Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te ô faufaa roa ˈˈe e vai ra

Te ô faufaa roa ˈˈe e vai ra

Te ô faufaa roa ˈˈe e vai ra

I TE pae hopea o to ˈna oraraa, ua papai te aposetolo ruhiruhia o Ioane: “Aita ˈtu o ˈu oaoa rahi maori râ ia ite au, e te haapao ra tau mau tamarii i te parau mau.”—Ioane 3, 4.

Te manaˈo ra te aposetolo haapao maitai i ta ˈna mau tamarii i te pae varua. E rave rahi râ metua o te manaˈo mai te aposetolo. Ua faaitoito rahi ratou i te haapii i ta ratou tamarii “ia paari ma te aˈo a te Fatu ra,” e i teie nei te oaoa ra ratou i te iteraa i ta ratou tamarii paari ‘ia haapao i te parau mau.’ (Ephesia 6:4) Oia mau, te haapiiraa i ta tatou tamarii i te eˈa o te ora mure ore, o te pûpûraa ïa na ˈna i te ô faufaa roa ˈˈe e vai ra. E te reira no te faahotu i te paieti, o te titau ia ora mai ta Iehova e hinaaro ra ia ora atoa te mau Kerisetiano, “e maitai tei faaitehia mai no te reira i teie nei ao e te ao a muri atu.”—Timoteo 1, 4:8.

Te au rahi ra Iehova, te Metua tia roa, i te mau metua paieti o te haa rahi ra no te haapii i ta ratou tamarii i te pae varua. Ia farii te tamarii, e ite ratou i te oaoa rahi ia tamau amui ratou i roto i te haamoriraa mau e to ratou metua. Ei tamarii feruriraa paari, e haapue ratou i te mau mehararaa au o tera mau tupuraa. E haamanaˈo vetahi ma te oaoa i te taime matamua ratou i apiti ai i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia. * Aore ra e manaˈo paha ratou i te taime matamua i nehenehe ai ratou e taio i te hoê irava bibilia i roto i te taviniraa i tera fare i tera fare na muri i te hoê o to ratou na metua. E nafea e moe ai ia ratou to ratou faarooraa i te taioraa mai to ratou na metua i Ta ˈu Buka Aamu Bibilia aore ra i te buka Faaroo i te Orometua rahi? * Te haamanaˈo ra Gabriel i te mea ta ˈna i au mau: “A maha noa ˈi to ˈu matahiti, e himene noa mai na to ˈu mama i te mau mahana atoa a tunu ai oia i te maa. Te haamanaˈo noa ra vau ma te putapû i te hoê himene o te Basileia. I muri aˈe, ua tauturu te reira ia ˈu ia ite i te faufaaraa o te taviniraa ia Iehova.” Peneiaˈe te haamanaˈo atoa ra outou i te himene nehenehe ta Gabriel e faahiti ra. O te numera 157 i roto i te buka himene E haamaitai ia Iehova na roto i te himene, e teie te upoo parau “Haamori ia Iehova i to apîraa.”

Te haamata ra te himene ma teie mau parau: “Ia arue te mau tama ia Iesu,/E ia pii hua i te oaoa.” Oia mau, ua fanaˈo taa ê te tahi mau tamarii i te amuiraa ˈtu ia Iesu, e ua faaoaoa mau ratou ia ˈna i ta ratou mau peu tamǎrû e te haavare ore. Ua faaohipa atoa o Iesu i te hinaaro o te tamarii rii e haapii mai ei hiˈoraa ia pee ta ˈna mau pǐpǐ. (Mataio 18:3, 4) No reira, e parahiraa tano to te mau tamarii i roto i ta Iehova haamoriraa. Inaha, te na ô ra to muri iho parau o te himene e: “Te faarahi nei ratou te Atua mau.”

Na roto i to ratou haerea maitai—i te fare, i te fare haapiiraa, e i te tahi atu vahi—ua faahanahana e rave rahi tamarii i te Atua e i to ratou utuafare. Auê ïa haamaitairaa te fanaˈoraa ratou i te “mau metua faaroo.” (Deuteronomi 6:7) E rave te mau metua paieti i ta te Atua e parau ra, e mai te hoê Metua here, te haapii nei oia i ta ˈna mau mea poietehia ia haere na te eˈa e mea tia ia ratou ia haere. Auê ïa haamaitairaa ta te mau metua e fanaˈo! E a haapii ai ratou i te feia apî o to ratou utuafare, auê ratou i te au rahi i ta ratou tamarii “ia faaroo, oaoa ïa ratou”! (Isaia 48:17, 18) Te parau ra o Angélica, o te tavini ra i teie nei i te amaa a te mau Ite no Iehova i Mehiko, e: “Ua tutava noa to ˈu na metua i te faaohipa i te mau faaueraa tumu bibilia. Ua faaoaoa rahi te reira i to ˈu tamarii-rii-raa. Ua oaoa vau.”

Te farii ra tera mau Kerisetiano e e mea faufaa rahi ia haapao maitai i ta outou tufaa pae varua. Peneiaˈe, e taurearea outou o te paari ra i roto i te hoê utuafare e te mau faufaa Kerisetiano mau. Mai te peu e te reira iho â, te faaitoito ra teie â himene ia outou: “Te feia apî, ia vai mâ outou.” E tae mai te taime e rave ai outou i ta outou iho faaotiraa, no reira i teie nei a “tiaturi papu ia Iehova./Eiaha e imi ia auhia outou.”

Ia tuu hape noa ˈtu outou i te parahiraa matamua i roto i to outou oraraa i te imiraa ia auhia outou, e nehenehe te mau mea atoa i haapiihia ia outou e faufaa ore e e tuino atoa outou i ta outou mau tiairaa no a muri aˈe. E aratai te hinaaro ia auhia outou i te haapao-ore-raa. Ei faahopearaa, ua amuimui vetahi i te feia hiˈoraa maitai, e te ite atoa i te peu, aita râ e anaanatae ra i te mau ture aveia Kerisetiano. O tei faaitehia ïa e Tara, te hoê potii hauti teata i patahia i roto i te video Les jeunes s’interrogent . . . Comment se faire de vrais amis? Mai ia Tara, e ite iho â te hoê Kerisetiano apî o te amuimui ra i te feia e haafaufaa ore ra i te haamoriraa mau e “e ati tei te mau hoa iino,” mai ta te himene e parau ra. E titauhia tau matahiti tutavaraa no te faahotu i te mau peu maitatai, o te nehenehe e tuino-oioi-hia râ.

Parau mau, e ere te eˈa o te mǎtaˈu paieti i te mea ohie. Mai ta te himene râ e parau râ e, “haamanaˈo to Atua to apîraa,/Tavini ma te varua, te parau mau,” e patu ïa outou i te hoê niu paari no te manuïaraa mau. E e “arue ia ˈna hou te ruhiruhiaraa,” e oaoa ˈtu â outou. E taa ˈtu â ia outou e i raro aˈe i te aupuru î i te here a Iehova, aita e mea e tapea ia outou eiaha ia rave i te mea tia i to ˈna aro. O te eˈa tera no te riro mai ei taata paari e te paieti. Hau atu â, ia faaohipa-maitai-hia te haapiiraa Kerisetiano, “e oaoa oia [te Atua] ia oe.” E ere anei i te haamaitairaa rahi no te hoê taata?—Maseli 27:11.

No reira, e te feia apî, a haamanaˈo noa i te faufaa rahi o te haapiiraa no ǒ mai ia Iehova e to outou mau metua Kerisetiano ra. Ia turai to ratou here rahi ia outou ia rave i te mea au i te aro o Iehova. Mai ia Iesu Mesia e te taurearea haapao maitai ra o Timoteo, e faaoaoa outou i to outou Metua i te raˈi e to outou iho mau metua. E ia riro noa mai outou iho ei metua, e tu paha ïa to outou manaˈo e to Angélica, tei faahitihia na mua ˈtu, o te parau ra e: “Ia fanau noa ˈtu vau i te hoê tama, e tutava rahi au i te tuu i te here ia Iehova i roto i to ˈna aau a vai tamarii rii ai, e ia riro te reira ei mori turama i roto i to ˈna oraraa.” Te mea papu, o te eˈa tia e aratai i te ora mure ore te ô faufaa roa ˈˈe e vai ra!

[Nota i raro i te api]

^ Na te feia apî e te ruhiruhia teie tuhaa o te porotarama haapiiraa bibilia faaterehia i roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova.

^ Ua neneihia te mau papai i faahitihia e te mau Ite no Iehova.