Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haapaoraa i te feia ruhiruhia, e hopoia Kerisetiano

Te haapaoraa i te feia ruhiruhia, e hopoia Kerisetiano

Te haapaoraa i te feia ruhiruhia, e hopoia Kerisetiano

“E ruhiruhia noa ˈtu â outou, o vau nei â vau; e tae noa ˈtu i te hinahinaraa to outou upoo; na ˈu outou i hopoi.”—ISAIA 46:4.

1, 2. E nafea te haapaoraa a to tatou Metua i te raˈi e taa ê ai i ta te mau metua taata?

 E AUPURU te mau metua itoito i ta ratou mau tamarii i te roaraa o te tamarii-rii-raa, te tamariiraa, e te taurearearaa. Noa ˈtu e e paari mai te feia apî e e utuafare to ratou iho, e tamau to ratou metua tane e metua vahine i te haapao e te turu ma te here ia ratou.

2 Noa ˈtu e mea taotia ta te taata e nehenehe e rave no ta ratou mau tamarii, e nehenehe noa to tatou Metua i te raˈi e haapao e e turu ma te here i ta ˈna mau tavini haapao maitai. Ua parau Iehova i to ˈna nunaa maitihia i mutaa iho e: “E ruhiruhia noa ˈtu â outou, o vau nei â vau; e tae noa ˈtu i te hinahinaraa to outou upoo; na ˈu outou i hopoi.” (Isaia 46:4) Auê te mahanahana teie mau parau no te mau Kerisetiano paari! Eita Iehova e faarue i te feia e vai taiva ore noa ia ˈna. Te fafau ra râ oia e turu, e paturu, e e aratai ia ratou i te roaraa o to ratou oraraa, i te matahiti rahi atoa.—Salamo 48:14.

3. Eaha te hiˈopoahia i roto i teie tumu parau?

3 E nafea tatou e pee ai i te tapitapi î i te here o Iehova i te feia ruhiruhia? (Ephesia 5:1, 2) E hiˈo anaˈe e nafea te mau tamarii paari, te mau tiaau o te amuiraa, e te mau Kerisetiano e nehenehe ai e haapao i te mau hinaaro o te mau melo paari o to tatou hui taeae o te ao atoa.

Ta tatou hopoia ei tamarii

4. Eaha ta te mau tamarii Kerisetiano hopoia i nia i to ratou mau metua?

4 “E faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine.” (Ephesia 6:2; Exodo 20:12) Ma teie faahitiraa au noa e te faufaa roa râ no roto mai i te mau Papai Hebera, ua haamanaˈo te aposetolo Paulo i te mau tamarii i ta ratou hopoia i nia i to ratou mau metua. E nafea râ teie mau parau e au ai i te haapaoraa i te feia ruhiruhia? E tauturu te hoê hiˈoraa mahanahana o te tau hou te Kerisetianoraa ia tatou ia pahono i teie uiraa.

5. (a) Eaha te faaite ra e aita i moe ia Iosepha ta ˈna mau hopoia ei tamaiti? (b) Eaha te auraa e faatura i to tatou mau metua, e eaha te hiˈoraa maitai ta Iosepha i vaiiho i roto i teie tuhaa?

5 Ua hau atu i te 20 matahiti i te maoro, aita Iosepha i farerei faahou i to ˈna metua tane ruhiruhia, te patereareha o Iakoba. Papu maitai râ e aita i moe ia Iosepha to ˈna here ei tamaiti ia Iakoba. Oia mau, i to Iosepha faaiteraa o vai mau oia i to ˈna mau tuaana, ua ui oia: “Te ora ra tau metua tane?” (Genese 43:7, 27; 45:3) I taua tau ra, tei roto te fenua o Kanaana i te oˈe. No reira, ua poroi Iosepha i to ˈna metua tane ma te parau e: “E haere mai oe i raro ia ˈu nei; eiaha e parahi; e ei te fenua nei ei Gosena oe e parahi ai, ia fatata mai oe i pihaiiho ia ˈu nei . . . e ei reira vau e faaamu ai ia oe.” (Genese 45:9-11; 47:12) Oia, te faaturaraa i te mau metua ruhiruhia, o te parururaa e te tururaa ïa ia ratou i te pae materia mai te peu e eita ta ratou e nehenehe e haapao ia ratou iho. (Samuela 1, 22:1-4; Ioane 19:25-27) Ua farii Iosepha ma te oaoa i teie hopoia.

6. Mea nafea to Iosepha faaiteraa i te here mau i to ˈna metua tane, e e nafea tatou e pee ai i to ˈna hiˈoraa?

6 Maoti ta Iehova tauturu i riro mai ai Iosepha ei hoê o te mau taata ona e te mana roa ˈˈe o Aiphiti. (Genese 41:40) Aita râ oia i manaˈo e mea faufaa roa aore ra e mea ohipa roa oia no te faatura i to ˈna metua tane 130 matahiti. I to ˈna iteraa e te piri maira Iakoba (aore ra Iseraela), “ua faaineine ihora Iosepha i te pereoo no ˈna, haere atura i nia ia farerei i tana metua tane ia Iseraela i Gosena; e ua faaite atura ia ˈna iho ia ˈna ra, ua tauahi atura i nia i tana aˈî, oto noa ihora i nia i tana aˈî, e e vahi maoro aˈera.” (Genese 46:28, 29) Ua hau atu teie fariiraa i te faatura faatia ture noa. E mea here roa na Iosepha i to ˈna metua tane ruhiruhia e aita oia i haama i te faaite i to ˈna here. Mai te peu e e mau metua ruhiruhia to tatou, te faaite atoa ra anei tatou i te here ia ratou ma te pipiri ore?

7. No te aha Iakoba i hinaaro ai ia hunahia oia i Kanaana?

7 Ua vai puai noa to Iakoba paieti ia Iehova e pohe noa ˈtu ai oia. (Hebera 11:21) No to ˈna faaroo i te mau parau fafau a te Atua, ua ani Iakoba e ia hunahia to ˈna tino pohe i Kanaana. Ua faatura Iosepha i to ˈna metua tane na roto i te auraroraa i ta ˈna aniraa, noa ˈtu e e titauhia te haamâuˈaraa rahi e te tutavaraa.—Genese 47:29-31; 50:7-14.

8. (a) Eaha te tumu rahi e haapao ai tatou i te mau metua ruhiruhia? (b) Eaha ta te hoê tavini taime taatoa i rave na no te haapao i to ˈna mau metua ruhiruhia? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 15.)

8 Eaha tei turai ia Iosepha ia haapao i to ˈna metua tane? Noa ˈtu e o te here e te manaˈo mauruuru i te taata tei horoa ˈtu i te ora e tei aupuru ia ˈna te mau tumu, aita e feaaraa e ua hinaaro mau atoa Iosepha e faaoaoa ia Iehova. Ia na reira atoa tatou e tia ˈi. Ua papai Paulo e: “O te vahine ivi . . . e tamarii ta ˈna e te mootua, e rave na ratou i te paieti i te faaamuraa i to ratou iho fetii, a tahoo ai i te mau metua ra [e te mau metua tupuna]: e mea maitai hoi te reira e te au i te aro o te Atua ra.” (Timoteo 1, 5:4; MN) Oia mau, e turai te here e te mǎtaˈu faatura ia Iehova ia tatou ia haapao i te mau metua ruhiruhia, noa ˈtu eaha te mau fifi e titauhia ia na reira. *

E nafea te mau matahiapo e faaite ai i to ratou tapitapi

9. O vai ta Iehova i faatoroa no te faaamu i te nǎnǎ, tae noa ˈtu te mau Kerisetiano ruhiruhia?

9 I te pae hopea o to ˈna oraraa maoro, ua faahiti Iakoba ia Iehova mai “te Atua i faaamu mai ia ˈu nei i to ˈu nei oraraa e tae roa aˈenei i teie mahana.” (Genese 48:15) I teie mahana, te faaamu ra Iehova i ta ˈna mau tavini i te fenua nei na roto i te mau tiaau, aore ra matahiapo Kerisetiano, i raro aˈe i te aratairaa a ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia, “te Tiai rahi.” (Petero 1, 5:2-4) E nafea te mau tiaau e pee ai ia Iehova a haapao ai ratou i te mau melo paari o te nǎnǎ?

10. Eaha tei ravehia no te tauturu i te mau Kerisetiano ruhiruhia i te pae materia? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 17.)

10 I muri iti noa ˈˈe i te haamauraa o te amuiraa Kerisetiano, ua faatoroa te mau aposetolo ‘e toohitu pue taata roo maitatai tei î i te [varua moˈa] e te paari’ no te haapao i “te tufaraa taoˈa i te mau mahana atoa” i rotopu i te mau vahine ivi Kerisetiano veve. (Ohipa 6:1-6; MN) I muri aˈe, ua faaue Paulo i te tiaau Timoteo ia tuu i te iˈoa o te mau vahine ivi ruhiruhia hiˈoraa maitai i nia i te tapura o te feia e nehenehe e fanaˈo i te tauturu materia. (Timoteo 1, 5:3, 9, 10) Oia atoa, e faanaho te mau tiaau o te amuiraa i teie mahana ma te aau tae i te tauturu e au no te mau Kerisetiano ruhiruhia ia hinaarohia te reira. Teie râ, eita e navai ia haapao i te feia paari haapao maitai.

11. Eaha ta Iesu i parau no nia i te vahine ivi veve i pûpû na i te hoê ô iti?

11 I te pae hopea o ta ˈna taviniraa i te fenua nei, ua parahi Iesu i te hiero e ‘hiˈo atura i te taata i te tuuraa i te moni i roto i te vairaa.’ I muri iho, ua hutihia to ˈna ara-maite-raa e te tahi taata. Te na ô ra te faatiaraa e: “Ua haere maira te hoê vahine taoˈa ore, e ivi, ua tuu maira i e piti lepeta i roto, oia te koderane hoê ra.” Ua pii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia haere mai ia ˈna ra e ua parau ia ratou e: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, E rahi ta teie nei vahine ivi taoˈa ore i tuu i roto i te pueraa taoˈa nei i ta ratou atoa: e tiahapa hoi no ta ratou taoˈa rahi ta ratou i tuu i roto, area oia ua hope roa a ˈna taoˈa rii navai ore i te tuuhia e ana i roto.” (Mareko 12:41-44) Ia au i te faito moni, mea iti ta te vahine ivi ô, ua ite râ Iesu e e haafaufaa to ˈna Metua i te raˈi i teie mau faaiteraa i te paieti ma te aau atoa. Noa ˈtu eaha te faito matahiti o te vahine ivi veve, aita Iesu i haamoe i ta ˈna i rave.

12. E nafea te mau matahiapo e faaite ai i to ratou mauruuru no te turu a te mau Kerisetiano ruhiruhia?

12 Mai ia Iesu, eita te mau tiaau Kerisetiano e haamoe i ta te feia ruhiruhia e rave ra no te paturu i te haamoriraa mau. E tumu ta te mau matahiapo e haapopou ai i te feia paari no to ratou raveraa i te taviniraa, no to ratou apitiraa i te mau putuputuraa, no ta ratou ohiparaa maitai i roto i te amuiraa, e no to ratou faaoromai. E tauturu te parau faaitoito haavare ore i te feia ruhiruhia ia ite i te “oaoaraa” i roto i ta ratou taviniraa moˈa, a ape atu ai ïa i te mau faaauraa faatoaruaru e ta te tahi atu mau Kerisetiano e nehenehe e rave aore ra ta ratou iho i nehenehe e rave i mutaa iho.—Galatia 6:4.

13. E nafea te mau matahiapo e faaohipa ˈi i te mau aravihi e te ite o te feia paari?

13 E farii te mau matahiapo i te turu faufaa a te mau Kerisetiano paari ma te faaohipa i to ratou ite e to ratou mau aravihi. E ravehia paha te feia ruhiruhia hiˈoraa maitai i te tahi taime i roto i te mau faahiˈoraa aore ra uiuiraa manaˈo. Te na ô ra te hoê matahiapo e: “E haapao e e faaroo maite roa te taata ia uiui au i te hoê taeae aore ra tuahine paari o tei aratai i te mau tamarii i roto i te parau mau.” Te faataa ra te mau matahiapo i roto i te tahi atu amuiraa e ua manuïa te hoê tuahine pionie e 71 matahiti i te tauturu i te feia poro i te Basileia ia apiti tamau i te taviniraa. Te faaitoito atoa ra oia ia ratou ia rave i te “mea faufaa roa” mai te taioraa bibilia e te irava mahana e i muri iho te feruriruriraa i ta ratou e taio.

14. Mea nafea to te hoê tino matahiapo faaiteraa i te mauruuru i te hoê hoa tiaau paari?

14 E haafaufaa atoa te mau matahiapo i te turu a te mau hoa tiaau paari. Ua tâpûhia aˈenei o José, e 70 tiahapa matahiti hoi to ˈna e ua tavini ei matahiapo tau ahuru matahiti i te maoro. I te mea e maoro oia e maitai mai ai, ua manaˈo oia e faahoˈi i ta ˈna fanaˈoraa taa ê ei tiaau peretiteni. “Ua maere au i te huru o te tahi atu mau matahiapo,” ta José ïa e parau ra. “Aita ratou i farii i to ˈu manaˈo, ua ui mai râ ratou eaha te tauturu e au ta ˈu i hinaaro no te tamau i te amo i ta ˈu mau hopoia.” Maoti te turu a te hoê matahiapo apî aˈe i nehenehe ai José e tavini tamau ma te oaoa ei tiaau peretiteni, e i riro ai te reira ei haamaitairaa no te amuiraa. Te na ô ra te hoê hoa matahiapo e: “Te haafaufaa rahi ra te mau taeae i te ohipa a José ei matahiapo. Te here ra e te faatura ra ratou ia ˈna no to ˈna ite e to ˈna hiˈoraa o te faaroo. E haamaitai oia i ta matou amuiraa.”

E haapao anaˈe te tahi i te tahi

15. No te aha e mea tia ˈi ia tapitapi te mau Kerisetiano atoa i te maitai o te feia ruhiruhia i rotopu ia ratou?

15 E ere anaˈe o te mau tamarii e mau metua ruhiruhia to ratou e te mau tavini faatoroahia te titauhia ia tapitapi i te feia ruhiruhia. Ma te faaau i te amuiraa Kerisetiano i te tino taata, ua papai Paulo e: “Ua taati maite . . . te Atua i te tino atoa, e ua tuu i te maitai rahi i te vahi i ere ra. Ia ore roa te au ore i te tino nei, ia faito atoa râ to te mau melo haapao ia ratou iho.” (Korinetia 1, 12:24, 25) Ia tere maite te amuiraa Kerisetiano, e mea tia ia tapitapi te melo taitahi i te maitai o to ˈna mau hoa faaroo, tae noa ˈtu te feia ruhiruhia.—Galatia 6:2.

16. E nafea tatou e anaanatae ai i te feia ruhiruhia ia haere tatou i te mau putuputuraa Kerisetiano?

16 E pûpû te mau putuputuraa Kerisetiano i te ravea e anaanatae ai tatou i te feia ruhiruhia. (Philipi 2:4; Hebera 10:24, 25) Te rave ra anei tatou i te taime no te aparau i te feia paari i tera mau taime? Noa ˈtu e e mea tano paha ia ani i to ratou huru, e nehenehe anei tatou e ‘tuu i [te ô pae] varua,’ peneiaˈe ma te faaite i te hoê tupuraa o te patu aore ra te hoê manaˈo bibilia? I te mea e eita te tahi feia paari e nehenehe maitai e haere, e mea maitai aˈe e na tatou e tapiri atu ia ratou eiaha râ e tiaturi e na ratou e haere mai. Mai te peu e eita te taeae aore ra tuahine e faaroo maitai, e titauhia paha ia faataere tatou i te paraparau e ia faahiti maitai i te parau. E “ia mahanahana” mau, e mea tia ia faaroo maite tatou eaha ta te taata paari e parau ra.—Roma 1:11, 12; MN.

17. E nafea tatou e faaite ai i to tatou tapitapi i te mau Kerisetiano ruhiruhia e mau ra i te fare?

17 E nafea mai te peu e eita vetahi feia paari e nehenehe e haere i te mau putuputuraa Kerisetiano? Te faaite ra Iakobo 1:27 e e hopoia na tatou e “hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati.” Te hoê auraa o te ihoparau Heleni i hurihia ei “hamani maitai,” e “haere e hiˈo” ïa. (Ohipa 15:36, MN) E auê te feia ruhiruhia i te oaoa ia haere tatou e hiˈo ia ratou! A tapeahia ˈi oia i Roma fatata i te matahiti 65 T.T., ua faaea te “taata paari” o Paulo o ˈna anaˈe. Ua hinaaro oia e ite i to ˈna hoa ohipa o Timoteo e ua papai oia e: “Haapeepee oe ia tae vave mai ia ˈu nei.” (Philemona 9; Timoteo 2, 1:3, 4; 4:9) Noa ˈtu e aita ratou i tapea-mau-hia mai ia Paulo, te mau ra te tahi feia ruhiruhia i te fare no te mau fifi o te ea. Oia mau, e parau paha ratou e, ‘Eiaha na e haamarirau i te haere mai e hiˈo ia ˈu.’ E pahono anei tatou i teie mau piiraa?

18. Eaha te mau maitai e noaa mai ia haere tatou e hiˈo i te feia ruhiruhia?

18 Eiaha roa e haafaufaa ore i te mau faahopearaa maitatai o te haereraa e hiˈo i te hoê taeae aore ra tuahine pae varua ruhiruhia. A parahi ai te Kerisetiano Onesiphoro i Roma, ua imi maite oia ia Paulo, ua ite ia ˈna, e i muri aˈe ‘ua faaanaanaea [aore ra tamahanahana] pinepine ia ˈna.’ (Timoteo 2, 1:16, 17) “E mea au na ˈu ia horoa i te taime no te feia apî aˈe,” ta te hoê ïa tuahine ruhiruhia e parau ra. “Ta ˈu e au roa ˈˈe, ia haa ïa ratou i nia ia ˈu mai te hoê melo o to ratou utuafare. E faaitoito roa te reira ia ˈu.” Te na ô ra te tahi atu â vahine paari Kerisetiano e: “E oaoa mau vau ia hapono mai te tahi taata i te hoê tareta, ia niuniu mai ia ˈu tau minuti noa, aore ra ia haere mai e hiˈo ia ˈu no te hoê taime. E au te reira i te mataˈi apî.”

E haamaitai Iehova i te feia e haapao ra

19. Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai i te haapaoraa i te feia ruhiruhia?

19 Mea rahi te haamaitairaa e noaa mai i te haapaoraa i te feia paari. E fanaˈoraa otahi mau te amuimuiraa i te feia ruhiruhia e te faaohiparaa i to ratou ite e aravihi. E ite te feia haapao i te oaoa rahi i te horoaraa ˈtu, oia atoa te manaˈo ua raea te tapao e te hau o roto mai i te amoraa i ta ratou hopoia bibilia. (Ohipa 20:35) Hau atu â, eiaha te feia e haapao ra i te feia ruhiruhia e mǎtaˈu e e faaruehia ratou i to ratou mau matahiti hopea. Te haapapu maira te Parau a te Atua e: “Te taata horoa ra, e poria ïa; e tei pîpî i te pape ra, e pîpî-atoa-hia mai oia.”—Maseli 11:25.

20, 21. Eaha to Iehova manaˈo i te feia e haapao ra i te feia ruhiruhia, e eaha ta tatou faaotiraa papu e tia ˈi?

20 E haamaitai Iehova i te mau tamarii e mǎtaˈu ra i te Atua, te mau tiaau, e te tahi atu mau Kerisetiano hamani maitai no te haapaoraa ma te pipiri ore i te mau hinaaro o te mau hoa faaroo ruhiruhia. E au maite tera feruriraa i teie maseli: “O tei hamani maitai i te taata rii ra, ua horoa oia i te taoˈa na Iehova; e na ˈna e hopoi mai i ta ˈna utua.” (Maseli 19:17) Mai te peu e e turai te here ia tatou ia hamani maitai i te feia riirii e te feia veve, e faariro te Atua i teie pûpûraa ei tarahu ta ˈna e aufau ma te mau haamaitairaa. E aufau atoa oia ia tatou no te haapaoraa î i te here i to tatou mau hoa haamoriraa ruhiruhia, e mea ‘taoˈa ore e rave rahi o ratou i teie nei ao, e mea taoˈa râ i te faaroo.’—Iakobo 2:5.

21 Auê ïa faahoˈiraa horoa noa a te Atua! Te vai atoa ra te ora mure ore. No te rahiraa o te tavini a Iehova, e ora ïa ratou e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua paradaiso, i reira te mau faahopearaa o te hara i tutuuhia mai e faaorehia ˈi e e hoˈi ai te feia ruhiruhia haapao maitai i to ratou apîraa. (Apokalupo 21:3-5) A tiai noa ˈi tatou i tera taime oaoa, ia tamau tatou i te amo i ta tatou hopoia Kerisetiano e haapao i te feia ruhiruhia.

[Nota i raro i te api]

^ No te mau manaˈo tauturu e au ia faaohipa e nafea ia haapao i te mau metua ruhiruhia, a hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no Fepuare 1994, api 3-10.

Eaha ta outou e pahono?

• E nafea te mau tamarii e faatura ˈi i to ratou mau metua ruhiruhia?

• E nafea te mau matahiapo e faaite ai i to ratou mauruuru i te mau melo paari o te nǎnǎ?

• Eaha ta te mau Kerisetiano e nehenehe e rave no te faaite i to ratou anaanatae mau i te feia ruhiruhia?

• Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai i te haapaoraa i te mau Kerisetiano ruhiruhia?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 15]

Ua hinaaro to ˈna mau metua i te tauturu

Te tavini ra Philip ei taata patu tauturu i Liberia i te matahiti 1999 a tae mai ai te parau apî e e maˈi ino mau to to ˈna papa. I te mea e ua papu ia ˈna e eita ta to ˈna mama e nehenehe e faaruru aita anaˈe e tauturu, ua faaoti oia e hoˈi i te fare no te faanaho i te utuuturaa no to ˈna papa.

“E ere i te mea ohie ia faaoti e hoˈi i te fare,” ta Philip ïa e haamanaˈo ra, “ua manaˈo râ vau e o to ˈu mau metua ta ˈu hopoia matamua.” I te roaraa o na matahiti e toru i muri iho, ua afai oia i to ˈna mau metua i te hoê fare maitai aˈe e maoti te tauturu a te mau hoa Kerisetiano no reira ua faaau i te vahi faaearaa ia au i te mau hinaaro taa ê o to ˈna papa.

I teie nei, ua ineine maitai aˈe to Philip mama no te faaû i te mau fifi ino mau o te ea o to ˈna papa. Aita i maoro aˈenei, ua nehenehe Philip e farii i te hoê titauraa e rave i te ohipa ei rima tauturu i te amaa a te mau Ite no Iehova i Makedonia.

[Tumu parau tarenihia i te api 17]

Aita ratou i tâuˈa ore i to ˈna mau hinaaro

I to Ada, te hoê Kerisetiano e 85 matahiti i Auteralia, mauraa i ǒ ˈna no te maˈimaˈi, ua rave te mau matahiapo o te amuiraa i te mau faanahoraa no te tauturu ia ˈna. Ua faanaho ratou i te hoê pǔpǔ hoa faaroo o te nehenehe e tauturu ia ˈna. Ua oaoa teie mau taeae e tuahine i te raveraa i te mau ohipa mai te tamâraa, te puˈaraa, te tunuraa i te maa, e te hoohooraa mai i te mau mea.

Ua haamata taua tauturu ra fatata 10 matahiti aˈenei. E tae mai i teie mahana, e hau atu i te 30 hoa Ite no Iehova tei haapao ia Ada. Te tamau ra ratou i te farerei ia ˈna, ma te taio i te mau papai bibilia, ma te faaite ia ˈna i te haereraa i mua i te pae varua o te mau taata i roto i te amuiraa, e ma te pure tamau e oia.

Ua na ô te hoê matahiapo no reira e: “E oaoaraa no te feia e haapao ra ia Ada i te tauturu ia ˈna. Mea rahi tei faaitoitohia e ta ˈna taviniraa haapao maitai i te roaraa o te mau ahuru matahiti, e eita ta ratou e nehenehe manaˈo noa ˈˈe e tâuˈa ore i to ˈna mau hinaaro.”

[Hohoˈa i te api 14]

Te faaite ra anei tatou ma te pipiri ore i te here i to tatou mau metua ruhiruhia?

[Hohoˈa i te api 16]

E nehenehe te amuiraa taatoa e faaite i to ratou here i te mau hoa faaroo ruhiruhia