Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘E haapii ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau ia outou’

‘E haapii ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau ia outou’

‘E haapii ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau ia outou’

“E teie nei, e haere outou e faariro i [te taata] . . . ei pǐpǐ . . . ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.”—MATAIO 28:19, 20; MN.

1. Eaha te aparauraa i tupu i rotopu i te pǐpǐ o Philipa e te hoê taata no Etiopia?

 UA TERE te taata no Etiopia e tae roa ˈtu i Ierusalema. I reira ua haamori oia i te Atua ta ˈna i hinaaro ra o Iehova. E au ra e mea au atoa na ˈna te Parau faaurua a te Atua. A hoˈi ai oia i ǒ ˈna na nia i to ˈna pereoo puaahorofenua, te taio ra oia i te hohoˈa o te mau papai a te peropheta Isaia i to Philipa, te hoê pǐpǐ a te Mesia, farereiraa ia ˈna. Ua ui Philipa i te Etiopia: “Te ite na oe i ta oe e taio na?” Pahono aˈera te taata ra e: “Eaha vau e ite ai, ahiri e taata te faaite mai ia ˈu ra?” Ua haamata ˈtura Philipa i te tauturu i teie piahi haavare ore o te Papai ia riro ei pǐpǐ a te Mesia.—Ohipa 8:26-39.

2. (a) E nafea e auraa taa ê ai to te pahonoraa a te Etiopia? (b) Eaha na uiraa e piti i taaihia i te faaueraa a te Mesia e faariro i te taata ei pǐpǐ ta tatou e hiˈopoa?

2 E auraa taa ê to te pahonoraa a te Etiopia. Ua na ô oia e: “Eaha vau e ite ai, ahiri e taata te faaite [aore ra aratai] mai ia ˈu.” Oia mau, ua hinaaro oia i te hoê aratai, te tahi taata o te faaite i te eˈa ia ˈna. Te faaite ra teie iho tatararaa i te faufaaraa o te hoê titauraa taa maitai ta Iesu i faaô i roto i ta ˈna faaueraa e faariro i te taata ei pǐpǐ. Teihea faaueraa? No te pahono atu, e tamau anaˈe i te hiˈopoa i ta Iesu mau parau i roto i te Mataio pene 28. Ua niuhia to mua ˈtu tumu parau i nia i na uiraa no te aha? e ihea? E hiˈopoa tatou i teie nei e piti uiraa hau i taaihia i te faaueraa a te Mesia e faariro i te taata ei pǐpǐ—eaha? e i teihea taime?

“Ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa”

3. (a) E nafea te hoê taata e riro ai ei pǐpǐ a Iesu Mesia? (b) E ô atoa mai i roto i te faariroraa i te taata ei pǐpǐ i te haapiiraa i te aha?

3 Eaha te titauhia ia haapii tatou no te tauturu ia vetahi ê ia riro ei pǐpǐ a te Mesia? Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E teie nei, e haere outou e faariro i [te taata o] te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa]; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Mataio 28:19, 20; MN) No reira, e titauhia ia haapii tatou i te mau mea ta te Mesia i parau aore ra i faaue. * Eaha râ te nehenehe e rave ia papu e eita noa te taata i haapiihia i ta Iesu mau faaueraa e riro ei pǐpǐ, e tamau atoa râ i te riro ei pǐpǐ? Te itehia ra te hoê manaˈo faufaa i roto i te maiti-maitai-raa a Iesu i te mau taˈo. A tapao na, aita oia i parau noa e: ‘E haapii atu ia ratou i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.’ Ua na ô râ oia e: ‘E haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.’ (Mataio 19:17) Eaha ta te reira e titau ra?

4. (a) Eaha te auraa e haapao i te hoê faaueraa? (b) A horoa i te hoê faahohoˈaraa e nafea tatou e haapii ai i te hoê taata ia haapao i te mau faaueraa a te Mesia.

4 Te auraa e haapao i te hoê faaueraa, e “faaau ïa i ta tatou ohipa” i nia i te hoê faaueraa—e auraro, aore ra e tapea ˈtu. E nafea ïa tatou e haapii ai i te taata ia haapao, aore ra ia auraro, i te mau mea ta te Mesia i parau? A manaˈo na e nafea te hoê orometua faahoro pereoo e haapii ai i ta ˈna mau piahi ia haapao i te mau ture purumu. E haapii paha te orometua i ta ˈna mau piahi i te mau ture purumu i roto i te hoê piha haapiiraa. No te haapii râ i ta ˈna mau piahi e nafea ia auraro i tera mau ture, e horoa oia i te aratairaa i te mau piahi a faahoro ai ratou i te pereoo i nia i te purumu e a tutava ˈi i te faaohipa i ta ratou i haapii. Oia atoa, ia haapii tatou i te Bibilia e te taata, e faataa tatou ia ratou i te mau faaueraa a te Mesia. E titauhia atoa râ ia aratai tatou i te mau piahi a tutava ˈi ratou i te faaohipa i te mau faaueraa a te Mesia i roto i to ratou oraraa o te mau mahana atoa e i roto i te taviniraa. (Ioane 14:15; Ioane 1, 2:3) No reira, te titau ra te rave-faahope-roa-raa i te faaueraa a te Mesia e faariro i te taata ei pǐpǐ e ia riro tatou ei orometua haapii e ei aratai atoa. Mea na reira tatou e pee ai i te hiˈoraa i vaiihohia mai e Iesu e e Iehova iho.—Salamo 48:14; Apokalupo 7:17.

5. No te aha paha te hoê taata ta tatou e haapii ra i te Bibilia e taiâ ˈi i te auraro i te faaueraa a te Mesia e faariro i te taata ei pǐpǐ?

5 Te haapiiraa ia vetahi ê ia haapao i ta Iesu mau faaueraa, o te tautururaa atoa ïa ia ratou ia pee i te faaueraa e faariro i te taata ei pǐpǐ. No te tahi pae ta tatou e haapii ra i te Bibilia, e mea fifi paha te reira. Noa ˈtu e e melo hahaa ratou na mua ˈˈe o te tahi mau haapaoraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano, aita i papu e ua haapii ta ratou mau orometua haapii faaroo tahito ia ratou ia haere e faariro i te taata ei pǐpǐ. Te farii roa ra te tahi mau aratai haapaoraa e no nia i te haapiiraa i ta ratou nǎnǎ ia poro i te evanelia, aita roa ˈtu te mau haapaoraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i manuïa. A tatara ˈi oia i ta Iesu faaueraa e haere na te ao nei e tauturu i te mau huru taata atoa ia riro ei pǐpǐ, ua tapao te aivanaa Bibilia o John Stott e: “To matou oreraa e auraro i te auraa o teie faaueraa, o te paruparu rahi roa ˈˈe ïa o te mau Kerisetiano evanelia i roto i te ohipa pororaa evanelia i teie tau.” Ua na ô faahou oia e: “Mea au aˈe na matou e poro i ta matou poroi na te vahi atea ˈtu. E au matou i te tahi taime i te taata o te aˈo puai ra na tatahi atu i te feia e paremo ra. Eita matou e ouˈa no te faaora ia ratou. E mǎtaˈu matou i te faarari ia matou.”

6. (a) Ia tauturu tatou i te hoê piahi Bibilia, e nafea tatou e pee ai i to Philipa hiˈoraa? (b) E nafea tatou e faaite ai i to tatou tapitapi ia haamata te hoê piahi Bibilia i te poro?

6 Mai te peu e e melo te taata ta tatou e haapii ra i te Bibilia na mua ˈˈe o te hoê haapaoraa e e “mǎtaˈu” te mau melo ‘i te faarari ia ratou,’ e mea fifi paha no ˈna ia faaruru i te mǎtaˈu i te pape, ei auraa parau, e ia auraro i te faaueraa a te Mesia e faariro i te taata ei pǐpǐ. E hinaaro oia i te tauturu. E mea tia ïa ia faaoromai tatou ia horoa tatou i te tahi faaueraa e aratairaa o te faahohonu i to ˈna maramarama e o te turai ia ˈna ia ohipa, mai te mau haapiiraa a Philipa o tei haamaramarama i te Etiopia e o tei turai ia ˈna ia bapetizohia. (Ioane 16:13; Ohipa 8:35-38) Hau atu â, e turai mai to tatou hinaaro e haapii i te mau piahi Bibilia ia haapao i te faaueraa e faariro i te taata ei pǐpǐ, ia ohipa e o ratou no te aratai ia ratou a haamata ˈi ratou i te poro i te Basileia.—Koheleta 4:9, 10; Luka 6:40.

“Te mau mea atoa”

7. E ô atoa mai i roto i te haapiiraa ia vetahi ê e “haapao i te mau mea atoa” te haapiiraa ia ratou i teihea na faaueraa e piti?

7 Eita tatou e haapii noa i te mau pǐpǐ apî ia faariro i te taata ei pǐpǐ. Ua faaue Iesu ia tatou ia haapii ia vetahi ê ia “haapao i te mau mea atoa” ta ˈna i parau. Papu maitai, e ô atoa mai na faaueraa rahi roa ˈˈe e piti—e hinaaro i te Atua e e aroha ˈtu i te taata-tupu. (Mataio 22:37-39) E nafea e nehenehe ai e haapii i te hoê pǐpǐ apî ia haapao i tera na faaueraa e piti?

8. A horoa i te hoê faahohoˈaraa e nafea te hoê pǐpǐ apî e nehenehe ai e haapii i te faaueraa e faaite i te aroha.

8 A manaˈo faahou na i te faahohoˈaraa o te piahi faahoro pereoo. A faahoro ai te piahi i te pereoo i nia i te purumu e te orometua haapii i pihai iho ia ˈna, te haapii nei te piahi e nafea ia faahoro eiaha noa ma te faaroo i ta ˈna orometua haapii, ma te hiˈo atoa râ i te tahi atu feia faahoro. Ei hiˈoraa, e huti paha te orometua haapii i te ara-maite-raa i nia i te hoê taata faahoro o te vaiiho ra i te tahi atu taata faahoro ia tere i mua mai ia ˈna; aore ra te hoê taata faahoro o te pata ra ma te peu maitai i te mori o to ˈna pereoo ia ore ia fifi te hiˈoraa o te feia faahoro; aore ra te hoê taata faahoro o te pûpû ra i te tauturu ma te aau tae i te hoê taata matau aita to ˈna pereoo e haruru faahou ra. Te haapii ra tera mau hiˈoraa i te piahi i te mau mea faufaa ta ˈna e nehenehe e faaohipa ia faahoro oia. Oia atoa, te haapii ra te hoê pǐpǐ apî o te tere ra na nia i te purumu o te ora eiaha noa na roto i ta ˈna orometua haapii na roto atoa râ i te mau hiˈoraa maitai ta ˈna e ite ra i roto i te amuiraa.—Mataio 7:13, 14.

9. E nafea te hoê pǐpǐ apî e haapii ai eaha te auraa e haapao i te faaueraa e faaite i te aroha?

9 Ei hiˈoraa, e ite paha te hoê piahi Bibilia i te hoê metua taa noa o te tutava rahi ra i te haere mai i te Piha a te Basileia e ta ˈna mau tamarii rii atoa. E ite paha oia i te hoê taata ahoaho o te haere mai ra ma te taiva ore i te mau putuputuraa noa ˈtu ta ˈna aroraa i te ahoaho, te hoê vahine ivi ruhiruhia o te faahoro ra i te tahi atu feia paari i te mau putuputuraa atoa a te amuiraa, aore ra te hoê taurearea o te tauturu ra i te tamâ i te Piha a te Basileia. E ite atoa paha te piahi Bibilia i te hoê matahiapo a te amuiraa o te tiaau ra ma te taiva ore i te taviniraa noa ˈtu ta ˈna hopoia e rave rahi i roto i te amuiraa. E farerei paha oia i te hoê Ite tino paruparu e o te mau ra i to ˈna fare, o te haamahanahana râ i te pae varua i te feia atoa o te haere e hiˈo ia ˈna. E ite paha te piahi i na hoa faaipoipo o te faatano roa ra i to raua oraraa no te haapao i to raua mau metua ruhiruhia. Ma te hiˈopoa i teie mau Kerisetiano aau maitai, te tauturu e te nehenehe e tiaturihia, te haapii ra te pǐpǐ apî na roto i te hiˈoraa eaha te auraa e auraro i te faaueraa a te Mesia e hinaaro i te Atua e te aroha ˈtu i te taata-tupu, te mau hoa faaroo iho â râ. (Maseli 24:32; Ioane 13:35; Galatia 6:10; Timoteo 1, 5:4, 8; Petero 1, 5:2, 3) Mea na reira te mau melo atoa o te amuiraa Kerisetiano e nehenehe ai—e e titauhia ˈi—ia riro ei orometua haapii e ei aratai.—Mataio 5:16.

“E tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao”

10. (a) Eaha te maoro e tamau ai tatou i te faariro i te taata ei pǐpǐ? (b) Eaha te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho no nia i te raveraa i te mau ohipa?

10 E tae noa ˈtu i teihea taime e mea tia ˈi ia tamau tatou i te faariro i te taata ei pǐpǐ? I te roaraa o te hopea o te faanahoraa o te mau mea. (Mataio 28:20) E tia anei ia rave tatou i teie tuhaa o ta Iesu faaueraa? Ei amuiraa na te ao nei, ua faaoti papu tatou e na reira. I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua faaohipa tatou ma te oaoa i to tatou taime, to tatou puai, e ta tatou mau faufaa no te imi i te feia “[aau farii e tano] no te ora mure ore ra.” (Ohipa 13:48; MN) I teie nei, te rave ra te mau Ite no Iehova e toru mirioni tiahapa hora i te faito au noa i te mau mahana atoa o te matahiti i roto i te ohipa pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ na te ao atoa. Te na reira ra tatou no te mea te pee ra tatou i to Iesu hiˈoraa. Ua parau oia e: “Teie ta ˈu maa, o te haapao i to ˈna hinaaro o to tei tono mai ia ˈu nei, e te faaoti i ta ˈna ohipa.” (Ioane 4:34) Tera atoa to tatou hinaaro ma te aau atoa. (Ioane 20:21) Eita noa tatou e hinaaro e haamata i te ohipa o tei horoahia mai, e hinaaro râ tatou e faaoti i te reira.—Mataio 24:13; Ioane 17:4.

11. Eaha tei tupu i nia i te tahi pae o to tatou mau taeae e tuahine Kerisetiano, e eaha ta tatou e ui ia tatou iho e tia ˈi?

11 E mea peapea râ ia tapao e te paruparu noa ˈtu ra te tahi pae o to tatou mau hoa faaroo i te pae varua e, ei faahopearaa, ua haamarirau aore ra ua faaea ratou i te auraro i te faaueraa a te Mesia e faariro i te taata ei pǐpǐ. Te vai ra anei te tahi ravea e tauturu ai tatou ia ratou ia apiti faahou i te amuiraa e i te faariroraa i te taata ei pǐpǐ? (Roma 15:1; Hebera 12:12) Te faaite ra te huru tauturu a Iesu i ta ˈna mau aposetolo a paruparu ai ratou maa taime i ta tatou e nehenehe e rave i teie tau.

A tapitapi

12. (a) Na mua noa ˈˈe i to Iesu poheraa, ua aha ta ˈna mau aposetolo? (b) Ua nafea Iesu i te haapao-maitai-raa i ta ˈna mau aposetolo noa ˈtu to ratou paruparu ino mau?

12 I te hopea o ta Iesu taviniraa i te fenua nei, a fatata roa ˈi oia i te pohe, “ua faarue” te mau aposetolo ‘ia ˈna e ua maue.’ Mai ta Iesu i tohu, ua “purara ê” ratou “o te taata o to ˈna iho utuafare.” (Mareko 14:50; Ioane 16:32) Ua nafea Iesu i te haapao-maite-raa i to ˈna mau hoa paruparu i te pae varua? I muri rii noa ˈˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua na ô Iesu i te tahi o ta ˈna mau pǐpǐ e: “Eiaha e mǎtaˈu; a haere a parau atu i tau mau taeae e haere ratou i Galilea, ei reira ratou e ite mai ai ia ˈu.” (Mataio 28:10) Noa ˈtu e ua faaite te mau aposetolo i te mau paruparu ino mau, ua tamau noa Iesu i te parau ia ratou “to ˈu mau taeae.” (Mataio 12:49) Aita oia i faarue ia ratou. Mea na reira to Iesu faaherehereraa e te faaoreraa i te hapa, mai ia Iehova atoa. (Te mau arii 2, 13:23) E nafea tatou e pee ai ia Iesu?

13. Eaha to tatou manaˈo i tei paruparu i te pae varua e tia ˈi?

13 E mea tia ia tapitapi maite tatou i tei haamarirau aore ra tei faaea i te apiti i te taviniraa. E haamanaˈo noa tatou i te ohipa o te here ta tera mau hoa faaroo i rave na i mutaa iho—tau ahuru matahiti paha i te maoro to te tahi pae. (Hebera 6:10) E mihi mau tatou i to ratou auhoaraa. (Luka 15:4-7; Tesalonia 1, 2:17) E nafea râ tatou e tapitapi ai ia ratou?

14. Ei peeraa ia Iesu, e nafea tatou e tauturu ai i te hoê taata paruparu?

14 Ua parau Iesu i ta ˈna mau aposetolo toaruaru e e mea tia ia haere ratou i Galilea e e ite ratou ia ˈna i reira. Oia mau, ua titau manihini Iesu ia ratou ia haere i te hoê putuputuraa taa ê. (Mataio 28:10) Oia atoa i teie tau, e faaitoito tatou i te feia paruparu i te pae varua ia haere i te mau putuputuraa a te amuiraa Kerisetiano, eiaha râ hoê noa taime. I roto i te tupuraa o te mau aposetolo, ua manuïa te titau-manihini-raa, no te mea ua “haere . . . te mau pǐpǐ tino ahuru ma hoê ra i Galilea, i te hoê mouˈa ta Iesu i parau mai ia ratou ra.” (Mataio 28:16) Auê tatou i te oaoa ia pahono tei paruparu i ta tatou mau titau-manihini-raa mahanahana e ia haere faahou i te mau putuputuraa Kerisetiano!—Luka 15:6.

15. E nafea tatou e pee ai i to Iesu hiˈoraa i te fariiraa i tei paruparu o te hoˈi faahou mai i te vahi putuputuraa?

15 E nafea tatou ia tae mai te hoê Kerisetiano paruparu i te Piha a te Basileia? Ua aha Iesu i to ˈna iteraa i ta ˈna mau aposetolo, o tei paruparu te faaroo maa taime, i te vahi putuputuraa i faataahia? ‘Ua faafatata ˈtu Iesu e ua [paraparau] ia ratou.’ (Mataio 28:18; MN) Aita oia i hiˈo ia ratou na te atea ê ua haere râ ia ratou ra. A feruri na i te toparaa te hau o te mau aposetolo i to Iesu ineineraa i te haa! Ia ineine atoa tatou i te haa e ia farii ma te mahanahana i tei paruparu i te pae varua o te tutava ra i te hoˈi faahou mai i te amuiraa Kerisetiano.

16. (a) Eaha ta tatou e haapii na roto i te huru haaraa a Iesu i nia i ta ˈna mau pǐpǐ? (b) E nafea tatou e pee ai i to Iesu manaˈo i tei paruparu? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)

16 Ua aha ˈtu â Iesu? A tahi, ua faaite Iesu e: ‘O te mana atoa ua pûpûhia mai ia ˈu.’ A piti, ua horoa oia i te hoê ohipa: ‘E teie nei e haere outou e faariro i te taata ei pǐpǐ.’ A toru, ua fafau oia e: ‘Tei pihai iho vau ia outou [“i te mau mahana atoa,” MN].’ Ua tapao anei râ outou i ta Iesu i ore i rave? Aita oia i faahapa i te mau pǐpǐ no ta ratou mau hapa e feaaraa. (Mataio 28:17) Ua manuïa anei ta ˈna raveraa. E. Aita i maoro roa, ua ‘haapii e ua faaite faahou ratou i te parau apî maitai.’ (Ohipa 5:42, MN) Ma te pee i to Iesu hiˈoraa e nafea ia hiˈo e ia haa i nia i tei paruparu, e nehenehe tatou e tiaturi e ite i taua atoa mau faahopearaa mahanahana ra i roto i ta tatou iho amuiraa. *Ohipa 20:35.

‘Tei pihai iho vau ia outou i te mau mahana atoa’

17, 18. Eaha te mau manaˈo haamahanahana i roto i ta Iesu mau parau, ‘tei pihai iho vau ia outou i te mau mahana atoa’?

17 I roto i te mau parau hopea o ta Iesu faaueraa, ‘tei pihai iho vau ia outou i te mau mahana atoa,’ te vai ra te hoê manaˈo haamahanahana no te taatoaraa e haa puai ra no te rave i te faaueraa a te Mesia e faariro i te taata ei pǐpǐ. Noa ˈtu eaha te patoiraa a te mau enemi i ta tatou ohipa pororaa i te Basileia e te mau huru parau haavare ta ratou e nehenehe e ninii mai, aita e tumu e mǎtaˈu ai tatou. No te aha e ore ai? Tei pihai iho Iesu, to tatou Aratai e “mana atoa to ˈna i te raˈi e te ao atoa nei,” ia tatou no te turu ia tatou!

18 E tamahanahana rahi atoa ta Iesu parau fafau ‘tei pihai iho vau ia outou i te mau mahana atoa.’ A haa ˈi tatou ma te itoito no te rave i te faaueraa a te Mesia e faariro i te taata ei pǐpǐ, e ite tatou eiaha noa i te mau mahana oaoa i te mau mahana peapea atoa râ. (Paraleipomeno 2, 6:29) E faaruru te tahi pae o tatou i te mau taime oto a mihi ai ratou i te poheraa o tei here-rahi-hia. (Genese 23:2; Ioane 11:33-36) Te faaruru nei vetahi ê i te matahiti rahi ia paruparu te tino. (Koheleta 12:1-6) Area te tahi atu, te faaû ra ïa i te mau tau a teimaha ˈi ratou i te manaˈo ahoaho. (Tesalonia 1, 5:14) E te rahi noa ˈtu ra i roto ia tatou o te faaruru ra i te fifi rahi i te pae faaravairaa faufaa. Noa ˈtu râ tera mau fifi, e manuïa tatou i roto i ta tatou taviniraa no te mea tei pihai iho Iesu ia tatou “i te mau mahana atoa,” tae noa ˈtu i te mau mahana fifi roa ˈˈe o to tatou oraraa.—Mataio 11:28-30.

19. (a) Eaha te mau faaueraa i roto i ta Iesu poroi e faariro i te taata ei pǐpǐ? (b) Maoti te aha e rave ai tatou i te faaueraa a te Mesia?

19 Mai ta tatou i ite i roto i teie e to mua ˈtu tumu parau, ua taaihia ta Iesu faaueraa e faariro i te taata ei pǐpǐ i te mau tuhaa atoa. Ua parau mai Iesu no te aha e ihea e mea tia ˈi ia rave tatou i ta ˈna faaueraa. Ua parau atoa mai oia eaha ta tatou e haapii e tae noa ˈtu i teihea taime e mea tia ˈi ia na reira tatou. Oia mau, e tautooraa te raveraa i teie ohipa rahi. Maoti râ te mana o te Mesia e tei pihai iho oia ia tatou e nehenehe ai tatou e rave i te reira! Eita anei outou e farii?

[Nota i raro i te api]

^ Te faaite ra te hoê buka e ua parau Iesu e, “a bapetizo atu ai ia ratou . . . ma te haapii atu ia ratou,” eiaha ‘a bapetizo atu ai ia ratou e ma te haapii atu ia ratou.’ No reira, “e ere mau â” te faaueraa e bapetizo e e haapii “e piti ohipa te tahi i muri i te tahi.” “E ohipa tamau [râ] te haapiiraa, o te na mua ˈˈe i te bapetizoraa . . . e o te na muri i te bapetizoraa.”

^ E itehia te tahi atu â mau haamaramaramaraa e nafea ia hiˈo e ia tauturu i tei paruparu i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Fepuare 2003, api 23-6.

E nafea outou e pahono ai?

• E nafea tatou e haapii ai ia vetahi ê i te haapao i ta Iesu i parau?

• Eaha te mau haapiiraa ta te hoê pǐpǐ apî e nehenehe e huti na roto ia vetahi ê i roto i te amuiraa?

• Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu i te feia i paruparu i te pae varua?

• Eaha te faaitoitoraa e te tamahanahanaraa ta tatou e huti i roto i ta Iesu parau fafau ‘tei pihai iho vau ia outou i te mau mahana atoa’?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 25]

E mea tia ia riro tatou ei orometua haapii e ei aratai atoa