Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faaite Iehova i to ˈna hanahana i te feia haehaa

E faaite Iehova i to ˈna hanahana i te feia haehaa

E faaite Iehova i to ˈna hanahana i te feia haehaa

“Te utua o te faahaehaa e te mǎtaˈu ia Iehova, o te taoˈa rahi ïa, o te tura [aore ra hanahana] ïa, o te ora ïa.”—MASELI 22:4.

1, 2. (a) E nafea te buka Ohipa e faaite ai e “e taata î i te varua moˈa e te faaroo” o Setephano? (b) Eaha te haapapu ra e mea haehaa o Setephano?

 “E TAATA î i te [varua moˈa] e te faaroo” o Setephano. Ua “î” atoa oia “i te mana e te [aau maitai].” Ei hoê o na pǐpǐ matamua a Iesu, ua rave oia i te tapao rahi e te piri i ropu i te taata. I te hoê mahana, ua tia mai te tahi mau taata e mârô ia ˈna, ‘aita râ i tia ia ratou ia patoi i te paari e te varua i parau ai oia ra.’ (Ohipa 6:5, 8-10; MN) Papu maitai, e piahi haapao maitai o Setephano i te Parau a te Atua, e ma te puai ua paruru oia i te reira i mua i te mau aratai haapaoraa ati Iuda o to ˈna ra tau. Te haapapu ra ta ˈna faaiteraa mataratara maitai, i papaihia i roto i te Ohipa pene 7, i to ˈna anaanatae rahi i te heheu-riirii-raa i te opuaraa a te Atua.

2 Taa ê roa i tera mau aratai haapaoraa, tei manaˈo e mea teitei aˈe ratou i te feia riirii no to ratou tiaraa e to ratou ite, mea haehaa o Setephano. (Mataio 23:2-7; Ioane 7:49) Noa ˈtu e mea ite maitai oia i te mau Papai, ua oaoa roa oia i te horoaraahia ia ˈna ra te hopoia e ‘raverave i te mau amuraa maa’ ia nehenehe te mau aposetolo e haapao i ‘te pure ma te faaea ore e te haapii i te parau.’ E roo maitai to Setephano i rotopu i te mau taeae e ua maitihia ˈtura oia ei hoê o na taata roo maitatai toohitu no te opere i te maa i te mau mahana atoa. Ua farii oia i taua ohipa ra ma te haehaa.—Ohipa 6:1-6.

3. Ua ite Setephano i teihea faaiteraa faahiahia i te maitai rahi o te Atua?

3 Ua tapao Iehova i te aau haehaa o Setephano, e to ˈna huru pae varua e to ˈna hapa ore. A poro ai Setephano i te mau aratai ati Iuda patoi i te Sunederi, ua “hiˈo maira” to ˈna mau enemi “i to ˈna mata mai te mata o te melahi ra.” (Ohipa 6:15) Mai to te hoê vea a te Atua to ˈna hohoˈa mata, ma te hau no ǒ mai i te Atua hanahana ra o Iehova. I muri aˈe i to ˈna pororaa ma te itoito i te mau melo o te Sunederi, ua ite Setephano i te hoê faaiteraa faahiahia o te maitai rahi o te Atua. “Î aˈera . . . oia i te [varua moˈa], e hiˈo tamau maite atura i nia i te raˈi, e ite atura i te hanahana o te Atua, e ia Iesu i te tia-maite-raa i te rima atau o te Atua.” (Ohipa 7:55; MN) No Setephano, ua haapapu â teie orama taa ê i to Iesu tiaraa ei Tamaiti a te Atua e ei Mesia. Ua faaitoito te reira i te taata haehaa ra o Setephano e ua haapapu atu e ua farii maitai Iehova ia ˈna.

4. E faaite Iehova i to ˈna hanahana ia vai ma?

4 Ia au i te orama ta Setephano i ite, e faaite Iehova i to ˈna hanahana e ta ˈna opuaraa i te feia e mǎtaˈu ra ia ˈna, e faahotu ra i te haehaa e e haafaufaa ra i to ratou taairaa e o ˈna. “Te utua o te faahaehaa e te mǎtaˈu ia Iehova, o te taoˈa rahi ïa, o te tura [aore ra hanahana] ïa, o te ora ïa,” te parau ra te Bibilia. (Maseli 22:4) Mea faufaa roa ïa ia taa ia tatou eaha te haehaa mau, e nafea tatou e faahotu ai i teie huru maitai faufaa, e e nafea tatou e maitaihia ˈi i te faahoturaa i te reira i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa.

E huru maitai te haehaa ta te Atua e faahotu

5, 6. (a) Eaha te haehaa? (b) Mea nafea to Iehova faahoturaa i te haehaa? (c) Eaha to tatou manaˈo i te haehaa o Iehova e tia ˈi?

5 E maere paha vetahi i te mea e o Iehova te Atua teitei roa ˈˈe e te hanahana roa ˈˈe o te ao taatoa, e o ˈna atoa hoi te hiˈoraa hau ê o te haehaa. Teie ta te arii Davida i parau ia Iehova: “Ua tuu mai oe ia ˈu i te paruru faaora no oe ra, e na to rima atau i tauturu mai ia ˈu; e no to oe mǎrû [aore ra haehaa] i rahi ai au.” (Salamo 18:35) Ia ˈna i faahiti i te haehaa o Iehova, ua faaohipa Davida i te hoê taˈo tumu Hebera “ua tipapa” te auraa. Hau atu i te taˈo “haehaa,” e taˈo ê atu tei taaihia i taua noa taˈo tumu ra mai te “aau haehaa,” “te mǎrû,” e “te faahaehaa.” No reira, ua faahotu Iehova i te haehaa i to ˈna faahaehaaraa ia ˈna no te haa i nia i te taata tia ore ra o Davida e to ˈna faaohiparaa ia ˈna ei arii o te tia ˈtu no ˈNa. Ia au i te faaomuaraa o te Salamo 18, ua paruru e ua turu Iehova ia Davida, ma te faaora ia ˈna i “te rima o to ˈna atoa ra mau enemi, e i te rima o Saula.” Ua ite atoa Davida e ua taaihia te rahi aore ra te hanahana ta ˈna i fanaˈo ei arii i to Iehova haaraa ma te haehaa i nia ia ˈna. Ua tauturu te reira ia Davida ia haehaa noa.

6 E o tatou? Ua maiti Iehova i te haapii mai i te parau mau, e ua horoa mai paha oia i te mau haamaitairaa taa ê i roto i te taviniraa na roto i ta ˈna faanahonahoraa, aore ra ua faaohipa paha oia ia tatou i te tahi taime no te faatupu i to ˈna hinaaro. Eaha to tatou manaˈo i tera mau mea atoa e tia ˈi? Eiaha anei tatou e haehaa? Eiaha anei tatou e mauruuru no te haehaa o Iehova e e ape i te faateitei ia tatou, o te faatupu hoi i te ati?—Maseli 16:18; 29:23.

7, 8. (a) Mea nafea to Iehova haehaa i te iteraahia i roto i ta ˈna mau haaraa i nia ia Manase? (b) E nafea Iehova e o Manase atoa e riro ai ei hiˈoraa no tatou no nia i te faaiteraa i te haehaa?

7 Aita noa Iehova i faahotu i te haehaa rahi ma te haa i nia i te mau taata tia ore, ua faaite atoa râ oia i to ˈna hinaaro e to ˈna aroha hamani maitai i te feia aau haehaa, ma te faateitei atoa i te feia e faahaehaa ra ia ratou. (Salamo 113:4-7) A hiˈo na ia Manase, arii o Iuda. Ua faaohipa oia ma te tano ore i to ˈna tiaraa arii faahiahia no te turu i te haamoriraa hape e “e rave rahi ta ˈna parau ino i rave i te aro o Iehova, i riri ai oia.” (Paraleipomeno 2, 33:6) Ua faautua ˈtura Iehova ia Manase ma te faatia i te arii o Asura ia tatara ia ˈna i to ˈna terono. I te fare tapearaa, ua “imi [Manase] i to ˈna Atua ia Iehova ra, e ua faahaehaa roa oia,” e ua faahoˈi Iehova ia ˈna i nia i te terono i Ierusalema, a ‘faˈi hua ˈtu ai Manase e o Iehova anaˈe te Atua.’ (Paraleipomeno 2, 33:11-13) Oia, ua mauruuru atura Iehova i te aau haehaa o Manase, e ua faahotu i te haehaa ma te faaore i ta ˈna hara e ma te faariro faahou ia ˈna ei arii.

8 Te horoa maira to Iehova hinaaro e faaore i te hara e to Manase tatarahapa, i te mau haapiiraa faufaa o te haehaa. Mea maitai ia haamanaˈo noa tatou e e ohipa to tatou huru i nia i te feia tei hara ia tatou e to tatou huru ia hara tatou, i nia i ta Iehova haaraa i nia ia tatou. Ia faaore tatou ma te aau tae i ta vetahi ê hara e ia farii tatou ma te haehaa i ta tatou mau hape, e nehenehe ïa tatou e fariu ia Iehova ra no te ani i to ˈna aroha hamani maitai.—Mataio 5:23, 24; 6:12.

Ua faaitehia te hanahana o te Atua i te feia haehaa

9. E tapao o te paruparu anei te haehaa? A faataa na.

9 Eiaha râ e manaˈo e te haehaa e te tahi atu mau huru maitatai tapiri, e tapao ïa o te paruparu aore ra e hinaaro e faatia i te mea ino. Mai ta te mau Papai Moˈa e haapapu ra, mea haehaa Iehova, e faaite râ oia i te riri parau-tia e te puai hahano ia titauhia. No to ˈna haehaa, e haapao maitai aore ra e tâuˈa taa ê oia i te feia aau haehaa, e faaatea ê râ oia ia ˈna i te feia teoteo. (Salamo 138:6) Mea nafea Iehova i tâuˈa taa ê ai i ta ˈna mau tavini haehaa?

10. Ia au i te Korinetia 1, 2:6-10, eaha ta Iehova i faaite i te feia haehaa?

10 I te taime ta ˈna i faataa e na roto i ta ˈna tia i maiti, ua faaite Iehova i te feia haehaa i te mau parau rii hanahana no nia i te tupuraa o ta ˈna opuaraa e ua huna râ i te feia e tiaturi ra ma te teoteo, aore ra e pee ra ma te etaeta, i te manaˈo aore ra te paari o te taata. (Korinetia 1, 2:6-10) Te turaihia ra râ te feia haehaa, tei horoahia ˈtu te maramarama mau o ta Iehova opuaraa, ia faahanahana ia Iehova no te mea te haafaufaa ˈtu â ra ratou i to ˈna hanahana iti rahi.

11. I te senekele matamua, mea nafea vetahi i te faaiteraa i te haehaa ore, e mea nafea te reira i te haafifiraa ia ratou?

11 I te senekele matamua, mea rahi, tae noa ˈtu vetahi tei parau e e Kerisetiano ratou, tei ere i te haehaa e tei turori i ta te aposetolo Paulo i faaite ia ratou no nia i te opuaraa a te Atua. Ua riro Paulo ei “aposetolo a te Etene,” e ere râ no to ˈna nunaa, ta ˈna haapiiraa, to ˈna matahiti, aore ra ta ˈna ohipa maitai e rave rahi. (Roma 11:13) E manaˈo pinepine te feia o te haapao i ta te tino e na teie mau mea e faataa o vai ta Iehova e maiti i te faaohipa. (Korinetia 1, 1:26-29; 3:1; Kolosa 2:18) O Paulo râ ta Iehova i maiti, ia au i to ˈNa aau aroha e ta ˈNa opuaraa parau-tia. (Korinetia 1, 15:8-10) Aita te feia ta Paulo i faataa ei “aposetolo rarahi,” e te tahi atu feia patoi, i farii ia Paulo e i ta ˈna haaferuriraa i nia i te mau Papai. No to ratou haehaa ore, aita ratou i ite e i maramarama i te ravea hanahana e faatupu ai Iehova i ta ˈna opuaraa. Eiaha roa ˈtu ïa tatou e haafaufaa ore aore ra e haava oioi i te feia ta Iehova e maiti i te faaohipa no te faatupu i to ˈna hinaaro.—Korinetia 2, 11:4-6.

12. E nafea te hiˈoraa o Mose e faaite ai e e haamaitai Iehova i te feia haehaa?

12 I roto râ i te Bibilia, mea rahi te hiˈoraa o te haapapu ra e ua fanaˈo mau â te feia haehaa i te hoê hiˈoraa o te hanahana o te Atua. Ua ite Mose, te taata “mamahu rahi” o te taata atoa i te hanahana o te Atua, e mea piri roa to ˈna taairaa e o ˈna. (Numera 12:3) Na roto e rave rahi ravea, ua haamaitai rahi te Atua Poiete i teie taata haehaa, tei haa ei tiai mamoe iti e 40 matahiti i te maoro, i te fenua tuati Arabia paha i te rahiraa o tera mau matahiti. (Exodo 6:12, 30) Maoti te turu a Iehova, ua riro Mose ei auvaha no te nunaa Iseraela e ei taata faanaho rahi ia ratou. Ua paraparau raua te Atua. Ua ite orama oia i “to Iehova huru.” (Numera 12:7, 8; Exodo 24:10, 11) Ua haamaitai-atoa-hia te feia i farii i teie tavini e tia haehaa a te Atua. E haamaitai-atoa-hia tatou ia farii e ia faaroo tatou ia Iesu, te peropheta rahi aˈe ia Mose, e i “te tavini haapao maitai e te paari” ta ˈna i faatoroa.—Mataio 24:45, 46; Ohipa 3:22.

13. Mea nafea to Iehova hanahana i te faaiteraahia i te mau tiai mamoe haehaa i te senekele matamua?

13 Ia vai ma i ‘anaana ˈi te maramarama o te Fatu’ ra o Iehova, a faaite atu ai te melahi i te parau oaoa o te fanauraa o ‘te Ora, oia hoi te Mesia ra te Fatu’? E ere ïa i te mau aratai haapaoraa teoteo aore ra i te feia tiaraa teitei, tera râ, i te mau tiai mamoe haehaa “e tia [ra] i roto i te mau aua, i te tiairaa i ta ratou mau nǎnǎ i te mau araraa i te po.” (Luka 2:8-11) E ere tera mau taata i te mea au-roa-hia no to ratou tiaraa e ta ratou ohipa. O ratou râ ta Iehova i tapao e i maiti i te faaara i te fanauraa o te Mesia. Oia, e faaite Iehova i to ˈna hanahana i te feia haehaa e mǎtaˈu ra ia ˈna.

14. Eaha te mau haamaitairaa ta te Atua e horoa na te feia haehaa?

14 Eaha ta tera mau hiˈoraa e haapii maira? Oia ïa e haamaitai Iehova i te feia haehaa e e horoa ˈtu oia i te ite e te maramarama i ta ˈna opuaraa. E maiti oia i te mau taata aita paha e faaî ra i te mau titauraa hinaarohia e vetahi e e faaohipa oia ia ratou no te faaite haere i ta ˈna opuaraa hanahana ia vetahi ê. Mea maitai e e turai te reira ia tatou ia imi noa i te aratairaa a Iehova, a ta ˈna Parau tohu, e a ta ˈna faanahonahoraa. E nehenehe tatou e tiaturi e e faaara noa Iehova i ta ˈna mau tavini haehaa i te heheuraa i ta ˈna opuaraa hanahana. Ua parau te peropheta Amosa e: “Aita a te Fatu ra a Iehova e peu i rave, maori râ ia faaite i ta ˈna parau i moe i tana ra mau tavini i te mau peropheta.”—Amosa 3:7.

A atuatu i te haehaa e a fanaˈo i te farii maitai a te Atua

15. No te aha e titauhia ˈi ia faaitoito tatou i te atuatu i te haehaa, e mea nafea te reira i te haapapuraahia i roto i te tupuraa o Saula, arii o Iseraela?

15 No te fanaˈo i te farii maitai a te Atua e a muri noa ˈtu, e titauhia ia haehaa noa tatou. E ere no te mea e mea haehaa te hoê taata, e haehaa noa ïa oia. E nehenehe te hoê taata e ere i te haehaa, a hema ˈtu ai i te teoteo e te faateitei, o te faatupu i te ahaaha e te ati. O te tupuraa ïa o Saula, te taata matamua i faatahinuhia ei arii o Iseraela. I to ˈna maitiraahia i te taime matamua, mea ‘haehaa oia i to ˈna hiˈoraa.’ (Samuela 1, 15:17) I muri aˈe râ i to ˈna ariiraa e piti noa matahiti, ua faaahaaha oia. Ua haapao ore oia i ta Iehova faanahoraa no nia i te mau tusia e ravehia e te peropheta Samuela, e ua hamani i te mau otoheraa i pûpû ai oia i te tusia. (Samuela 1, 13:1, 8-14) Tera te haamataraa o te anairaa tupuraa tei faaite mau â i to ˈna ereraa i te haehaa. Te faahopearaa, ua ere oia i te varua o te Atua e ta ˈna farii maitai, e ua pohe atura ma te haama rahi. (Samuela 1, 15:3-19, 26; 28:6; 31:4) Mea maramarama te haapiiraa: E titauhia ia faaitoito tatou i te atuatu i te haehaa e te auraro e ia tinai i te manaˈo e mea faahiahia tatou, e ape ïa tatou i te mau huru ohipa ahaaha atoa o te faatupu i te au ore o Iehova.

16. E nafea te feruriruriraa i to tatou taairaa e o Iehova e to tatou taata-tupu e tauturu ai ia tatou ia atuatu i te haehaa?

16 Noa ˈtu e aita te haehaa i rotopu i ta te varua o te Atua e faatupu, e huru tera o te Atua e mea tia ia faahotuhia. (Galatia 5:22, 23; Kolosa 3:10, 12) I te mea e ua taaihia te reira i te huru feruriraa—oia hoi ta tatou huru hiˈoraa ia tatou iho e ia vetahi ê—e titau te faahoturaa i te haehaa i te tutavaraa opuahia. E nehenehe te manaˈo-maite-raa e te feruriruriraa i to tatou taairaa e o Iehova e to tatou taata-tupu, e tauturu ia tatou ia haehaa noa. No te Atua, e au te mau taata tia ore atoa i te aihere matie o te tupu no te hoê taime, e mǎrô atu ai. E au te taata i te mau vivi rii i roto i te hoê faaapu. (Isaia 40:6, 7, 22) E tano anei ia teoteo te hoê matie iti no te mea noa e mea roa ˈˈe o ˈna i te tahi atu mau matie rii? E tano anei ia faaahaaha te hoê vivi i ta ˈna e nehenehe e rave no te mea noa e tia ia ˈna ia ouˈa atea aˈe i te tahi atu mau vivi? Mea maamaa ïa ia manaˈo mai tera. No reira te aposetolo Paulo i haamanaˈo ai i to ˈna mau hoa Kerisetiano e: “Na vai . . . oe i faahuru ê i hau ai i te tahi? e eaha ta oe, e ere i te mea noaa ia vetahi ê? e i noaa ta oe ia vetahi ê ra, eaha hoi oe i faaahaaha ˈi, mai te mea e, e ere ta oe i te mea noaa mai na vetahi ê?” (Korinetia 1, 4:7) E nehenehe te feruriruriraa i te mau irava bibilia mai teie e tauturu ia tatou ia atuatu e ia faahotu i te haehaa.

17. Eaha tei tauturu i te peropheta Daniela ia atuatu i te haehaa, e eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia na reira atoa?

17 Ua parauhia te peropheta Hebera ra o Daniela e e “taata here-rahi-hia” e te Atua, no to ˈna “faahaehaaraa” ia ˈna iho, oia hoi no to ˈna haehaa. (Daniela 10:11, 12) Eaha tei tauturu ia Daniela ia faahotu i te haehaa? Na mua roa, ua tiaturi roa oia ia Iehova, ma te fariu tamau ia ˈna ra i roto i te pure. (Daniela 6:10, 11) Hau atu â, e piahi haapao maitai e te aau maitai o Daniela o te Parau a te Atua, o tei tauturu ia ˈna ia haamanaˈo noa i te opuaraa hanahana a te Atua. Ua ineine atoa oia i te faˈi i ta ˈna iho mau hara, eiaha noa ta te nunaa. E ua hinaaro mau â oia e turu i te parau-tia a te Atua, eiaha ta ˈna iho. (Daniela 9:2, 5, 7) E nehenehe anei tatou e haapii mai na roto i to Daniela hiˈoraa maitai e e faaitoito i te atuatu e te faahotu i te haehaa i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa?

18. Eaha te hanahana e tiai maira i te feia e faahotu i te haehaa i teie tau?

18 “Te utua o te faahaehaa e te mǎtaˈu ia Iehova, o te taoˈa rahi ïa, o te tura [aore ra hanahana] ïa, o te ora ïa,” ta te Maseli 22:4 ïa e parau ra. Oia, e haamaitai Iehova i te feia haehaa, e o te hanahana e te ora te utua, aore ra faahopearaa. I muri aˈe i to ˈna fatata-roa-raa i te faaea i te tavini i te Atua e to Iehova faaafaroraa i to ˈna huru feruriraa, ua faˈi te papai salamo ra o Asapha ma te haehaa e: “E riro oe i te aratai ia ˈu i ta oe ra parau, e te hopea aˈe ra e hopoi ai oe ia ˈu i te ao [aore ra hanahana].” (Salamo 73:24) E i teie tau? Eaha te hanahana e tiai maira i te feia e faahotu i te haehaa? Hau atu i te fanaˈo i te taairaa oaoa haamaitaihia e o Iehova, e nehenehe ratou e tiaturi e e ite ratou i te tupuraa o te mau parau faaurua a te arii Davida: “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.” E tau hanahana mau â to mua nei!—Salamo 37:11.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Mea nafea Setephano i riro ai ei hiˈoraa o te hoê taata haehaa ta Iehova i faaite i to ˈNa hanahana?

• Mea nafea te Atua ra o Iehova i te faahoturaa i te haehaa?

• Eaha te tahi mau hiˈoraa e haapapu ra e e faaite Iehova i to ˈna hanahana i te feia haehaa?

• E nafea to Daniela hiˈoraa e tauturu ai ia tatou ia atuatu i te haehaa?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 21]

Mea fati ore, mea haehaa râ

I te matahiti 1919 i Cedar Point, Ohio, Hau Amui, i te tairururaa a te Feia haapii Bibilia (Ite no Iehova i teie nei), ua oaoa J. Rutherford e 50 matahiti o te tiaau ra i te ohipa i taua tau ra, i te tauturu i te amo i te mau pute ahu e i te afai i te feia i tae mai no te tairururaa i to ratou piha ra. I te mahana hopea o te tairururaa, ua faaitoito oia i na nahoa e 7 000 ma teie mau parau: “E mau vea outou na te Arii o te mau arii e te Fatu o te mau fatu, o te faaite ra i te taata . . . i te basileia hanahana o to tatou Fatu.” Noa ˈtu e e taata tiaturiraa fati ore o Taeae Rutherford, no te tapea ore i te parau e te fati ore o to ˈna tiaturiraa i te parau mau, mea haehaa mau atoa oia i te aro o te Atua, a faaite pinepine ai oia i te reira i roto i ta ˈna mau pure i te haamoriraa poipoi i te Betela.

[Hohoˈa i te api 18]

Ma te haehaa, ua opere o Setephano, tei ite maitai i te mau Papai, i te maa

[Hohoˈa i te api 19]

Ua mauruuru Iehova i to Manase aau haehaa

[Hohoˈa i te api 21]

Mea nafea Daniela i riro ai ei “taata here-rahi-hia”?