Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Teihea haapaoraa e mea tia ia maiti?

Teihea haapaoraa e mea tia ia maiti?

Teihea haapaoraa e mea tia ia maiti?

‘E MAU eˈa taa ê noa te mau faaroo e aratai i te hoê â fa. Hoê anaˈe hoi Atua, e ere anei?’ Tera te parau a te taata e rave rahi o te manaˈo ra e noa ˈtu e mea faufaa te taatiraa i te faaroo, atira noa ˈtu eaha te faaroo e maiti.

I te hiˈoraa matamua, e au ra e e manaˈo tano teie, i te mea e e parau mau e hoê anaˈe Atua, te Mana hope. (Isaia 44:6; Ioane 17:3; Korinetia 1, 8:5, 6) Tera râ, eita tatou e nehenehe e tâuˈa ore i te mau taa-ê-raa papu—te mau tuea-ore-raa atoa—i rotopu i te pǔpǔ faaroo e rave rahi o te parau ra e tavini i te Atua mau. Mea taa ê roa ta ratou mau peu, tiaturiraa, haapiiraa e titauraa. No te rahi hoi o te taa-ê-raa e mea fifi ai no te feia o te hoê faaroo aore ra pǔpǔ ia taa aore ra ia farii i ta te tahi atu haapiiraa aore ra tiaturiraa.

I te tahi aˈe pae, ua parau Iesu e: “E Varua te Atua, e te feia e haamori ia ˈna ra, e haamori ïa ma te varua e te parau mau e tia ˈi.” (Ioane 4:24) E farii anei te haamoriraa i te Atua ma te parau mau i te manaˈo tuea ore e rave rahi no nia i te ihotaata o te Atua, ta ˈna mau opuaraa e te huru haamoriraa ta ˈna e hinaaro? E mea tano anei ia tiaturi e e ere i te mea faufaa na te Atua Mana hope ta tatou haamoriraa ia ˈna?

Te mau Kerisetiano mau na mua ˈˈe e i teie nei

Mea taa ê te manaˈo o te mau Kerisetiano no te senekele matamua i te tahi taime no nia i te tahi mau mea. Ei hiˈoraa, ua parau te aposetolo Paulo no nia i to Korinetia e: “Ua faaitehia mai au ia outou, e au mau taeae, e to te fetii o Heloe e, e mârôraa tei roto ia outou. Teie ta ˈu parau, te parau anaˈe na outou e, No Paulo vau; e no Apolo vau; e no Kepha vau; e no te Mesia vau.”—Korinetia 1, 1:11, 12.

Mea faufaa ore anei teie mau taa-ê-raa i te hiˈoraa a Paulo? Na te taata taitahi noa anei e imi i to ˈna ora? Eita roa ˈtu! Ua aˈo Paulo e: “E au mau taeae, te aˈo atu nei au ia outou i te iˈoa o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, e ei parau hoê ta outou atoa na, e eiaha ia amahamaha i roto ia outou: ia ati maite râ outou ma te aau hoê e te manaˈo hoê.”—Korinetia 1, 1:10.

Parau mau, eita te auhoêraa o te tiaturiraa e tupu na roto i te faaheporaa. E tupu noa te reira ia maimi maite te taata taitahi e ia ite e ia farii i te hoê â faahopearaa. No reira, e mau taahiraa faufaa roa ia haapii o ˈna iho i te Parau a te Atua e ia hinaaro ma te haavare ore e faaohipa i tei haapiihia, no te fanaˈo i te huru auhoêraa ta Paulo i faahiti. E nehenehe anei e itehia taua huru auhoêraa ra? Mai ta tatou i hiˈo mai, ua haa maoro te Atua i nia i to ˈna nunaa ei pǔpǔ. E nehenehe anei e ite i tera pǔpǔ i teie mahana?

Te mau maitai ia taati i te pǔpǔ fariihia e te Atua

I te hoê mahana ua ui te papai salamo Davida e: “O vai, e Iehova, te tiahapa i to oe ra sekene? O vai te parahi i to mouˈa moˈa ra?” E mea papu e e uiraa haaferuri tera. Ua horoa Davida i te pahonoraa: “O te taata haerea piˈo ore, o tei haapao i te parau-tia ra; o tei parau i te parau mau i roto i to ˈna ra aau.” (Salamo 15:1, 2) E nehenehe te taa-maitai-raa i te Bibilia e tauturu i te hoê taata ia ite i te faaroo e rave ra i tera titauraa a te Atua. I muri iho, na roto i te taatiraa i taua pǔpǔ ra, e fanaˈo te hoê taata i te auhoaraa o te patu e te mau taata e haamori ra i te Atua ma te auhoê e “ma te varua e te parau mau.”

Ua faaite te mau Ite no Iehova e e nehenehe te auhoêraa o te tiaturiraa e te ohiparaa e tupu i roto i teie ao amahamaha o teie mahana. I rotopu ia ratou, te vai ra te mau melo tahito no te faaroo taa ê e nunaa ê e rave rahi. E feia feaa no nia i te Atua aore ra e feia tiaturi ore i te Atua te tahi atu mau Ite i mutaa iho. Aita te tahi atu i feruri noa i te faaroo. Te fanaˈo nei te feia no roto mai i te faaroo, taˈere e philosophia e rave rau, i te hoê auhoêraa faaroo aita e itehia ra i te ao nei i teie mahana.

O te Parau a te Atua, te Bibilia, te niu o taua auhoêraa ra. Parau mau, ua taa i te mau Ite no Iehova e eita ta ratou e nehenehe e faahepo i te tahi atu. Mea au râ na ratou te fanaˈoraa taa ê e faaitoito i te tahi atu ia haapii i te Bibilia a haamau atu ai i ta ratou maitiraa o te haamoriraa i nia i taua niu papu ra. Ia na reira, e rave rahi atu â te nehenehe e fanaˈo i te mau maitai no roto mai i te haamoriraa i te Atua “ma te varua e te parau mau.”

I teie mahana, e mea rahi te fifi ia topa i roto i te mana ino e te faahemaraa. E mea faufaa roa ia maiti i te huru taatiraa tano. Te parau nei te Bibilia e “o tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ia” e “e ino te [peu faufaa] i te amuiraa iino ra.” (Maseli 13:20; Korinetia 1, 15:33; MN) E parururaa te taatiraa i te feia e haamori mau ra i te Atua. No reira te Bibilia e haamanaˈo ai ia tatou e: “E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra: eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa, mai ta te tahi pae ra peu, e faaitoito râ; e ia rahi atu â te faaitoito, no te mea te hiˈo na outou i taua mahana ra i te fatataraa mai.” (Hebera 10:24, 25) Auê ïa haamaitairaa ia tauturu ma te here i te mau hoa mau, te mau taeae e tuahine pae varua te tahi i te tahi ia amo i ta ratou hopoia i mua i te Atua!

Te paturu ra o Ottmar i teie manaˈo. Ua paari oia i roto i te hoê utuafare Katolika i Heremani, e ua faaea oia i te haere i te pureraa. Te faataa ra o ˈna e: “I te mau taime atoa e haere ai au i te pureraa, e haere mai au i rapae ma te fa ore mai ia ˈu i tomo atu.” Noa ˈtu râ, ua tapea oia i to ˈna faaroo i te Atua. I muri iho, ua farerei oia i te mau Ite no Iehova e ua papu ia ˈna e e tavini mau ratou na te Atua. Ua ite o ˈna i te faufaaraa ia taati ia ratou. I teie nei, te parau nei o ˈna e: “Na roto i te ohiparaa i roto i te hoê faanahonahoraa na te ao nei, te fanaˈo ra vau i te hau o te feruriraa e te aau. Ua tauturu-riirii-hia vau ia noaa ˈtu â te ite mau i te Bibilia. Tera te ohipa faufaa roa no ˈu iho.”

Te hoê titau-manihini-raa no te feia e imi ra

E nehenehe te mau taata hoê â manaˈo o te ohipa amui ra ei pǔpǔ e rave maitai atu â i te hoê ohipa, i te mau taata e haa ra ma te ore e haapao ia vetahi ê. Ei hiˈoraa, teie te mau faaueraa hopea a Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa]; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Mataio 28:19, 20; MN) E nafea taua ohipa ra e rave-maitai-hia ˈi mai te peu e aita e aratairaa aore ra e faanahonahoraa? E nafea te hoê taata e faaroo ai i teie aˈoraa o te mau Papai mai te peu e e tamata oia i te tavini i te Atua ma te faataa ê mai ia ˈna?

I te roaraa o te matahiti i mairi aˈenei, ua opere te mau Ite no Iehova na te ao nei e 91 933 280 buka, buka iti e buka rairai niuhia i nia i te Bibilia, e 697 603 247 vea, a fanaˈo atu ai e mau hanere mirioni taata no e 235 fenua i te poroi no roto mai i te Parau a te Atua. E haapapuraa faahiahia mau tera e e tupu aˈe te mau tutavaraa a te pǔpǔ auhoê faanaho-maitai-hia i te mau tutavaraa a te hoê noa taata aita i taati atu.

Hau atu i te opereraa i te mau papai bibilia, te faatere nei te mau Ite no Iehova ma te tamoni ore i te mau haapiiraa bibilia no te tauturu i te taata ia maramarama maitai i ta te Atua e titau ra. I te matahiti i mairi aˈenei, i te faito au noa, e 5 726 509 haapiiraa bibilia tei faaterehia i te mau hebedoma atoa e i te taata taitahi aore ra pǔpǔ. Ua tauturu teie haapiiraa bibilia i te mau mirioni taata ia noaa te niu papu e rave ai i ta ratou maitiraa no te haamoriraa. Te titau-manihini-hia ra outou ia haapii i te mau titauraa a te Atua tei faataahia i roto i te Bibilia. E e nehenehe atu ai outou e rave i ta outou maitiraa.—Ephesia 4:13; Philipi 1:9; Timoteo 1, 6:20; Petero 2, 3:18.

Ia hinaaro outou e faaoaoa i te Atua, e mea faufaa roa te taatiraa i te faaroo—eiaha râ i te mau huru pǔpǔ faaroo atoa. Teie râ, e titauhia ia niu outou i ta outou maitiraa o te faaroo i nia i te ite mau i te Bibilia, eiaha i nia i te mau haapiiraa niu ore aore ra parau papu ore. (Maseli 16:25) A haapii i te mau titauraa o te faaroo mau. A faaau i te reira e ta outou iho mau tiaturiraa. E a maiti atu ai ma te tano.—Deuteronomi 30:19.

[Hohoˈa i te api 7]

Te fanaˈo nei te mau Ite no Iehova i te auhoêraa i roto i te hoê ao amahamaha