Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faatereraa a te Basileia o te Atua e mea mau i teie mahana

Te faatereraa a te Basileia o te Atua e mea mau i teie mahana

Te faatereraa a te Basileia o te Atua e mea mau i teie mahana

“E nafea e hoê ai te fenua e rave rahi roa, ma te taˈere huru rau e mea taa ê te tupuraa? Ua parauhia e na te hoê aroraa no ǒ mai i te tahi atu paraneta e tahoê i te huitaata.”—The Age, vea Auteralia.

TE HOÊ aroraa no ǒ mai i te tahi atu paraneta? Noa ˈtu e aita tatou i ite e e tahoê anei taua aroraa ra i te mau fenua atoa aore ra eita, te faahiti ra iho â te parau tohu bibilia e te piri roa maira te hoê fifi o te tahoê i te mau fenua na te ao nei. E oia mau, na te mau puai i rapaeau i te fenua e faatupu i tera fifi.

Ua faaite atea Davida, arii o Iseraela i tahito ra, i teie huru tupuraa i te ao nei. Ma te faaurua e te Atua, ua papai oia e: “Te tiatia ra te hui arii o te fenua nei i nia, e te amui atoa ra te hui raatira e mârô ia Iehova, e ta ˈna i faatahinu ra. Te na ô ra, Tatou e hahae i ta raua tapea e taa ê atu; e faarue ê atu tatou i to raua zugo ra.” (Salamo 2:2, 3; Ohipa 4:25, 26) A tapao na e e amui te hui arii no te mârô ia Iehova, te Atua Poiete i te ao nui, e ta ˈna i faatahinu, aore ra ta ˈna i faaarii, o Iesu Mesia. E nafea te reira e tupu ai?

Ia au i te tuatapaparaa tau bibilia e te mau parau tohu i tupu, i te matahiti 1914, ua haamauhia te Basileia o te Atua i nia i te raˈi e o Iesu Mesia te Arii. * I taua taime ra, ua tahoê te manaˈo o te mau fenua o teie nei ao. Aita ratou i auraro i te mana arii a te Basileia o te Atua tei haamau-apî-hia, ua faaô râ ratou i roto i te aroraa no te haru i te mana—te Tamaˈi Rahi, aore ra te Tamaˈi rahi Matamua.

Eaha to te Atua ra o Iehova manaˈo i te huru o tera hui arii? “O tei parahi i nia i te mau raˈi ra te ata mai; e tâhitohitohia ratou e Iehova. Ei reira oia e parau mai ai ia ratou ma te riri, e ehuehu roa aˈera ratou ia ˈna i to ˈna riri rahi.” I muri iho, e parau Iehova i ta ˈna Tamaiti, te Arii faatahinuhia o te Basileia: “A ani mai ia ˈu, e na ˈu e horoa ˈtu ia oe i te mau etene [aore ra nunaa] ei tufaa na oe, e te mau fenua hopea atoa ei taoˈa na oe. E parari ratou ia oe i te papai auri, e huˈahuˈa roa ia oe mai te auˈa a te potera ra.”—Salamo 2:4, 5, 8, 9.

E parari roa te mau nunaa patoi i te papai auri i Aramagedo. Te faataa ra te buka hopea o te Bibilia, te Apokalupo, i teie tupuraa rahi mai “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra,” i reira “te hui arii o te fenua nei e o te ao atoa nei” e haaputuputuhia ˈi. (Apokalupo 16:14, 16) I raro aˈe i te mana demoni, e tahoê te mau fenua o te ao nei i te pae hopea ma te hoê fa—e tamaˈi i te Atua Puai hope.

Te peepee maira te taime e amui ai te mau taata no te aro i te mana arii o te Atua. Te mea hoata, eita to ratou “auhoêraa” e haamaitai ia ratou. E omuaraa râ ta ratou ohipa no te hau tiai-maoro-hia no te huitaata atoa. E nafea? I roto i tera aroraa hopea, “e hope roa . . . taua mau basileia ra [o te ao nei] i te parari e e pau” i te Basileia o te Atua e “e vai tera e a muri noa ˈtu.” (Daniela 2:44) O te Basileia o te Atua, eiaha te faanahonahoraa a te taata, te faatereraa e faatupu i te hinaaro o te huitaata i te hau na te ao nei.

Te Raatira o te faatereraa a te Basileia

Ua pure te taata e rave rahi ma te aau tae no tera Basileia, ma te parau e: “Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mataio 6:10) E ere te Basileia o te Atua i te huru papu ore o te aau, e faatereraa mau râ o tei faatupu i te mau ohipa faahiahia mai to ˈna avariraahia i nia i te raˈi i te matahiti 1914. E hiˈo mai tatou i te tahi mau tuhaa faufaa o te faaite e e mea mau te Basileia o te Atua e te ohipa roa ra i teie mahana.

A tahi roa, e tuhaa faatereraa puai e te maitai to te reira e arataihia ra e te Arii faateronohia, o Iesu Mesia. I te matahiti 33 T.T., ua faariro te Atua ra o Iehova ia Iesu Mesia ei Upoo no te amuiraa Kerisetiano. (Ephesia 1:22) Mai reira mai, te faaohipa ra Iesu Mesia i to ˈna tiaraa upoo, a haapapu atu ai i to ˈna aravihi e faatere. Ei hiˈoraa, i te tairiraa te hoê oˈe rahi ia Iudea i te senekele matamua, ua ohipa oioi te amuiraa Kerisetiano no te tauturu i to ˈna mau melo. Ua faanahohia te hoê ohipa tauturu e ua tonohia o Baranaba raua Saulo i Anetiohia no te tauturu atu.—Ohipa 11:27-30.

I teie nei, e nehenehe tatou e tiaturi e e ohipa ˈtu â Iesu Mesia i te mea e te faatere ra te Basileia. Ia tairi te mau ati—te aueueraa fenua, te oˈe, te vai pue, te mataˈi rorofai, te vero aore ra te tutuharaa auahi—e pahono oioi te mau amuiraa Kerisetiano a te mau Ite no Iehova no te tauturu i te mau hoa faaroo e te tahi atu i te mau vahi fifihia. Ei hiˈoraa, i te tairiraa te aueueraa fenua i te fenua Salvador i Tenuare e i Fepuare 2001, ua faanahohia te mau ohipa tauturu i te mau vahi atoa o te fenua, e ua tauturu atu te mau pǔpǔ Ite no Iehova no Kanada, Guatemala, e te Hau Amui no Marite. Ua patu-oioi-faahou-hia e toru o ta ratou mau piha haamoriraa e e 500 tiahapa fare.

Te mau melo huiraatira o te faatereraa a te Basileia o te Atua

Mai to ˈna iho â haamauraahia i te matahiti 1914, ua haaputu mai e ua faanaho te Basileia i te raˈi o te Atua i to ˈna mau melo huiraatira no roto mai i te mau taata e ati aˈe te ao nei. Te faatupu ra te reira i te parau tohu faahiahia tei papaihia e Isaia: “Ia tae i te mau mahana hopea ra, e faatiahia te mouˈa ra o te fare o Iehova [ta ˈna haamoriraa mau hanahana ra] i nia i te tupuai mouˈa, . . . e tairuru atoa mai te mau etene [aore ra nunaa] atoa ra i reira.” Te faaite ra te parau tohu e “e rave rahi te taata” o te haere i nia i te mouˈa e o te farii i te mau haapiiraa e ture a Iehova.—Isaia 2:2, 3.

Ua faatupu teie ohipa i te pǔpǔ faufaa roa ˈˈe i teie tau—te hui taeae nunaa rau o te hau atu i te 6 000 000 Kerisetiano i roto e 230 tiahapa fenua. I te mau tairururaa nunaa rau a te mau Ite no Iehova, e pinepine te feia mataitai i te maere ia ite i te aroha, te hau e te auhoêraa i rotopu i te nahoa taata rahi o te na nia ˈˈe i te mau otia o te taa-ê-raa o te iri, te taˈere e te reo. (Ohipa 10:34, 35) Eita anei outou e farii e ia nehenehe te hoê faatereraa e aratai i te mau hanere pǔpǔ nunaa rau i te hau e te au-maite-raa ra, e faatereraa aravihi ïa e te aueue ore—e o te vai mau ra?

Te Basileia o te Atua e te haapiiraa

E ture aveia ta te mau faatereraa atoa e mea tia ia haapao to ratou mau tino huiraatira, e te feia atoa e hinaaro e ora i raro aˈe i tera mau faatereraa, ia haapao ïa i tera mau ture aveia e tia ˈi. E ture aveia atoa ta te Basileia o te Atua e mea tia ia haapao te taata atoa e au ia parau e melo huiraatira. Tera râ, e ohipa rahi mau te neheneheraa te taata e rave rahi no te mau oraraa rau e farii e e pee i te hoê â ture aveia. Teie ïa te tahi atu tumu o te faataa ra e mea mau te Basileia o te Atua—ta ˈna porotarama haapiiraa maitai o te haaputapû e o te faataui eiaha noa i te feruriraa i te aau atoa râ.

E nafea te faatereraa a te Basileia e faatupu ai i teie ohipa fifi? Na roto ïa i te ravea pororaa a te mau aposetolo “i tera fare, i tera fare” e te haapiiraa i te Parau a te Atua i te taata taitahi. (Ohipa 5:42; 20:20) E nafea e manuïa ˈi tera huru haapiiraa? Ua papai o Jacques Johnson, te hoê perepitero Katolika, i roto i te hoê vea tahebedoma no Kanada i ta ˈna mau tutavaraa no te faataui i te manaˈo o te hoê vahine o te haapii ra e te mau Ite no Iehova. “Ua huru ê au e ua taa ia ˈu e eita vau e upootia,” o ta ˈna ïa i parau. “Ua haamata aˈera vau i te taa e i te roaraa e rave rahi avaˈe ua faatupu tera mau vahine Ite no Iehova i te taairaa faufaa e teie metua vahine apî o te mau noa i te fare. Ua faahoa ˈtu ratou ia ˈna ma te tauturu ia ˈna, e ma te haamau i te mau taairaa faufaa o te aau. Aita i maoro ua riro o ˈna ei melo itoito o ta ratou haapaoraa e aita e ravea ta ˈu no te arai i te reira.” Mai te aau o teie Katolika tahito tei putapû i te poroi bibilia tei haapiihia ˈtu e te mau Ite no Iehova e to ratou haerea Kerisetiano, te putapû atoa ra te mau mirioni aau na te ao nei.

Ua niuhia teie huru haapiiraa—haapiiraa a te Basileia—i nia i te Bibilia, ma te paturu i ta ˈna mau faufaa e ta ˈna mau ture aveia o te morare. Te haapii ra te reira i te mau taata ia aroha e ia faatura te tahi i te tahi noa ˈtu eaha to ratou huru oraraa. (Ioane 13:34, 35) Te tauturu atoa ra te reira i te mau taata ia pahono i te aˈoraa: “Eiaha e faaau atu i teie nei ao; ei huru ê râ to outou i te faahouraa i to outou aau, ia ite outou i taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi.” (Roma 12:2) Ma te faarue i to ratou huru oraraa tahito e ma te faaau ma te oaoa i nia i te mau ture e faaueraa tumu a te faatereraa a te Basileia, ua itea mai i te mau mirioni taata te hau e te oaoa i teie nei e te mau tiairaa faahiahia no a muri aˈe.—Kolosa 3:9-11.

O teie vea Te Pare Tiairaa te hoê tauturu faufaa tei faatupu i teie auhoêraa na te ao nei. Na roto i te mau ravea huriraa faanahohia e te mau tauihaa neneiraa na roto i te reo huru rau, te neneihia ra i te hoê â taime te mau tumu parau faufaa i roto i Te Pare Tiairaa na roto 135 reo, e hau atu i te 95 % taata taio na te ao nei o te nehenehe e haapii i te mau parau i roto i to ratou iho reo i te hoê â taime.

Ua haamau te hoê taata papai Momoni i te tapura o te mau ohipa mitionare faahiahia aˈe o tei manuïa i rapae au i ta ˈna haapaoraa. Ua tapao oia i Te Pare Tiairaa e te Réveillez-vous!, tei neneihia e te mau Ite no Iehova, mai te mau vea pororaa evanelia maitai roa ˈˈe e ua parau e: “Aita e taata e nehenehe e faahapa i Te Pare Tiairaa aore ra te Réveillez-vous! i te faaitoitoraa i te tâuˈa ore—te faatupu ra râ te reira i te vai-ara-raa o ta ˈu i ore i ite pinepine i roto i te tahi atu mau papai faaroo. I roto i Te Pare Tiairaa e te Réveillez-vous!, mea tamahanahana te mau tumu parau au noa tei maimi-maitai-hia e tei niuhia i nia i te tupuraa mau.”

E mea papu roa e mea mau te Basileia o te Atua o te ohipa roa ra. Te tufa nei te mau Ite no Iehova ma te oaoa e te itoito i “te evanelia o te basileia” na to ratou taata-tupu, ma te titau manihini ia ratou ia riro ei melo huiraatira no ˈna. (Mataio 24:14) Te anaanatae ra anei outou i tera tiaturiraa? E nehenehe outou e fanaˈo i te mau haamaitairaa e noaa mai na roto i te amuiraa ˈtu i te feia e haapiihia ra e te tutavaraa i te ora ia au i te mau ture aveia a te Basileia. Te mea faufaa ˈtu â, e nehenehe outou e fanaˈo i te tiaturiraa e ora i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia i roto i te ao apî fafauhia i reira ‘te parau-tia e vai mau ai.’—Petero 2, 3:13.

[Nota i raro i te api]

^ No te faahohonu atu â, a hiˈo i te pene 10, “Te faatere ra te Basileia o te Atua,” o te buka Te ite e aratai i te ora mure ore, neneihia e te mau Ite no Iehova, te mau api 90-7.

[Hohoˈa i te api 6]

E faataaraa mau te ohipa tauturu i te aroha Kerisetiano e ohipa ra