Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haamaitaihia ra te feia e faahanahana ra i te Atua

Te haamaitaihia ra te feia e faahanahana ra i te Atua

Te haamaitaihia ra te feia e faahanahana ra i te Atua

“E tae atoa mai [ratou] e haamori i mua ia oe, e Iehova, a faateitei ai i to oe ra iˈoa.”—SALAMO 86:9.

1. No te aha tatou e nehenehe ai e faahanahana i te Atua hau aˈe i te mau mea ora ore hamanihia?

 E AU ia Iehova te arueraa a ta ˈna mau mea atoa i hamani. Te faahanahana ra ta ˈna mau mea ora ore i hamani ia ˈna ma te mamû, area tatou te taata nei, e nehenehe tatou e feruri, e taa, e mauruuru, e e haamori. O tatou hoi ta te fatu salamo e parau ra e: “E pii hua i te oaoa i te Atua, e te mau fenua e: e himene ei haamaitai i to ˈna iˈoa: e faariro i to ˈna hanahana ei haamaitairaa ia ˈna.”—Salamo 66:1, 2.

2. O vai tei pahono i te faaueraa e faahanahana i te iˈoa o te Atua, e no te aha?

2 Te patoi nei te rahiraa o te taata i te haamauruuru aore ra i te faahanahana i te Atua. I roto râ e 235 fenua, e ono mirioni tiahapa Ite no Iehova teie e haapapu ra e te ite ra ratou i to te Atua mau ‘[huru maitatai] e ore e tia ia hiˈo’ na roto i te mau mea ta ˈna i hamani e te “faaroo” ra ratou i te faaiteraa mamû a te mau mea hamanihia. (Roma 1:20; MN; Salamo 19:2, 3, MN) Na roto i te haapiiraa i te Bibilia, ua itea atoa ia ratou o vai Iehova e ua here ratou ia ˈna. Ua tohu te Salamo 86:9, 10 e: “Te mau fenua atoa i hamanihia e oe ra, e tae atoa mai e haamori i mua ia oe, e Iehova, a faateitei ai i to oe ra iˈoa. E Atua rahi hoi oe, e te ohipa taa ê ta oe e rave ra! o oe anaˈe ra te Atua mau!”

3. E nafea te “feia rahi roa” e ‘haamori ai i te rui e te ao’?

3 Te faataa atoa ra te Apokalupo 7:9, 15 i te “feia rahi roa,” o te ‘haamori ra i te Atua i te rui e te ao i roto i to ˈna hiero.’ Aita te Atua e ani roa ra ia arue ta ˈna mau tavini ia ˈna aita e faaearaa, e faanahonahoraa râ to ˈna feia haamori i te fenua atoa. No reira, ia po i te tahi mau fenua, te poro haere ra ïa te mau tavini a te Atua i te tahi atu pae o te fenua. E nehenehe ïa e parau e i te rui e te ao, te vai ra o te faahanahana ra ia Iehova. Ua fatata e “o tei huti i te aho” atoa te faateitei i to ratou reo no te arue ia Iehova. (Salamo 150:6) A tiai noa ˈi râ, eaha ta tatou taitahi e nehenehe e rave no te faahanahana i te Atua? Eaha te mau fifi ta tatou e nehenehe e farerei? E eaha te mau haamaitairaa e tiai maira i te feia e faahanahana ra i te Atua? Ei pahonoraa, e hiˈopoa anaˈe i te aamu bibilia o te opu Iseraela o Gada.

Te hoê fifi no tahito ra

4. Eaha te fifi i farereihia e te opu o Gada?

4 Hou a tomo ai i roto i te Fenua tǎpǔhia, ua ani te mau melo o te opu Iseraela o Gada ia faatiahia ratou ia parahi i te pae hitia o te râ o Ioridana, e tuhaa fenua tano hoi tera no te faaamu i te animara. (Numera 32:1-5) Ia parahi ratou i reira, e faaruru ïa ratou i te tahi mau fifi rahi. Area te mau opu i te pae tooâ o te râ, e paruruhia ïa e te peho o Ioridana, te hoê aua natura e ore ai te mau faehau e tomo atu. (Iosua 3:13-17) No nia râ i te mau fenua i te pae hitia o te râ o Ioridana, te parau ra te hoê buka (The Historical Geography of the Holy Land) a George Adam Smith, e: “[E fenua] parahurahu anaˈe e te rahi, fatata aita hoê aˈe aua, i nia i te vahi teitei papu rahi no Arabia. Ei faahopearaa, ua haru-noa-hia taua vahi ra e te mau ratere poia, mea rahi atoa o ratou tei haru atu i te mau matahiti atoa no te faaamu i ta ratou mau animara.”

5. Mea nafea to Iakoba faaitoitoraa i te opu tamarii o Gada ia aro atu?

5 E nafea ïa te opu o Gada e faaû ai i tera faaheporaa tuutuu ore? Tau senekele na mua ˈtu, i roto i ta ˈna parau tohu hou to ˈna poheraa, ua faaite atea to ratou tupuna ra o Iakoba e: “O Gada ra, e pau oia i te haru haere, e pau râ ratou ia ˈna i muri aˈe.” (Genese 49:19) I te hiˈoraa matamua, e au ra e e parau peapea teie. I te tanoraa râ, e faaueraa teie i te opu tamarii o Gada e aro atu. Ua haapapu atu Iakoba e ia na reira ratou, e horo ê te feia haru ma te haama, a aˈuaˈu ai te opu tamarii o Gada ia ratou i muri aˈe.

Te mau haafifiraa i ta tatou haamoriraa i teie tau

6, 7. E nafea te tupuraa o te mau Kerisetiano no teie tau e au ai i to te opu o Gada?

6 Mai te opu o Gada, te faaruru atoa nei te mau Kerisetiano i teie tau i te faaheporaa e te faateimaharaa a te ao a Satani; aita e parururaa semeio ia aro atu tatou. (Ioba 1:10-12) Mea rahi o tatou te titauhia ia faaruru i te mau faaheporaa ia haere i te haapiiraa, ia noaa te tahi imiraa, e ia rave i te tamarii. Te vai atoa ra to te taata taitahi iho faaheporaa. E titauhia ia faaoromai vetahi i ‘te hoê tara i roto i te tino,’ mai te hoê paruparu ino o te tino aore ra te hoê maˈi rahi. (Korinetia 2, 12:7-10) Te faaruru ra te tahi atu i te manaˈo e mea faufaa ore ratou. E nehenehe “te mau mahana ino” o te matahiti rahi e haafifi i te mau Kerisetiano ruhiruhia ia tavini ia Iehova ma te puai ta ratou i fanaˈo na.—Koheleta 12:1.

7 Te haamanaˈo atoa maira te aposetolo Paulo e ‘e to [aore ra e aro] tatou i te mau varua iino i te reva nei.’ (Ephesia 6:12) Te faaruru noa ra tatou i ‘te varua o teie nei ao,’ te varua orure hau e te viivii morare ta Satani e ta ˈna mau demoni e faatianiani ra. (Korinetia 1, 2:12; Ephesia 2:2, 3) Mai ia Lota e mǎtaˈu ra i te Atua, te mauiui atoa ra paha tatou i teie mahana i te mau mea morare ore ta te taata e haaati ra ia tatou e parau ra e e rave ra. (Petero 2, 2:7) Te faaruru atoa ra tatou i te aroraa tanai a Satani. Te tamaˈi nei Satani i te toea faatavaihia, ‘o te haapao ra i te parau a te Atua e o te mau maite ra i te parau a Iesu Mesia i faaite maira.’ (Apokalupo 12:17) Te faaruru atoa ra te mau “mamoe ê atu” a Iesu i te aroraa a Satani na roto i te opaniraa e te hamani-ino-raa.—Ioane 10:16.

E vaiiho noa anei aore ra e faaû atu?

8. Ia aha tatou i mua i te mau aroraa a Satani e tia ˈi, e no te aha?

8 Ia aha tatou i mua i te mau aroraa a Satani e tia ˈi? Mai te opu o Gada no tahito ra, e titauhia ia puai tatou i te pae varua e ia faaû atu ia au i te mau aratairaa a te Atua. Tera noa râ, ua haamata vetahi i te toaruaru no te mau faaheporaa o te oraraa, a ore atu ai e haapao i ta ratou mau hopoia pae varua. (Mataio 13:20-22) Teie ta te hoê Ite i parau no nia i te tumu i iti ai te taata i te haere i te mau putuputuraa a ta ˈna amuiraa: “Ua rohirohi roa iho â te mau taeae. Te hepohepo roa ra ratou paatoa.” Oia mau, mea rahi te tumu e rohirohi roa ˈi te taata i teie mahana. Mea ohie ïa ia hiˈo i te haamoriraa a te Atua ei faaheporaa ê atu, ei titauraa teimaha. E manaˈo maitai aore ra tano anei râ tera?

9. E nafea te raveraa mai i te zugo a te Mesia e tamahanahana ˈi?

9 A hiˈo na i ta Iesu i parau i te mau nahoa taata i to ˈna ra tau, tei rohirohi roa atoa i te mau faaheporaa o te oraraa: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora [aore ra e tamahanahana].” Ua parau anei Iesu e e tamahanahanahia ratou ia faaiti mai ratou i te tavini i te Atua? Aita roa ˈtu, ua na ô Iesu e: “A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora [aore ra tamahanahanaraa] i to outou [nephe].” E tâpû raau aore ra metara te zugo o te tauturu i te taata aore ra te animara ia amo i te hoê ohipa teiaha. Eaha hoi te taata e rave ai i tera zugo? Aita anei tatou i ‘teiaha ê na i te hopoia’? Oia, te na ô atoa ra râ te papai Heleni e: “A haere mai i raro aˈe i ta ˈu zugo e o vau nei.” A feruri na: te pûpû ra Iesu i te tauturu ia tatou ia amo i ta tatou hopoia! Aita ïa e faufaa ia na reira tatou ma to tatou iho puai.—Mataio 9:36; 11:28, 29; MN; Korinetia 2, 4:7.

10. Eaha te faahopearaa o ta tatou mau tutavaraa i te faahanahana i te Atua?

10 Ia rave tatou i te zugo ei pǐpǐ, te aro ra ïa tatou ia Satani. ‘E patoi atu i te Diabolo, e na ˈna e maue ê atu,’ ta te Iakobo 4:7 ïa e fafau ra. E ere i te auraa e mea ohie. E titau te taviniraa i te Atua i te tutavaraa rahi. (Luka 13:24) Te fafau maira râ te Bibilia i roto i te Salamo 126:5 e: “O tei ueue ma te roimata ra, e ooti ïa ma te oaoa.” Oia, aita tatou e haamori ra i te hoê Atua mauruuru ore. O ˈna “te faautua [maitai] i te feia i imi papu ia ˈna ra,” e te haamaitai ra oia i te feia e faahanahana ra ia ˈna.—Hebera 11:6; MN.

E faahanahana anaˈe i te Atua ei feia poro i te Basileia

11. E nafea te taviniraa e paruru ai ia tatou i te mau aroraa a Satani?

11 Ua faaue Iesu e: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” O te pororaa te ravea matamua e pûpû ai i te ‘tusia haamaitai,’ aore ra arue i te Atua. (Mataio 28:19; Hebera 13:15) E tuhaa faufaa roa ‘te faatamaaraa i to tatou avae i te faaineineraa o te evanelia ra o te hau’ no ta tatou “haana tamaˈi atoa,” o te paruru ia tatou i te mau aroraa a Satani. (Ephesia 6:11-15) E ravea maitai roa te arueraa i te Atua i roto i te taviniraa no te atuatu i to tatou faaroo. (Korinetia 2, 4:13) E tauturu te reira ia tatou ia ore e manaˈo i te mau mea toaruaru. (Philipi 4:8) Maoti te apitiraa i te taviniraa e amuimui maitai ai tatou i te mau hoa haamoriraa.

12, 13. E nafea te mau utuafare e faufaahia ˈi i te apiti-tamau-raa i te taviniraa? A horoa i te hoê hiˈoraa.

12 E nehenehe atoa te pororaa e riro ei ohipa maitai na te utuafare. Parau mau, e hinaaro te feia apî i te faaanaanataeraa tano noa. Eiaha râ te taime faataahia no te poro e te utuafare ia riro ei ohipa fiu. E nehenehe te mau metua e faariro i te reira ei taime au ma te faaineine i ta ratou mau tamarii ia aravihi i roto i te taviniraa. Aita anei te feia apî e au ra i te mau mea ta ratou i rave maitai? Ma te tano noa, ma te ore e titau i te feia apî hau aˈe i to ratou mau taotiaraa, e nehenehe te mau metua e tauturu ia ratou ia ite i te oaoa i roto i te taviniraa.—Genese 33:13, 14.

13 Hau atu â, e piri atu â te taairaa i roto i te hoê utuafare o te arue amui i te Atua. A hiˈo na i te hoê tuahine tei faaruehia e ta ˈna tane aita i roto i te parau mau, a toe mai ai oia e ta ˈna na tamarii e pae. Ua faaitoito atura oia i te rave i te ohipa no te haamâha i te mau hinaaro pae materia o ta ˈna mau tamarii. Ua rohirohi roa anei oia e aita ˈtura i tâuˈa i te mau faufaa pae varua a ta ˈna mau tamarii? Te haamanaˈo ra oia e: “Ua haapii tamau vau i te Bibilia e te mau papai bibilia e ua tutava i te faaohipa i ta ˈu i taio. Ua afai noa vau i te mau tamarii i te mau putuputuraa e i roto i te taviniraa i tera fare i tera fare. Eaha te faahopearaa o ta ˈu mau tutavaraa? Ua bapetizohia na tamarii toopae atoa.” E nehenehe atoa te apiti-rahi-raa i te taviniraa e tauturu ia outou i roto i ta outou mau tutavaraa i te aratai i ta outou mau tamarii “i roto i te aˈo e te faaararaa a Iehova.”—Ephesia 6:4, MN.

14. (a) E nafea te feia apî e nehenehe ai e faahanahana i te Atua i te fare haapiiraa? (b) Eaha te nehenehe e tauturu i te feia apî ia ore e “haama i te evanelia”?

14 E taurearea ma, mai te peu e te faaea ra outou i te hoê fenua e e faatiahia te reira e te ture, te faahanahana ra anei outou i te Atua ma te poro i te fare haapiiraa, aore ra te vaiiho ra anei outou i te mǎtaˈu i te taata ia tapea ia outou? (Maseli 29:25) Teie ta te hoê tamahine Ite 13 matahiti no Porto Rico e papai ra: “Aita vau i haama aˈenei i te poro i te fare haapiiraa no te mea ua ite au e teie te parau mau. I roto i te piha haapiiraa, e amo noa vau i to ˈu rima i nia no te parau eaha ta ˈu i haapii i roto i te Bibilia. I te mau taime vata, e haere au i te vairaa buka e taio i te buka Les jeunes s’interrogent.” * Ua haamaitai anei Iehova i ta ˈna mau tutavaraa? Te parau ra oia e: “I te tahi taime, e ui mai to ˈu mau hoa haapiiraa i te tahi mau uiraa e e ani atoa mai i tera buka.” Mai te peu e ua taiâ outou i roto i teie tuhaa, e hinaaro paha ïa outou e ite outou iho i te “hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai” maoti te hoê haapiiraa tamau ia outou iho. (Roma 12:2) Ia papu ia outou e e parau mau ta outou i haapii, eita roa ˈtu ïa outou e “haama i te evanelia.”—Roma 1:16.

Te hoê ‘opani iritihia’ no te taviniraa

15, 16. Eaha te ‘opani rahi o te aratai atu i te ohipa ra’ ta te tahi mau Kerisetiano i rave, e eaha te mau haamaitairaa ta ratou i fanaˈo?

15 Ua papai te aposetolo Paulo e ‘e opani rahi o te aratai atu i te ohipa ra’ tei iritihia ia ˈna. (Korinetia 1, 16:9, MN) E faatia anei to outou tupuraa ia outou ia rave i te ohipa hau? Ei hiˈoraa, no te rave i te taviniraa pionie tamau aore ra tauturu, e titauhia ia poro e 70 aore ra e 50 hora i te avaˈe. Parau mau, mea herehia te mau pionie e to ratou mau hoa Kerisetiano no ta ratou taviniraa haapao maitai. Eita râ ratou e manaˈo e no te mea e mea pinepine aˈe ratou i te poro, to nia ˈˈe ïa ratou i to ratou mau taeae e tuahine. Te faahotu ra râ ratou i te huru i faaitoitohia e Iesu: “Aita a matou faufaa, a to mau tavini nei i hopoi atu; o tei au mau ia matou ra, o ta matou ïa i rave iho nei, tirara.”—Luka 17:10.

16 E titau te taviniraa pionie i te haavîraa ia ˈna iho, te faanahoraa ia ˈna iho, e te ineineraa i te rave i te mau haapaeraa. E hoona râ te mau haamaitairaa. “E haamaitairaa mau â te neheneheraa e tufa i te Parau a te Atua ma te tia,” ta te hoê ïa tuahine pionie apî, o Tamika te iˈoa, e parau ra. “Ia pionie oe, e faaohipa pinepine oe i te Bibilia. I teie nei, ia haere au i tera fare i tera fare, e nehenehe au e manaˈo i te mau irava e tano no te fatu fare taitahi.” (Timoteo 2, 2:15) Te na ô ra te hoê tuahine pionie, o Mica te iˈoa, e: “Te iteraa i te parau mau ia ohipa i roto i te oraraa o te taata, o te tahi atu ïa haamaitairaa maere.” Te faahiti atoa ra te hoê taurearea, o Matthew te iˈoa, i te oaoa ia “ite i te hoê taata ia haere mai i roto i te parau mau. Aita ˈtu e oaoa e nehenehe e mono i teie oaoa.”

17. Mea nafea to te hoê Kerisetiano tinairaa i te mau manaˈo toaruaru no nia i te taviniraa pionie?

17 E nehenehe anei outou e feruri e rave i te taviniraa pionie? Peneiaˈe e hinaaro outou e rave, te manaˈo nei râ outou e eita e maraa ia outou. “E manaˈo toaruaru to ˈu i te taviniraa pionie,” ta te hoê ïa tuahine apî, o Kenyatte te iˈoa, e faˈi ra. “Aita vau i manaˈo e e maraa ia ˈu. Aita vau i ite e nafea ia faaineine i te mau vauvauraa aore ra e haaferuri i nia i te mau Papai.” Ua ani râ te mau matahiapo i te hoê tuahine pionie paari e poro e o ˈna. “Mea arearea ia poro e o ˈna,” ta Kenyatte ïa e haamanaˈo ra. “Ua turai te reira ia ˈu ia hinaaro e riro ei pionie.” Maoti maa faaitoitoraa e faaineineraa, peneiaˈe o outou atoa te hinaaro e riro ei pionie.

18. Eaha te mau haamaitairaa ta te feia e rave i te taviniraa mitionare e fanaˈo?

18 E nehenehe te taviniraa pionie e tauturu ia outou ia rave i te tahi atu mau fanaˈoraa taa ê. Ei hiˈoraa, e nehenehe te tahi mau hoa faaipoipo e faaî i te mau titauraa no te haapiiraa mitionare ia tonohia ratou e poro i te ara. E titauhia ia faaau atu te mau mitionare i te hoê fenua apî, te hoê reo apî paha, te hoê taˈere apî, e te maa apî. E faaiti râ te mau haamaitairaa i tera mau fifi rii. Te na ô ra o Mildred, te hoê mitionare aravihi i Mehiko, e: “Aita vau i tatarahapa aˈenei i ta ˈu faaotiraa e riro ei mitionare. Tera iho â to ˈu hinaaro mai to ˈu nainairaa mai â.” Eaha te mau haamaitairaa ta ˈna i fanaˈo? “I to ˈu iho fenua, mea fifi ia noaa mai te hoê haapiiraa bibilia. I ǒ nei, ua haamata e maha o ta ˈu mau piahi i te taviniraa i te hoê â taime!”

19, 20. Mea nafea e rave rahi i roto i te taviniraa i te Betela, te taviniraa nunaa rau, e te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa, i te haamaitairaahia?

19 Te haamaitai-rahi-atoa-hia ra te feia i roto i te taviniraa i te Betela i te hoê o te mau amaa a te mau Ite no Iehova. Teie ta Sven, te hoê taeae apî e tavini ra i Heremani, e parau ra no nia i ta ˈna ohipa i te Betela: “Te manaˈo nei au e e faufaaraa mure ore to ta ˈu ohipa. E nehenehe au e faaohipa i to ˈu ite i roto i teie nei ao. E au râ te reira i te tuuraa i te moni i te hoê fare moni e fatata i te topatari.” Parau mau, e titau te taviniraa ei rima tauturu aufau-ore-hia i te haapaeraa. Te na ô ra râ Sven e: “Ia hoˈi oe i te fare, ua ite oe e no Iehova te mau mea atoa ta oe i rave i taua mahana ra. E e ite oe i te hoê huru ‘hope te au.’”

20 Ua fanaˈo te tahi mau taeae i te haamaitairaa o te taviniraa nunaa rau, e patu i te mau amaa i te ara. Teie ta te tahi nau hoa faaipoipo, tei tavini i roto e vau fenua taa ê, i papai: “Mea maitai te mau taeae i ǒ nei. E mauiui roa to mâua aau ia reva mâua—teie hoi te vauraa o te taime. Auê te au te mau mea ta mâua i fanaˈo!” Te vai atoa ra te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa, o te faaineine i te mau taeae taa noa aravihi i te pae varua. Ua papai te hoê taeae faatuitehia e: “Aita vau i ite e nafea ia haamauruuru ia outou no tera haapiiraa faahiahia. Eaha ˈtu â te faanahonahoraa e faaitoito roa nei i te horoa i te faaineineraa?”

21. Eaha te tautooraa a te mau Kerisetiano atoa i roto i ta ratou taviniraa i te Atua?

21 Oia, mea rahi te opani iritihia no te ohipa. Parau mau, eita te rahiraa o tatou e nehenehe e tavini i te Betela aore ra i te ara. Ua faaite Iesu iho e e faatupu te mau Kerisetiano e rave rau faito “hotu” no te taa-ê-raa o te tupuraa. (Mataio 13:23) No reira, ta tatou tautooraa ei Kerisetiano, o te faaohipa-maitai-roa-raa ïa i to tatou tupuraa—te apiti-roa-raa i te taviniraa a Iehova ia au i to tatou tupuraa. Ia na reira tatou, te faahanahana ra ïa tatou ia Iehova, e e nehenehe tatou e papu e te mauruuru ra oia. A hiˈo na ia Ethel, te hoê tuahine ruhiruhia i te hoê fare ruau. E poro tamau oia i te feia o te fare ruau e e poro atoa na roto i te niuniu paraparau. Noa ˈtu to ˈna mau taotiaraa, te rave ra oia i ta ˈna taviniraa ma te nephe atoa.—Mataio 22:37.

22. (a) E nafea ˈtu â tatou e faahanahana ˈi i te Atua? (b) Eaha te tau faahiahia e tiai maira ia tatou?

22 A haamanaˈo râ e te pororaa, hoê noa ïa ravea teie no te faahanahana ia Iehova. Ia faaite tatou i te hiˈoraa maitai i roto i to tatou haerea e faaahuraa i te ohipa, i te haapiiraa, e i te fare, te faaoaoa ra ïa tatou i te aau o Iehova. (Maseli 27:11) Te fafau ra te Maseli 28:20 e: “O te taata haavare ore ra te rahi ra to ˈna maitai.” Mea maitai ïa ia “ueue ma te faaherehere ore” i roto i ta tatou taviniraa i te Atua, ua ite hoi tatou e e ooti rahi tatou i te mau haamaitairaa. (Korinetia 2, 9:6) Ia na reira tatou, e fanaˈoraa taa ê ïa ta tatou e ora i te tau faahiahia e faahanahana ˈi “tei huti i te aho” atoa ia Iehova, e au roa hoi ia ˈna te reira!—Salamo 150:6.

[Nota i raro i te api]

^ Na te mau Ite no Iehova i nenei i te buka Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E nafea te nunaa o te Atua e tavini ai ia ˈNa i “te rui e te ao”?

• Eaha te fifi i farereihia e te opu o Gada, e eaha te haapiiraa no te mau Kerisetiano no teie tau?

• E nafea te taviniraa e riro ai ei parururaa i te mau aroraa a Satani?

• Eaha te ‘opani iritihia’ ta vetahi i rave, e eaha te mau haamaitairaa ta ratou i fanaˈo?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 26]

E fanaˈo tatou i te amuimuiraa maitai i roto i te taviniraa

[Hohoˈa i te api 28]

E nehenehe te taviniraa pionie e iriti i te opani no te tahi atu mau fanaˈoraa taa ê, mai te:

1. taviniraa nunaa rau

2. taviniraa i te Betela

3. taviniraa mitionare