Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E haapii anaˈe i te hiˈo i te rahi mai te Mesia

E haapii anaˈe i te hiˈo i te rahi mai te Mesia

E haapii anaˈe i te hiˈo i te rahi mai te Mesia

“O te hinaaro . . . i te faarahi i roto ia outou na, ia riro ïa oia ei tavini no outou e tia ˈi.”—MATAIO 20:26.

1. Eaha te manaˈo o te ao i te rahi?

 I PIHAI iho i te oire Aiphiti i tahito ra o Thèbes (o Karnak i teie tau), fatata e 500 kilometera i te atea i te pae apatoa o Caire, te tia ra te tii rahi 18 metera i te teitei o Pharao Aménophis III. Eita e tia i te hoê taata ia hiˈo i taua tii rahi ra ma te ore e manaˈo e mea haihai roa oia. Taua tii ra tei faatiahia paha no te turai i te taata ia haamori i te arii, e taipe ïa no te manaˈo o te ao i te rahi—te faateiteiraa e te faarahiraa ia ˈna e te haafaufaa-ore-raa ia vetahi ê.

2. Eaha te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho na ta ˈna mau pǐpǐ, e eaha te mau uiraa e mea tia ia ui tatou ia tatou iho?

2 Mea taa ê roa teie manaˈo i te rahi i tei haapiihia e Iesu Mesia. Noa ˈtu e o ˈna “te Orometua e te Fatu” o ta ˈna mau pǐpǐ, ua haapii Iesu ia ratou e no ǒ mai te rahi i te taviniraa ia vetahi ê. I te mahana hopea o to ˈna oraraa i te fenua nei, ua faaite Iesu i te auraa o ta ˈna i haapii ma te horoi i te avae o ta ˈna mau pǐpǐ. Auê ïa ohipa haehaa e! (Ioane 13:4, 5, 14) E tavini aore ra ia tavinihia—eaha ta outou e au aˈe? Te faaara ra anei te hiˈoraa o te Mesia i roto ia outou i te hinaaro e haehaa mai ia ˈna? E hiˈopoa mai na tatou i te manaˈo o te Mesia i te rahi tei taa ê roa i te manaˈo matauhia i roto i te ao.

E ape anaˈe i te manaˈo o te ao i te rahi

3. Eaha te tahi mau hiˈoraa bibilia e faaite ra i te tupuraa peapea o te feia i nounou i te haamaitairaa a te taata?

3 Mea rahi te hiˈoraa bibilia e faaite ra e e faatupu te manaˈo o te ao i te rahi i te ati. A hiˈo na i te taata toroa e te mana ra o Hamana i roto i te aorai o te arii o Peresia i te tau o Esetera e o Moredekai. Ua faatupu to Hamana nounou i te hanahana i te haama e te pohe. (Esetera 3:5; 6:10-12; 7:9, 10) E o Nebukanesa teoteo ïa, tei maamaahia i te faito teitei roa ˈˈe o to ˈna mana? Te faaite ra teie mau parau i to ˈna manaˈo tano ore i te rahi: “E ere anei teie o Babulonia rahi, i patuhia e au nei ei parahiraa arii no ˈu i te mana o to ˈu nei puai, e ia tura ˈtu vau o te arii nei?” (Daniela 4:30) Te vai atoa ra te arii teoteo o Heroda Ageripa I, tei farii i to ˈna haamaitairaahia eiaha râ te Atua. “Pau atura oia i te amuhia e te iro, e pohe atura.” (Ohipa 12:21-23) No to ratou oreraa e taa i to Iehova manaˈo i te rahi, ua û teie nau taata atoa i te ati haama.

4. O vai te tumu o te huru feruriraa faarahi o te ao?

4 Mea tano ia hinaaro tatou e faaohipa i to tatou oraraa a faaturahia ˈtu ai tatou. E faaohipa râ te Diabolo i tera hinaaro ma te faahotu i te huru feruriraa faarahi, o te faaite hoi i ta tatou iho mau titauraa teitei. (Mataio 4:8, 9) Eiaha roa e haamoe e o ˈna “te atua o teie nei ao,” e ua faaoti papu oia e faatianiani i to ˈna manaˈo i ǒ nei i te fenua nei. (Korinetia 2, 4:4; Ephesia 2:2; Apokalupo 12:9) I te mea e ua ite ratou no vai tera manaˈo, e ape te mau Kerisetiano i te manaˈo o te ao i te rahi.

5. E faatupu mau anei te manuïaraa, te roo, e te taoˈa rahi i te oaoa vai maoro? A faataa na.

5 Teie hoê manaˈo ta te Diabolo e faatianiani ra, e hopoi mai iho â te iˈoa tuiroo i roto i te ao, te arueraa a te taata, e te moni rahi i te oraraa oaoa. Tera iho â anei? E faatupu mau anei te manuïaraa, te roo, e te taoˈa rahi i te oraraa î i te oaoa? Te faaara maira te Bibilia e eiaha e vare i tera manaˈo. Ua papai te arii paari ra o Solomona e: “Ua hiˈo ihora vau i te mau mea i ravehia, e te mau ohipa tia ra; ua feii-atoa-hia hoi te reira e te taata-tupu nei. E mea faufaa ore atoa te reira e te amu i te mataˈi.” (Koheleta 4:4) Mea rahi te taata, tei faaohipa i to ratou oraraa ia onahia ratou i roto i te ao, o te nehenehe e haapapu i te tanoraa o taua aˈoraa bibilia faaurua ra. Te vai ra te hiˈoraa o te hoê taata o tei tauturu i te hamani i te hohoˈa, i te faatia, e i te tamatamata i te pahi reva teitei o tei afai i te taata i nia i te avaˈe. Teie ta ˈna i parau: “Ua haa puai au e ua ite roa vau i te rave i ta ˈu ohipa. Mea faufaa ore râ te reira no te ite i te oaoa vai maoro e te hau o te feruriraa.” * Eita te manaˈo o te ao i te rahi i roto anei i te tapihooraa, te tuaro, aore ra te faaanaanataeraa, e horoa mai i te oaoa vai maoro.

Te rahi no ǒ mai i te taviniraa turaihia e te aroha

6. Eaha te faaite e ua hape to Iakobo raua Ioane manaˈo i te rahi?

6 E faataa mai te hoê tupuraa i roto i te oraraa o Iesu eaha te rahi mau. Te haere ra Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i Ierusalema no te oroa Pasa 33 T.T., a faaite ai Iakobo raua Ioane, na taeae fetii o Iesu, i te hoê manaˈo hape i te rahi. Na roto i to raua metua vahine, ua ani raua ia Iesu: ‘Ia tae i to oe ra basileia, ia parahi te hoê o mâua i to rima atau, e te hoê i to rima aui.’ (Mataio 20:21) I rotopu i te mau ati Iuda, e fanaˈoraa rahi ia parahi i te rima atau aore ra aui. (Te mau arii 1, 2:19) Ma te faateitei, ua titau Iakobo raua Ioane i te mau parahiraa faahiahia aˈe. Ua hinaaro raua i tera na tiaraa mana. Ua ite maitai Iesu i to raua manaˈo e ua faaafaro oia i ta raua huru hiˈoraa hape i te rahi.

7. Mea nafea to Iesu faataaraa i te rahi Kerisetiano mau?

7 Ua ite Iesu e i roto i teie nei ao ahaaha, e taata rahi te taata o te faatere e o te faaueue ia vetahi ê e i te hoê noa pataraa rima, e faatiatiahia to ˈna mau hinaaro atoa. I rotopu râ i te mau pǐpǐ a Iesu, e taata rahi te taata o te tavini ma te haehaa. Ua parau Iesu e: “O te hinaaro . . . i te faarahi i roto ia outou na, ia riro ïa oia ei tavini no outou e tia ˈi; e o te hinaaro ia hau oia i roto ia outou na, ei tavini haehaa oia no outou.”—Mataio 20:26, 27.

8. Eaha te auraa e riro ei tavini, e eaha na uiraa e nehenehe e ui?

8 Te faahiti ra te taˈo Heleni i hurihia ei “tavini” i roto i te Bibilia, i te hoê taata o te tutava maite noa i te tauturu ia vetahi ê. Te horoa ra Iesu na ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê haapiiraa faufaa: E ere na te faaueueraa ia vetahi ê e faarahi i te hoê taata, na te taviniraa râ ia ratou ma te turaihia e te aroha. A ui ia outou iho: ‘Eaha to ˈu huru ahiri o Iakobo aore ra o Ioane au? E taa mau anei ia ˈu e no ǒ mai te rahi mau i te taviniraa ma te aroha?’—Korinetia 1, 13:3.

9. Eaha te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai i roto i ta ˈna haaraa i nia ia vetahi ê?

9 Ua faaite Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e e ere te ture aveia o te rahi a teie nei ao i ta te Mesia. Aita roa ˈtu oia i faateitei ia ˈna i nia i te feia ta ˈna i tavini, aita ˈtoa i faahaehaa ia ratou. Mea au roa na te mau huru taata atoa—te tane, te vahine, te tamarii, te taata taoˈa, te taata veve, te taata mana, e te taata rave hara matau-maitai-hia—e haere ia ˈna ra. (Mareko 10:13-16; Luka 7:37-50) E pinepine, eita te taata e faaoromai i te feia e taotiaraa to ratou. Mea taa ê roa Iesu. Noa ˈtu e mea feruri ore e mea tatamaˈi ta ˈna mau pǐpǐ i te tahi taime, ua haapii oia ia ratou ma te faaoromai, a faaite atu ai e mea haehaa mau oia e te mǎrû.—Zekaria 9:9; Mataio 11:29; Luka 22:24-27.

10. Mea nafea to Iesu oraraa taatoa i te faaiteraa i ta ˈna tauturu miimii ore ia vetahi ê?

10 Ua faataa te hiˈoraa miimii ore o tera Tamaiti rahi roa ˈˈe a te Atua eaha mau â te rahi. Aita Iesu i haere mai i te fenua nei ia tavinihia oia, e tavini râ ia vetahi ê, ma te faaora i “te mau maˈi atoa e rave rahi te huru” e ma te faatiamâ i te taata i te mana demoni. Noa ˈtu to ˈna rohirohi e to ˈna hinaaro e faafaaea rii, ua haapao noa oia i to vetahi ê hinaaro na mua ˈˈe i to ˈna iho, a faaitoito ai i te tamahanahana ia ratou. (Mareko 1:32-34; 6:30-34; Ioane 11:11, 17, 33) No to ˈna aroha, ua tauturu oia i te taata i te pae varua, ma te haere ehia kilometera i te atea na te mau eˈa repo puehu e poro i te parau apî maitai o te Basileia. (Mareko 1:38, 39) Aita e feaaraa, ua haafaufaa roa Iesu i te tautururaa ia vetahi ê.

E pee anaˈe i te haehaa o te Mesia

11. Eaha te mau huru maitatai e titauhia i te mau taeae e faatoroahia ei tiaau i roto i te amuiraa?

11 I te hopea o te mau matahiti 1800, ua haapapuhia eaha te huru feruriraa maitai e titauhia ia atuatu te mau tiaau Kerisetiano, a maitihia ˈi te mau tane ei tia ratere no te haapao i te mau hinaaro o te nunaa o te Atua. Ia au i te hoê Pare Tiairaa (Phare de la Tour de Sion o te 1 no Tetepa 1894), ua imihia te mau tane “haehaa—te faaahaaha ore . . . te aau haehaa o te tutava i te paturu i te Mesia, eiaha ia ratou iho—o te ore e faahiti i to ratou iho ite, i ta ˈna râ Parau ohie e te mana.” Papu maitai, eiaha roa ˈtu te mau Kerisetiano mau e imi i te hopoia no te haru i te tiaraa aore ra ia noaa mai te toroa, te mana, e te faatereraa ia vetahi ê. E haamanaˈo te hoê tiaau haehaa e e “ohipa maitai” ta ˈna mau hopoia, e ere i te hoê tiaraa teitei o te faahanahana ia ˈna. (Timoteo 1, 3:1, 2) E mea maitai ia faaitoito te mau matahiapo e tavini tauturu atoa i te tavini ia vetahi ê ma te haehaa e i te aratai i te taviniraa moˈa, a riro atu ai ei hiˈoraa maitai ta vetahi ê e pee.—Korinetia 1, 9:19; Galatia 5:13; Timoteo 2, 4:5.

12. Eaha te mau uiraa e nehenehe te feia o te hinaaro i te mau fanaˈoraa taa ê i roto i te amuiraa, e ui?

12 E mea tia ia ui te mau taeae atoa e hinaaro i te mau fanaˈoraa taa ê ia ratou iho: ‘Te imi ra anei au i te mau taime no te tavini ia vetahi ê, aore ra te hinaaro ra anei au ia tavinihia vau? Ua ineine anei au i te rave i te mau ohipa faufaa eita vetahi ê e ite mai?’ Ei hiˈoraa, ua ineine paha te hoê tane apî i te horoa i te mau oreroraa parau i roto i te amuiraa Kerisetiano, e haamarirau râ paha oia i te tauturu i te ruhiruhia. Mea au paha na ˈna e amuimui i te mau tane e hopoia ta ratou i roto i te amuiraa, e haamarirau râ paha oia i te apiti i te pororaa. Mea maitai ia ui tera tane apî ia ˈna iho: ‘Te haapao na mua ra anei au i te mau tuhaa o te taviniraa a te Atua o te hopoi mai i te haamauruururaa e te arueraa? Te titau ra anei au i te faarahi ia ˈu i mua ia vetahi ê?’ Te imiraa i to ˈna iho hanahana, e ere roa ˈtu ïa i te manaˈo o te Mesia.—Ioane 5:41.

13. (a) E nafea te hiˈoraa haehaa o te hoê tiaau e nehenehe ai e ohipa i nia ia vetahi ê? (b) No te aha e nehenehe ai e parau e aita e maitiraa ia haehaa, aore ra ia haehaa te aau o te hoê Kerisetiano?

13 Ia tutava tatou i te pee i te haehaa o te Mesia, e turaihia tatou ia tavini ia vetahi ê. A rave na i te hiˈoraa o te hoê tiaau no te tuhaa fenua, o te hiˈopoa ra i te mau ohipa a te hoê amaa a te mau Ite no Iehova. Noa ˈtu e mea ohipa roa oia e mea teimaha ta ˈna hopoia, ua faaea rii tera tiaau no te tauturu i te hoê taeae apî e faaitoito ra i te faatanotano i te hoê matini niraraa buka. “Ua maere roa vau!” ta te taeae ïa i faatia. “Ua parau mai oia e ua faatere na oia i tera atoa matini i to ˈna apîraa a tavini ai oia i te Betela, e ua haamanaˈo oia e mea fifi roa ia faatanotano maitai. Ua haa maoro mâua i nia taua matini ra noa ˈtu e mea rahi roa ta ˈna ohipa faufaa ê atu e rave. Ua maere mau â vau.” Te haamanaˈo noa ra tera taeae, e haa ra i teie nei ei tiaau o te hoê amaa a te mau Ite no Iehova, i taua ohipa haehaa ra. Eiaha roa ˈtu ïa tatou e manaˈo e mea faahiahia roa aore ra mea faufaa roa tatou no te rave i te mau ohipa rii aore ra haihai. E titauhia râ ia ahu tatou i te “aau haehaa.” Aita e maitiraa. E tuhaa teie o te huru ‘taata apî’ e mea tia ia ahu te hoê Kerisetiano.—Philipi 2:3; Kolosa 3:10, 12; Roma 12:16.

E nafea ia hiˈo i te rahi mai te Mesia

14. E nafea te feruriruriraa i to tatou taairaa e te Atua e to tatou taata-tupu, e tauturu ai ia tatou ia atuatu i te manaˈo tano i te rahi?

14 E nafea tatou e ite ai i te manaˈo tano i te rahi? O te feruriruriraa i to tatou taairaa e te Atua ra o Iehova te hoê ravea. E faateitei to ˈna rahi, to ˈna puai, e to ˈna paari ia ˈna i nia ˈˈe i te tuhaa ohiparaa a te mau taata haihai. (Isaia 40:22) E tauturu atoa mai te feruriruriraa i to tatou taairaa e to tatou taata-tupu ia atuatu i te aau haehaa. Ei hiˈoraa, mea ite aˈe paha tatou ia vetahi ê i roto i te tahi mau tupuraa, area ratou, mea maitai aˈe ïa i roto i te tahi mau tuhaa faufaa aˈe o te oraraa, aore ra e huru maitai paha to to tatou mau taeae Kerisetiano e aita to tatou. I te tanoraa, mea rahi o ta te Atua e hiˈo ra ei taata faufaa aita e faarahi ra no te mea e mea haehaa ratou.—Maseli 3:34; Iakobo 4:6.

15. E nafea te taiva ore o te nunaa o te Atua e faaite ai e aita e tumu e manaˈo ai e mea teitei aˈe tatou ia vetahi ê?

15 Te faataa ra te mau aamu o te mau Ite no Iehova tei tamatahia te faaroo i taua manaˈo ra. E pinepine roa, o te feia ta te ao i hiˈo ei feia riirii tei tapea maite i to ratou taiva ore i te Atua i roto i te mau tamataraa uˈana. E nehenehe te feruriruriraa i tera mau hiˈoraa e tauturu ia tatou ia haehaa noa e e haapii mai e ‘eiaha ia hau te manaˈo ia tatou iho, i tei au ia tatou ia manaˈo.’—Roma 12:3. *

16. E nafea te amuiraa taatoa e nehenehe ai e atuatu i te rahi ia au i te hiˈoraa o Iesu?

16 Mea maitai ia tutava te mau Kerisetiano atoa, te mea apî e te mea paari, i te hiˈo i te rahi mai te Mesia. I roto i te amuiraa, ua rau te ohipa e mea tia ia ravehia. Eiaha roa ˈtu e inoino ia anihia mai ia rave i te tahi mau ohipa haihai ia hiˈohia. (Samuela 1, 25:41; Te mau arii 2, 3:11) E te mau metua, te faaitoito ra anei outou i ta outou mau tamarii e taurearea ia rave ma te oaoa i te mau ohipa atoa e faauehia ia ratou e rave, i te Piha a te Basileia anei aore ra i te vahi tairururaa? Te ite ra anei ratou ia outou ia rave i te mau ohipa haihai? Te haamanaˈo maitai ra te hoê taeae, o te tavini ra i teie nei i te pu rahi a te mau Ite no Iehova, i te hiˈoraa o to ˈna na metua. Ua parau oia e: “Na roto i ta raua huru hiˈoraa i te ohipa tamâraa i te Piha a te Basileia aore ra i te vahi tairururaa, ua taa ia ˈu e mea faufaa no raua te reira. E pinepine raua i te tauturu i te rave i te mau ohipa no te maitai o te amuiraa aore ra no te fetii taeae, noa ˈtu e e ohipa haihai. Ua tauturu teie huru ia ˈu ia farii ma te aau tae i te mau ohipa atoa i ǒ nei i te Betela nei.”

17. E nafea te mau vahine haehaa e riro ai ei haamaitairaa no te amuiraa?

17 No nia i te haapaoraa i te maitai o vetahi ê na mua ˈˈe i to tatou iho, te vai ra te hiˈoraa maitai roa o Esetera, tei riro ei arii vahine o te Hau emepera Peresia i te senekele 5 H.T.T. Noa ˈtu e te ora ra oia i roto i te aorai, ua ineine oia i te faaû i te pohe no te nunaa o te Atua ia au i to ˈNa hinaaro. (Esetera 1:5, 6; 4:14-16) Noa ˈtu eaha to ratou tupuraa i te pae faaravairaa faufaa, e nehenehe te mau vahine Kerisetiano no teie tau e faahotu i te hoê â huru feruriraa e to Esetera, ma te faaitoito i te feia hepohepo, ma te haere e hiˈo i te feia maˈi, ma te apiti i te pororaa, e ma te turu i te mau matahiapo. E haamaitairaa mau â tera mau tuahine haehaa no te amuiraa!

Te mau maitai o te rahi o te Mesia

18. Eaha te mau maitai e noaa mai i te hiˈoraa i te rahi mai te Mesia?

18 Mea rahi te maitai e noaa mai ia hiˈo outou i te rahi mai te Mesia. E oaoa ratou e o outou ia tavini outou ia vetahi ê ma te miimii ore. (Ohipa 20:35) A haa puai ai outou no to outou mau taeae ma te aau tae e te oaoa, e here atu â ratou ia outou. (Ohipa 20:37) Te mea faufaa aˈe, te hiˈo ra Iehova i ta outou e rave ra no te maitai o te mau hoa Kerisetiano ei tusia arueraa maitai e pûpûhia ra na ˈna.—Philipi 2:17.

19. Eaha ta tatou faaotiraa papu no nia i te manaˈo o te Mesia i te rahi, e tia ˈi?

19 E mea tia ia hiˈopoa tatou taitahi i to tatou iho aau e ia ui: ‘E faahiti noa anei au i te hiˈoraa i te rahi mai te Mesia, aore ra e faaitoito anei au i te faaohipa i te reira?’ Mea maramarama maitai to Iehova manaˈo i te feia teoteo. (Maseli 16:5; Petero 1, 5:5) Ia faaite ïa ta tatou mau ohipa e mea au na tatou e faahotu i te manaˈo o te Mesia i te rahi, i roto anei i te amuiraa Kerisetiano, i roto i to tatou oraraa utuafare, aore ra i roto i to tatou taairaa i te mau mahana atoa e te taata—a rave atu ai i te mau mea atoa o te faahanahana e o te arue i te Atua.—Korinetia 1, 10:31.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te Tour de Garde o te 1 no Atete 1982, api 3-6, “J’ai voulu réussir.”

^ Ei hiˈoraa, a hiˈo i te Annuaire des Témoins de Jéhovah 1992, api 181-2, e Te Pare Tiairaa o te 1 no Tetepa 1993, api 27-31.

E nehenehe anei outou e faataa?

• No te aha e mea tia ˈi ia ape tatou i te manaˈo o te ao i te rahi?

• Eaha to Iesu manaˈo i te rahi?

• E nafea te mau tiaau e pee ai i te haehaa o te Mesia?

• Eaha te tauturu ia tatou ia atuatu i te rahi o te Mesia?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 27]

Tei ia vai ra te rahi o te Mesia?

I te taata anei o te hinaaro ia tavinihia oia aore ra te taata o te tavini ia vetahi ê?

I te taata anei mea au na ˈna te hanahana aore ra te taata o te farii i te mau ohipa haihai?

I te taata anei o te faateitei ia ˈna aore ra te taata o te faateitei ia vetahi ê?

[Hohoˈa i te api 24]

Te tii rahi o Pharao Aménophis III

[Hohoˈa i te api 25]

Ua ite anei outou no te aha Hamana i hiˈa ˈi?

[Hohoˈa i te api 26]

Te imi ra anei outou i te mau taime no te tavini ia vetahi ê?