Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Feia ruhiruhia, melo faufaa o to tatou hui taeae Kerisetiano

Feia ruhiruhia, melo faufaa o to tatou hui taeae Kerisetiano

Feia ruhiruhia, melo faufaa o to tatou hui taeae Kerisetiano

“O tei tanuhia i roto i te fare o Iehova ra, e ruperupe ïa . . . E hotu â ïa e tae noa ˈtu i te paariraa ra.”—SALAMO 92:13, 14.

1. Eaha te manaˈo o te taata e rave rahi i te feia ruhiruhia?

 E MEA here na Iehova ta ˈna mau tavini haapao maitai atoa, tae noa ˈtu te mau tavini ruhiruhia. Ia au râ i te hoê manaˈo o te fenua iho, i te mau matahiti atoa te rave-ino-hia ra aore ra te tâuˈa-ore-hia ra fatata i te afa mirioni feia ruhiruhia i te Hau Amui. Te faaite ra te tahi atoa mau parau faataa na te ao nei e e fifi no te fenua taatoa te rave-ino-raa i te feia ruhiruhia. Te parau ra te hoê faanahonahoraa e te tumu o teie fifi o “te manaˈo e parare ra i rotopu i te taata e rave rahi no nia i te feia paari, oia hoi ua hope to ratou tau, e mea hotu ore ratou, e te titau rahi roa ia vetahi ê.”

2. (a) Eaha to Iehova manaˈo i ta ˈna mau tavini ruhiruhia haapao maitai? (b) Eaha te faataaraa mahanahana ta tatou e ite i roto i te Salamo 92:12-15?

2 E poihere te Atua ra o Iehova i ta ˈna mau tavini ruhiruhia taiva ore. E hiˈo oia i “te taata i roto”—te huru pae varua—eiaha te mau taotiaraa pae tino. (Korinetia 2, 4:16) I roto i ta ˈna Parau, te Bibilia, e ite tatou i teie haapapuraa mahanahana: “E ruperupe te taata parau-tia mai te tamara ra; e tupu ïa mai te arezi i Lebanona ra: o tei tanuhia i roto i te fare o Iehova ra, e ruperupe ïa i roto i te mau hezere o to tatou Atua! E hotu â ïa e tae noa ˈtu i te paariraa ra; e î i te tapau, e te vai ota noa ra: ei faaiteraa ˈtu e parau-tia ta Iehova.” (Salamo 92:12-15) E faaite te hiˈopoaraa o teie mau irava i te mau tuhaa o ta outou te feia paari turu faufaa i te hui taeae Kerisetiano.

‘E hotu e tae noa ˈtu i te paariraa ra’

3. (a) No te aha te feia parau-tia i faaauhia ˈi i te mau tamara? (b) E nafea te feia paari ‘e hotu ai e tae noa ˈtu i te paariraa ra’?

3 Te faaau ra te papai salamo i te taata parau-tia i te tamara ‘i tanuhia i roto i te mau hezere o to tatou Atua.’ Te “hotu â” ra ratou “e tae noa ˈtu i te paariraa ra.” Eita anei outou e farii e e manaˈo faaitoito teie? E ite-pinepine-hia te mau tamara nehenehe e te afaro i roto i te mau aua i te mau fenua bibilia. Hau atu i to ratou unauna, mea faufaa te mau tamara no to ratou maa pue noa, e hotu noa te tahi mau tumu hau atu i te hoê hanere matahiti i te maoro. * Ma te tanu-papu-noa-hia i roto i te haamoriraa mau, e nehenehe atoa e “tupu te mau ohipa maitatai” ia outou.—Kolosa 1:10.

4, 5. (a) Eaha te hotu faufaa e mea tia ˈi ia faatupu te mau Kerisetiano? (b) A horoa i te tahi mau hiˈoraa bibilia o te feia paari i faatupu na i “te hotu a te vaha.”

4 E hinaaro Iehova ia faatupu te mau Kerisetiano i “te hotu a te vaha”—te mau parau no te arue ia ˈna e ta ˈna mau opuaraa. (Hebera 13:15, MN) No outou anei te taata paari teie parau? Oia mau.

5 Tei roto i te Bibilia te mau hiˈoraa o te feia paari i faaite haere na ma te mǎtaˈu ore i to Iehova iˈoa e ta ˈna mau opuaraa. Ua taea aˈena to Mose e ‘hitu ahuru matahiti’ a faatoroa ˈi Iehova ia ˈna ei peropheta e ei tia no ˈna. (Salamo 90:10; Exodo 4:10-17) Aita te matahiti rahi i tapea i te peropheta Daniela eiaha ia horoa i te hoê faaiteraa itoito no nia i te mana arii o Iehova. Ua 90 matahiti hau paha to Daniela a titau ai Belesazara ia ˈna ia tatara i te papai maere i nia i te pǎpǎi. (Daniela, pene 5) E te aposetolo ruhiruhia o Ioane? I te hopea o ta ˈna taviniraa maoro, ua tapeahia oia i te motu o Patamo ‘no te parau a te Atua e no te faaiteraa ia Iesu.’ (Apokalupo 1:9) Peneiaˈe e nehenehe outou e haamanaˈo e rave rahi atu â taata bibilia i faatupu na i “te hotu a te vaha” i to ratou mau matahiti hopea.—Samuela 1, 8:1, 10; 12:2; Te mau arii 1, 14:4, 5; Luka 1:7, 67-79; 2:22-32.

6. Mea nafea to Iehova faaohiparaa i “te mau taata paari” no te tohu i teie mau mahana hopea?

6 Ma te faahiti i te peropheta Hebera o Ioela, ua na ô te aposetolo Petero e: ‘Te parau maira te Atua, ia tae i te mau mahana hopea ra, e ninii atu ai au i tau varua i nia iho i te taata atoa [oia atoa “te mau taata paari”], e e tohu ratou.’ (Ohipa 2:17, 18; Ioela 2:28) No reira, i teie mau mahana hopea, te faaohipa ra Iehova i te mau melo ruhiruhia o te pǔpǔ faatavaihia e o te mau “mamoe ê atu” no te faaite haere i ta ˈna mau opuaraa. (Ioane 10:16) Ua faahotu te tahi pae ma te haapao maitai i ta te Basileia tau ahuru matahiti i te maoro.

7. A faataa e nafea te feia paari e tamau ai i te faahotu i ta te Basileia noa ˈtu te mau taotiaraa pae tino.

7 A rave na ia Sonia, tei riro ei vahine poro taime taatoa i te Basileia i te matahiti 1941. Noa ˈtu te aroraa roa i te maˈi tamau, ua faatere noa oia i te mau haapiiraa bibilia i to ˈna fare. “E tuhaa o to ˈu oraraa te pororaa i te parau apî maitai,” ta Sonia ïa i faataa. “O to ˈu oraraa mau â te reira. Eita vau e faaea.” Aita i maoro aˈenei, ua faaite Sonia e to ˈna tuahine o Olive i te poroi bibilia o te tiaturiraa ia Janet, e maˈi pohe to ˈna i to raua farereiraa ia ˈna i roto i te piha tiairaa o te hoê fare maˈi. No te maere rahi o te mama Katolika rahi o Janet i teie anaanatae î i te here i faaitehia i ta ˈna tamahine, ua farii oia i te hoê haapiiraa bibilia i te fare e ua haere maitai oia i mua. E nehenehe anei outou e faaohipa i te mau taime maitatai atoa no te faahotu i ta te Basileia?

8. Mea nafea o Kaleba ruhiruhia i te faaiteraa i to ˈna tiaturi ia Iehova, e e nafea te mau Kerisetiano ruhiruhia e pee ai i to ˈna hiˈoraa?

8 Ma te itoito e te tuutuu ore i roto i te ohipa pororaa i te Basileia noa ˈtu te mau taotiaraa o te matahiti rahi, te pee nei te mau Kerisetiano paari i te mau taahiraa avae o te Iseraela haapao maitai o Kaleba, tei apee ia Mose i te medebara e 40 matahiti i te maoro. Ua 79 matahiti to Kaleba i to ˈna haereraa i te tahi pae o Ioridana i te Fenua tǎpǔhia. I muri aˈe i te aroraa ei faehau a te nuu upootia o Iseraela e ono matahiti i te maoro, e nehenehe ta ˈna e faaea i te tutava. Aita râ, ua ani oia ma te itoito i te hopoia fifi e haru i ‘te mau oire rahi auahia’ i te mau tuhaa fenua mouˈa o Iuda e faaeahia ra e te ati Anaka, e mau tiapai taata ratou. Maoti te tauturu a Iehova i ‘hee ai ratou ia Kaleba mai ta Iehova i parau.’ (Iosua 14:9-14; 15:13, 14) Ia papu ia outou e tei pihai iho Iehova ia outou, mai i pihai iho ia Kaleba, a tamau ai outou i te faahotu i ta te Basileia i te paariraa ra. E mai te peu e e tapea outou i to outou haapao maitai, e horoa oia na outou i te hoê tuhaa i roto i ta ˈna ao apî fafauhia.—Isaia 40:29-31; Petero 2, 3:13.

“Î i te tapau, e te vai ota noa ra”

9, 10. E nafea te mau Kerisetiano paari e vai puai noa ˈi i roto i te faaroo e e tapea ˈi i to ratou itoito pae varua? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 11.)

9 Ma te huti i te ara-maite-raa i nia i te hotu rahi o te mau tavini ruhiruhia a Iehova, ua himene te papai salamo e: “E ruperupe te taata parau-tia mai te tamara ra; e tupu ïa mai te arezi i Lebanona ra: E hotu â ïa e tae noa ˈtu i te paariraa ra; e î i te tapau, e te vai ota noa ra.”—Salamo 92:12, 14.

10 E nafea outou e tapea ˈi i to outou itoito pae varua noa ˈtu te matahiti rahi? Te ravea e unauna maoro ai te tamara, o te pape haumǎrû pau ore ïa. Oia atoa, e nehenehe outou e inu i te pape o te parau mau bibilia maoti ta outou haapiiraa i te Parau a te Atua e te amuiraa ˈtu i ta ˈna faanahonahoraa. (Salamo 1:1-3; Ieremia 17:7, 8) E faariro to outou itoito pae varua ia outou ei melo faufaa no to outou mau hoa faaroo. A hiˈo na mea nafea te reira i te haapapuraahia e te hiˈoraa o te tahuˈa rahi ruhiruhia o Iehoiada.

11, 12. (a) Eaha te tuhaa faufaa roa a Iehoiada i roto i te tuatapaparaa o te basileia o Iuda? (b) Mea nafea to Iehoiada faaohiparaa i to ˈna mana no te paturu i te haamoriraa mau?

11 Ua hau atu paha i te hoê hanere matahiti to Iehoiada a haru ai te arii vahine nounou tiaraa o Atalia i te faatereraa a Iuda ma te haapohe i ta ˈna iho mau mootua. Eaha ta Iehoiada ruhiruhia i nehenehe e rave? Ua faatapuni oia e ta ˈna vahine i te tamarii aiˈa arii anaˈe i ora mai, o Ioasa, i roto i te hiero e ono matahiti i te maoro. I muri aˈe, i roto i te hoê tauiraa maere, ua faaarii Iehoiada ia Ioasa e hitu matahiti e ua haapohe ia Atalia.—Paraleipomeno 2, 22:10-12; 23:1-3, 15, 21.

12 Ei tiai o te arii, ua faaohipa Iehoiada i to ˈna mana no te paturu i te haamoriraa mau. “Ua faaau ihora” oia “i te faufaa na ˈna iho e te mau taata e te arii atoa, e ei taata ratou no Iehova.” Ia au i ta Iehoiada mau faaueraa, ua haaparari te mau taata i te fare o te atua hape o Baala, ua vavahi i ta ˈna mau fata e ta ˈna mau tii, e ua taparahi i ta ˈna tahuˈa. I raro aˈe atoa i ta Iehoiada aratairaa to Ioasa haamau-faahou-raa i te mau taviniraa i te hiero e haapaoraa i te mau mea e hinaaro-rahi-hia no te tataî i te hiero. “Te vai ra te aˈo a Iehoiada tahuˈa ra, te rave ra Iehoasa i te parau tia i te aro o Iehova.” (Paraleipomeno 2, 23:11, 16-19; 24:11-14; Te mau arii 2, 12:2) I to ˈna poheraa i te 130raa o te matahiti, ua horoahia ia Iehoiada te haamaitairaa taa ê e huna ia ˈna i pihai iho i te mau arii no te mea “e ohipa maitai ta ˈna i rave ia Iseraela, i te Atua, e to ˈna ra fare.”—Paraleipomeno 2, 24:15, 16.

13. E nafea te mau Kerisetiano paari ‘e rave ai i te ohipa maitai i te Atua e to ˈna ra fare’?

13 E taotia paha to outou ea e ino noa ˈtura aore ra te tahi atu mau tupuraa i ta outou e nehenehe e rave no te paturu i te haamoriraa mau. Noa ˈtu e tera iho â, e nehenehe â ta outou ‘e rave i te ohipa maitai i te Atua e to ˈna ra fare.’ E nehenehe outou e faaite i te itoito rahi no te fare pae varua o Iehova ma te haere e ma te apiti i te mau putuputuraa a te amuiraa e ma te rave i te taviniraa i te mau taime atoa e nehenehe ai. E faaitoito to outou fariiraa ma te aau tae i te aˈoraa bibilia e ta outou turu taiva ore i “te tavini haapao maitai e te paari” e te amuiraa i te hui taeae Kerisetiano. (Mataio 24:45-47) E nehenehe atoa outou e faaaraara i te mau hoa haamoriraa ‘ia rahi te aroha e te mau ohipa maitatai.’ (Hebera 10:24, 25; Philemona 8, 9) E e haamaitairaa outou no vetahi ê mai te peu e e ohipa outou ia au i ta te aposetolo Paulo aˈoraa: “O te mau taata paari ra ia itoito ïa, e te tura, e te haapao maitai, ei faaroo mau te faaroo, e te aroha, e te faaoromai. Oia atoa hoi te mau vahine paari, ia au ta ratou haapaoraa i te feia moˈa ra, eiaha ei pari haavare, eiaha te inu hua i te uaina, ei feia haapii râ i te parau maitai.”—Tito 2:2-4.

14. E nafea te mau tiaau Kerisetiano taime roa e paturu ai i te haamoriraa mau?

14 Te tavini ra anei outou ei matahiapo o te hoê amuiraa e rave rahi matahiti i te maoro? “A faaohipa i te paari i noaa ia outou i te roaraa o te mau matahiti ma te pipiri ore,” o te aˈoraa ïa a te hoê matahiapo taime roa o te hoê amuiraa. “A opere i te hopoia, e a horoa i to outou ite na vetahi ê e hinaaro ra i te haapii . . . A haroaroa i te mau aravihi i roto ia vetahi ê. A faarahi e a atuatu i te reira. A faaineine no a muri aˈe.” (Deuteronomi 3:27, 28) E hopoi mai to outou anaanatae mau i te ohipa pororaa i te Basileia e maraa tamau ra i te mau maitai rahi na vetahi ê i roto i to tatou hui taeae Kerisetiano.

‘Ei faaiteraa ˈtu e e parau-tia ta Iehova’

15. E nafea te mau Kerisetiano ruhiruhia e ‘faaite ai e e parau-tia ta Iehova’?

15 E amo te mau tavini paari a te Atua ma te oaoa i ta ratou hopoia e ‘faaite e e parau-tia ta Iehova.’ Mai te peu e e Kerisetiano ruhiruhia outou, e faaite ta outou mau parau e ohipa ia vetahi ê e ‘o Iehova to outou haapuraa, e aore roa e parau-tia ore o roto ia ˈna.’ (Salamo 92:15) E faaite mamû noa te tamara i te mau huru maitai roa ˈˈe o Tei poiete ia ˈna. Ua horoa râ Iehova i te fanaˈoraa taa ê otahi ia outou e faaite ia ˈna i te feia e farii ra i teie nei i te haamoriraa mau. (Deuteronomi 32:7; Salamo 71:17, 18; Ioela 1:2, 3) No te aha e mea faufaa ˈi?

16. Eaha te hiˈoraa bibilia e faataa ra i te faufaaraa ia ‘faaite e e parau-tia ta Iehova’?

16 ‘A ruhiruhia ˈi e a rahi roa ˈi’ to te aratai Iseraela o Iosua “pue mahana,” “ua tii atura” oia “ia Iseraela atoa, i to ratou feia paari ra, e to ratou feia tavana, e to ratou feia haava, e to ratou feia toroa atoa ra,” e ua haamanaˈo ia ratou i te mau haaraa parau-tia a te Atua. Ua na ô oia e: “Aore roa te hoê o te mau mea maitatai ta to outou Atua ta Iehova i parau mai ia outou ra i ore i te tia; ua hope roa i te tupu ia outou.” (Iosua 23:1, 2, 14) No te hoê taime, ua haapuai teie mau parau i te faaotiraa papu a te nunaa e tapea i to ratou haapao maitai. I muri aˈe râ i to Iosua poheraa, ‘tupu aˈera te tahi ui i muri aˈe, aore ïa i ite ia Iehova, e ta ˈna atoa ra mau ohipa i rave ia Iseraela ra. Ua rave ihora te tamarii a Iseraela i te ino i mua i te mata o Iehova e ua haamori i te Baala.’—Te mau tavana 2:8-11.

17. E nafea Iehova e haa ˈi i nia i to ˈna nunaa i teie tau?

17 Aita te hapa ore o te amuiraa Kerisetiano no teie tau i taaihia i te haapapuraa parau vaha a te mau tavini paari a te Atua. Ua puaihia râ to tatou faaroo ia Iehova e i ta ˈna mau parau fafau i to tatou iho faarooraa i te mau faatiaraa o “te mau ohipa rarahi” ta ˈna i rave no to ˈna nunaa i teie mau mahana hopea. (Te mau tavana 2:7; Petero 2, 1:16-19) Mai te peu e te amui ra outou i te faanahonahoraa a Iehova e rave rahi matahiti i te maoro, e haamanaˈo paha outou i te tau e mea iti roa te feia poro i te Basileia i to outou mataeinaa aore ra fenua aore ra i to te ohipa pororaa faaûraa i te patoiraa etaeta. A mairi ai te tau, ua ite outou ia Iehova i te faaoreraa i te tahi mau fifi e te ‘faatupu-etaeta-raa’ i te maraaraa o te numera o te feia poro. (Isaia 54:17; 60:22) Ua tapao outou i te mau haamaramaramaraa o te pue parau mau bibilia e ua ite mata outou i te faatitiaifaro-riirii-raa o te tuhaa itehia o te faanahonahoraa a te Atua. (Maseli 4:18; Isaia 60:17) Te faaitoito ra anei outou ia vetahi ê ma te opere i to outou ite i taaihia i te mau haaraa parau-tia a Iehova? Auê ïa faahopearaa maitai e te faaitoito to te reira i nia i te hui taeae Kerisetiano!

18. (a) A horoa i te hoê hiˈoraa o te faahopearaa vai maoro o te ‘faaiteraa ia vetahi ê e e parau-tia ta Iehova.’ (b) Mea nafea to outou iho iteraa e e parau-tia ta Iehova?

18 E te mau taime i ite ai outou i to Iehova haapaoraa e aratairaa ia outou ma te here i roto i to outou iho oraraa? (Salamo 37:25; Mataio 6:33; Petero 1, 5:7) Ua matau te hoê tuahine ruhiruhia o Martha te iˈoa i te faaitoito ia vetahi ê ma te parau e: “Noa ˈtu eaha te mau tupuraa, eiaha roa ˈtu e faarue ia Iehova. E turu oia ia outou.” Ua ohipa roa teie aˈoraa i nia ia Tolmina, hoê o te mau piahi Bibilia a Martha i bapetizohia na i te omuaraa o te mau matahiti 1960. Te haamanaˈo ra Tolmina e: “I te poheraa ta ˈu tane, ua toaruaru roa vau, ua turai râ taua mau parau ra ia ˈu eiaha e mairi i te hoê noa ˈˈe putuputuraa. E ua faaitoito mau Iehova ia ˈu ia tamau noa.” Ua horoa Tolmina i taua atoa aˈoraa ra i ta ˈna piahi Bibilia e rave rahi i te roaraa o te mau matahiti. Oia mau, maoti te pûpûraa i te faaitoitoraa e te faatiaraa i te mau haaraa parau-tia a Iehova, e mea rahi ta tatou e rave no te haapuai i te faaroo o te mau hoa Kerisetiano.

E poihere Iehova i te feia paari haapao maitai

19, 20. (a) Eaha to Iehova manaˈo i te mau ohipa a ta ˈna mau tavini ruhiruhia? (b) Eaha te hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?

19 E mea iti te taime ta te ao mauruuru ore i teie tau e horoa no te feia ruhiruhia. (Timoteo 2, 3:1, 2) Ua haamanaˈo-anaˈe-hia ratou, e mea pinepine no ta ratou mau ohipa i mutaa iho—ta ratou i rave na i mutaa iho eiaha ta ratou e rave nei i teie nei. Te na ô ra hoi te Bibilia e: “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa, i faaite-papu-hia e outou na, outou i tauturu i te feia moˈa, e te tauturu noa na hoi outou.” (Hebera 6:10) Oia mau, e haamanaˈo te Atua ra o Iehova i ta outou mau ohipa haapao maitai i mutaa iho. E haafaufaa atoa râ oia ia outou no ta outou e tamau ra i te rave i roto i ta ˈna taviniraa. Oia, e hiˈo oia i te feia paari haapao maitai ei Kerisetiano hotu, te vai maitai noa i te pae varua, e te itoito—ei haapapuraa ora i to ˈna puai.—Philipi 4:13.

20 Te hiˈo ra anei outou i te mau melo paari o to outou hui taeae Kerisetiano mai ia Iehova e hiˈo ra ia ratou? Ia na reira outou, e turaihia ïa outou ia faaite i to outou here ia ratou. (Ioane 1, 3:18) E hiˈopoa te tumu parau i muri nei i te tahi mau ravea e au ia faaohipa e faaite ai i tera here ma te haapao i to ratou mau hinaaro.

[Nota i raro i te api]

^ E nehenehe e naea i te peenave taitahi fatata hoê tausani hotu tamara e e 8 kilo i te teiaha aore ra hau atu. Ia au i te hoê taata papai, “e horoa te tumu [tamara] taitahi e piti aore ra e toru tǎne hotu tamara ia hoona to ˈna mau fatu i te roaraa o to ˈna oraraa.”

Eaha ta outou e pahono?

• E nafea te feia ruhiruhia e ‘hotu ai’?

• No te aha e mea faufaa ˈi te itoito pae varua o te mau Kerisetiano paari?

• E nafea te feia paari ‘e faaite ai e e parau-tia ta Iehova’?

• No te aha Iehova e poihere ai i ta ˈna mau tavini taime roa?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 11]

Mea nafea to ratou tia-noa-raa i roto i te faaroo

Na te aha i tauturu i te mau Kerisetiano taime roa ia tia noa i roto i te faaroo e ia itoito noa i te pae varua? Teie ta te tahi pae i parau:

“Mea faufaa roa te taioraa i te mau irava i niuhia i nia i to tatou taairaa e o Iehova. I te rahiraa o te mau po, e faahiti aau vau i te mau Salamo 23 e 91.”—Olive, bapetizohia i 1930.

“E imi au i te ravea e tae noa ˈi au i te mau oreroraa parau bapetizoraa atoa e e faaroo maite ai mai te huru ra e no ˈu te bapetizoraa. O te haamanaˈo-maitai-raa i ta ˈu pûpûraa te ravea faufaa e vai taiva ore ai au.”—Harry, bapetizohia i 1946.

“E mea faufaa roa te pure i te mahana taitahi—i te ani-noa-raa i ta Iehova tauturu, parururaa, e haamaitairaa, ‘ma te haamoe ore ia ˈna i to tatou atoa ra mau haerea.’” (Maseli 3:5, 6)—Antônio, bapetizohia i 1951.

“E faaitoito te faarooraa i te mau tupuraa o te feia e tavini ra ia Iehova ma te haapao maitai e rave rahi matahiti i te maoro i ta ˈu faaotiraa papu e vai taiva ore noa e te haapao maitai ia ˈna.”—Joan, bapetizohia i 1954.

“E mea faufaa eiaha e manaˈo rahi roa ia ˈna iho. No te maitai rahi o te Atua tatou e fanaˈo ai i te mau mea atoa. Mai te peu e e haamanaˈo noa tatou i te reira, e imi maitai ïa tatou i te maa varua ta tatou e hinaaro ra no te faaoromai e tae noa ˈtu i te hopea.”—Arlene, bapetizohia i 1954.

[Hohoˈa i te api 9]

E faatupu te feia ruhiruhia i te hotu faufaa a te Basileia

[Hohoˈa i te api 12]

E mea faufaa te itoito pae varua o te feia ruhiruhia