Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nehenehe anei te Bibilia e tauturu ia outou ia haapii i ta outou mau tamarii?

E nehenehe anei te Bibilia e tauturu ia outou ia haapii i ta outou mau tamarii?

E nehenehe anei te Bibilia e tauturu ia outou ia haapii i ta outou mau tamarii?

E TIARE au-roa-hia te orchidée, e mea fifi râ ia tanu. No te manuïa, e mea titauhia ia hiˈopoa i te anuvera, te maramarama, e te faito o te vairaa tiare. E faaau atâ te orchidée i te repo e te raau faatupu e e oioi oia i te ino i te maˈi e i te manumanu. No reira, e mea matau-roa-hia ia ore te taata e manuïa i te taime matamua oia e tamata ˈi i te tanu i te orchidée.

E mea fifi e te ohipa rahi atu â te aupururaa i te tamarii, e e titau-atoa-hia te haapao maitai. No reira, e mea matauhia ia feaa te mau metua ia aupuru ratou i te tamarii. E hinaaro e rave rahi i te tauturu, mai te hoê taata tanu orchidée e hinaaro ra i te tauturu a te hoê taata aravihi. Papu maitai, te hinaaro ra te metua taitahi i te aratairaa maitai roa ˈˈe. Ihea roa tera huru aratairaa e itehia ˈi?

Noa ˈtu e e ere te Bibilia i te hoê buka ture no te aupururaa i te tamarii, ua faaurua râ te Atua Poiete i te feia papai ia faaô mai e rave rahi aˈoraa tano maitai no nia i te reira. Te faataa ra te Bibilia i te mau tutavaraa e rave no te faatupu i te mau huru maitatai au roa, o ta te rahiraa e pinepine ra i te haapao ore. (Ephesia 4:22-24) No te reira, te horoa ra te aˈoraa bibilia i te hoê tuhaa faufaa roa no te hoê haapiiraa aifaito. Ua haamaitai aˈena tera huru aˈoraa e rave rahi taata o tei faaohipa i te reira, noa ˈtu eaha te tau i ora ˈi ratou aore ra to ratou taˈere. No reira, e tauturu te peeraa i te aˈoraa a te mau Papai ia outou ia manuïa i te haapii i ta outou mau tamarii.

Te hiˈoraa o te mau metua—te haapiiraa maitai roa ˈˈe

“O oe hoi o tei haapii ia vetahi ê ra, aita oe i haapii ia oe iho? O oe hoi o tei aˈo hua e, eiaha e eiâ, te eiâ na hoi oe? O oe hoi o tei parau e, eiaha e faaturi, te faaturi na hoi oe?”—Roma 2:21, 22.

Ua parau te hoê peretiteni o te mau tia faatere o te haapiiraa i Séoul e: “Te hiˈoraa na roto i te parau e te ohipa, o te haapiiraa maitai roa ˈˈe ïa no te tamarii.” Mai te peu e eita te mau metua e horoa i te hiˈoraa maitai na roto i te aparauraa e te haerea e e horoa ratou i te haapiiraa taa ê, e oioi roa te mau tamarii i te manaˈo e e mea haavarevare te mau metua. E faufaa ore ta ratou parau. Ei hiˈoraa, mai te peu e e hinaaro te metua e haapii i te haavare ore i ta ratou tamarii, ia haavare ore atoa ratou iho e tia ˈi. E mea matau-roa-hia e te tahi mau metua, ia ore ratou e hinaaro e pahono i te niuniu paraparau, i te turai i ta ratou tamarii ia parau atu e, “E e, aita to ˈu papa (aore ra mama) i ǒ nei.” E huru ê e e haama te tamarii i horoahia ˈtu tera huru aratairaa. I te pae hopea, e nehenehe oia e haavare atoa ma te haama ore ia topa oia i roto i te hoê tupuraa fifi. No reira, mai te peu e te hinaaro mau ra te metua ia riro ta ratou tamarii ei taata haavare ore, e mea tia ïa ia parau ratou iho ma te haavare ore e ia ohipa ia au i ta ratou e parau.

Te hinaaro ra anei outou e haamatau i ta outou tamarii ia paraparau ma te peu maitai? Ia horoa ïa outou i te hoê hiˈoraa maitai e tia ˈi. E pee oioi ta outou tamarii i to outou hiˈoraa. Ua parau o Sung-sik, e maha tamarii ta ˈna, e: “Ua faaoti ta ˈu vahine e o vau iho nei eiaha e faahiti i te mau parau tano ore. Ua faaite mâua i te faatura te tahi i te tahi e aita mâua i faateitei i te reo noa ˈtu e ua huru ê aore ra ua riri mâua. E mea maitai aˈe te hiˈoraa tano i te parau noa. Ua oaoa mâua e e mea faatura ta mâua na tamarii e te ite i te peu ia aparau ratou ia vetahi ê.” Te parau ra te Bibilia i roto i te Galatia 6:7 e: “O ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.” E titauhia ia faaite na mua te mau metua o te hinaaro ra ia turu noa ta ratou mau tamarii i te mau ture aveia morare teitei, e te ora ra ratou ia au i tera mau ture aveia.

Ia vata noa te mau reni o te tauaparauraa

“E haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei [a te Atua]; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.”—Deuteronomi 6:7.

Te maraa noa ˈtura te peu e rave i te hora hau. Ia rave te tane e te vahine atoa i te ohipa, e ohipa roa te reira i nia i te tamarii. Te iti noa ˈtura te taime ta te metua e rave rahi e horoa ra i ta ratou mau tamarii. I te fare, e titauhia ia tamâ te metua i te fare e ia rave i te tahi atu â mau mea, no reira e nehenehe ratou e rohirohi roa. I roto i tera mau tupuraa, e nafea outou e nehenehe ai e atuatu i te tauaparauraa maitai e ta outou mau tamarii? E nehenehe te taime tauaparauraa e tupu mai te peu e e tamâ amui outou i te fare. Ua faaore roa atoa te hoê upoo utuafare i te afata teata, na mua roa ia taimehia ˈtu â ïa oia no te aparau e ta ˈna mau tamarii. Ua tapao oia e: “I te omuaraa, ua haumani te tamarii, a hauti ai râ vau i te puzzle e o ratou e a aparau ai i nia i te tahi mau buka anaanatae, ua haamata ratou i te farii i te tauiraa.”

E mea faufaa no te tamarii i te apîraa ra ia haamataro i te tauaparau e to ˈna mau metua. Aita anaˈe, ia taurearea mai ratou e ia faaruru ratou i te fifi, eita ratou e manaˈo i to ratou metua mai te mau hoa piri o ta ratou e nehenehe e aparau atu. E nafea outou e tauturu ai ia ratou ia faaite mai i to ratou iho mau manaˈo hohonu? Te na ô ra te Maseli 20:5 e: “Te parau i roto i te aau taata, mai te moana ïa; e noaa mai râ taua parau ra i te taata i ite.” Ma te faaohipa i te mau uiraa manaˈo, mai teie “Eaha to oe manaˈo?,” e faaitoito te mau metua i ta ratou tamarii ia faaite i to ratou manaˈo e to ratou huru aau.

E nafea outou ia rave ta outou tamarii i te hoê hape ino mau? O te taime tera e hinaaro ai oia ia haapao-maitai-hia o ˈna. A haavî i to outou huru aau a faaroo ai outou i ta outou tamarii. Teie ta te hoê metua tane e parau ra no nia i ta ˈna e rave: “Ia hape te tamarii, e tamata vau eiaha e riri. E parahi au i raro e e faaroo vau i ta ratou parau. E tamata vau i te taa i te tupuraa. Ia fifihia vau i te haavî i to ˈu riri, e tiai rii au ia mǎrû mai au.” Mai te peu e e haavî outou i to outou mau huru aau e e faaroo outou, e farii-ohie-hia aˈe ta outou aˈoraa.

Mea faufaa roa te aˈoraa niuhia i nia i te here

“O outou hoi, e te feia metua ra, eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii râ ia ratou e ia paari ma te aˈo a te Fatu ra.”—Ephesia 6:4.

No te fanaˈo i te mau faahopearaa maitatai, mea faufaa ta outou huru horoaraa i te aˈoraa î i te here. E nafea te metua e nehenehe ai e ‘faaooo atu i ta ratou tamarii ia riri’? Ia ore te aˈoraa e tano i te ino rahi o te hape aore ra ia horoahia te reira na roto i te puai, e faaetaeta te tamarii. E mea tia ia horoa-noa-hia te aˈoraa ma te here. (Maseli 13:24) Mai te peu e e haaferuri outou i ta outou tamarii, e ite ratou e te aˈo ra outou no to outou here ia ratou.—Maseli 22:15; 29:19.

I te tahi aˈe pae, e mea maitai ia ite te tamarii i te mau faahopearaa au ore o te haerea hape. Ei hiˈoraa, mai te peu e e hara te tamarii i te tahi atu taata, e nehenehe outou e titau ia ˈna ia tatarahapa. Ia ofati oia i te mau faatureraa a te utuafare, e nehenehe outou e taotia i te tahi mau ohipa auhia a haapapu atu ai i te faufaaraa ia faatura i te mau faatureraa.

E mea maitai ia horoahia te aˈoraa i te taime tano. Te faaite ra te Koheleta 8:11 e: “No te mea aore te utua no te parau ino ra i tuu-vave-hia ˈtu, i haapapuhia ˈi te aau o te taata nei i te rave i te parau ino ra.” Oia atoa, e hiˈo te tamarii e rave rahi mai te peu e e nehenehe ratou e ape i te faautuaraa i muri aˈe ratou e hapa ˈi. No reira, i te taime e faaara ˈi outou e e faautuaraa to muri aˈe i te raveraa i te hoê hara taa maitai, ia rave-mau-hia ïa te faautuaraa, e tia ˈi.

E faufaaraa to te faafaaearaa maitai

“E taime to te ata; . . . e taime to te ori.”—Koheleta 3:4.

E mea faufaa te faaanaanataeraa e te faafaaearaa maitai e te aifaito no te tupuraa o te feruriraa e o te tino o te hoê tamarii. Ia faafaaea te mau metua e ta ratou tamarii, e paari atu â te mau taairaa o te utuafare e e ite te tamarii i te panaˈonaˈo ore. Eaha te mau faafaaearaa ta te mau melo o te hoê utuafare e nehenehe e fanaˈo amui? Mai te peu e e tutava outou i te feruri i te reira, e ite outou e rave rahi ohipa au ia rave. Te vai ra te mau tuaro i rapae, mai te taahiraa pereoo tataahi, e te hautiraa popo, mai te huiraa popo, te tueraa popo, e te paˈiraa popo. E a feruri na i te mau taime oaoa e nehenehe e tupu ia hauti amui te utuafare i te mau upaupa. E mau mehararaa maitatai te vai mai ia ori haere na te mau vahi tapiri no te mataitai i te natura.

I roto i tera mau tupuraa, e nehenehe te mau metua e horoa i te hoê hiˈoraa faito noa o te faafaaearaa i ta ratou mau tamarii. Ua parau te hoê tane Kerisetiano, e toru tamaroa ta ˈna, e: “E amui au i ta ˈu mau tamarii ia nehenehe au ia faafaaea ratou. Ei hiˈoraa, ia hauti ratou i te mau hauti roro uira, e ani au e nafea ia hauti. Ia faataa mai ratou ma te anaanatae mau, e faaohipa vau i tera taime no te aparau i te atâta o te mau faaanaanataeraa tano ore. Ua tapao vau e ua haapae ratou i te mau faaanaanataeraa tano ore.” Oia, e iti mai te anaanatae o te mau tamarii e oaoa ra i te taime faafaaearaa e te utuafare taatoa, i te mau porotarama afata teata, video, hohoˈa teata, e te mau hauti Internet o te faaite ra i te haavîraa uˈana, te peu morare ore, e te raveraa i te raau taero.

A tauturu i ta outou tamarii ia faatupu i te auhoaraa maitai

“O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.”—Maseli 13:20.

Ua parau te hoê metua tane Kerisetiano o tei aratai ma te manuïa e maha tamarii, e: “E mea faufaa roa ta ratou maitiraa i te mau hoa. E nehenehe te hoê hoa ino e faaino i te taatoaraa o te ohipa ta outou i rave na.” No te tauturu i ta ˈna mau tamarii ia faatupu i te auhoaraa maitai, ma te paari ua ui oia i te mau uiraa mai teie: O vai to outou hoa piri roa ˈˈe? No te aha outou e au ai ia ˈna? Eaha te mea no nia ia ˈna ta outou e hinaaro e pee? E faanaho te tahi atu metua no ta ˈna mau tamarii i te titau manihini i te mau hoa piri i te fare. E nehenehe ïa oia e hiˈopoa ia ratou e e horoa ˈtu i te aratairaa tano i ta ˈna mau tamarii.

E mea faufaa atoa ia haapii i te tamarii e e nehenehe ratou e faahoa i te feia paari e i te feia hoê â matahiti to ratou. Te parau ra o Bum-sun, e toru tamaroa ta ˈna, e: “Te tauturu nei au i ta ˈu mau tamarii ia taa e eita e titauhia ia hoê â matahiti to te mau hoa, mai ia Davida e o Ionatana i roto i te Bibilia. Oia mau, e titau manihini au i te mau Kerisetiano faito matahiti rau ia amui i ta ˈu mau tamarii. Ei faahopearaa, te amuimui nei te mau tamarii i te taata e rave rahi e ere hoê â matahiti to ratou.” Ma te faahoa i te feia paari hiˈoraa maitai, e nehenehe te tamarii e haapii e rave rahi mea.

E nehenehe outou e manuïa i te haapii i te tamarii

Ia au i te hoê titorotororaa i ravehia i te Hau Amui, e mea iti roa te manuïa o te metua e rave rahi o tei tamata i te haapii riirii i te mau huru maitatai mai te hitahita ore, te haavîraa ia ˈna iho, e te haavare ore i ta ratou mau tamarii. No te aha e mea fifi roa ˈi? Ua parau te hoê metua vahine o tei pahono i te titorotororaa, e: ‘E mea peapea ia parau e te ravea noa e paruru ai i ta tatou tamarii, o te tapearaa ïa ia ratou i te fare e eiaha roa ˈtu e vaiiho ia ratou ia haere i rapae, i roto i te ao nei.’ Te parau ra oia e te ino noa ˈtura te ao i reira te tamarii e paari mai ai i teie nei. I roto i tera tupuraa, e nehenehe mau anei e aratai i te tamarii ma te manuïa?

Mai te peu e ua hinaaro outou i te tanu i te orchidée ma te haapeapea râ ia maemae oia, ua toaruaru paha outou. Ua haere anaˈe atu râ te hoê taata aravihi no te orchidée e horoa i te tahi mau manaˈo maitatai e ua parau atu ma te tiaturi, “E manuïa outou mai te peu e e na reira outou i te rave,” auê ïa outou i te tamǎrûhia e! Te horoa maira o Iehova, te Mana Teitei aˈe i nia i te huru taata, i te aˈoraa no nia i te ravea maitai roa ˈˈe no te haapii i te tamarii. Te parau ra oia e: “E haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra; e ia paari oia ra, e ore e faarue i taua eˈa ra.” (Maseli 22:6) Ia faaineine outou i ta outou tamarii ia au i te mau aˈoraa o te Bibilia, e oaoa paha outou i te ite i ta outou tamarii ia riro mai ei taata paari ara maite, te haapao maitai ia vetahi ê, te tapea i te manaˈo morare. I reira ïa ratou e herehia ˈi e te mau taata, hau atu â râ e Iehova, to tatou Metua i te raˈi.