Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hinaaro ra anei outou i “te ture a Iehova”?

Te hinaaro ra anei outou i “te ture a Iehova”?

Te hinaaro ra anei outou i “te ture a Iehova”?

‘E ao to te taata e hinaaro i te ture a Iehova.’—SALAMO 1:1, 2.

1. No te aha tatou te mau tavini a Iehova e oaoa ˈi?

 E TAUTURU e e haamaitai Iehova ia tatou ta ˈna mau tavini taiva ore. Parau mau, te farerei nei tatou e rave rahi tamataraa. Te fanaˈo atoa nei râ tatou i te oaoa mau. E ere i te mea maere, te tavini nei hoi tatou i “te Atua no ˈna te ao [aore ra oaoa]” e te faahotu ra to ˈna varua moˈa i te oaoa i roto i to tatou aau. (Timoteo 1, 1:11; Galatia 5:22) E oaoa mau teie e parauhia ra no ǒ mai i te tiairaa aore ra te fanaˈoraa i te tahi mea maitai. Oia mau, te ho mai ra to tatou Metua i te raˈi i te mau mea maitatai. (Iakobo 1:17) No reira tatou e oaoa ˈi!

2. Teihea na salamo ta tatou e hiˈopoa mai?

2 Te tatarahia ra te oaoa i roto i te buka Salamo, i roto i te Salamo 1 e te 2 ei hiˈoraa. Ua parau te mau pǐpǐ matamua a Iesu Mesia e na Davida, arii o Iseraela, i papai i te Salamo 2. (Ohipa 4:25, 26) E haamata te taata i fatu i te Salamo 1, aita râ i faahitihia te iˈoa, i ta ˈna himene faaurua mai teie: “E ao to te taata, aore e faaau i to ˈna haerea i te aˈo a te paieti ore.” (Salamo 1:1) I roto i teie tumu parau e to muri iho, e ite mai tatou e nafea te Salamo 1 e te 2 e horoa ˈi i te tumu e oaoa ˈi tatou.

Te taviri o te oaoa

3. Ia au i te Salamo 1:1, eaha te tahi mau tumu e oaoa ˈi te hoê taata paieti?

3 Te faaite ra te Salamo 1 no te aha te hoê taata paieti e oaoa ˈi. A himene ai oia, e horoa te papai salamo i te tahi mau tumu: “E ao to te taata, aore e faaau i to ˈna haerea i te aˈo a te paieti ore, aore i taahi i te eˈa o te feia rave hara ra, e aore hoi i parahi i te parahiraa o te feia tâhitohito ra.”—Salamo 1:1.

4. Eaha te huru oraraa maitai i peehia e Zekaria raua Elisabeta?

4 No te oaoa mau, e mea tia ia pee tatou i te mau titauraa parau-tia a Iehova. “E pue taata parau-tia” o Zekaria raua o Elisabeta, o tei fanaˈo i te haamaitairaa oaoa e riro ei metua no Ioane Bapetizo, “i te aro o te Atua, i te haapao-maite-raa i te mau parau e te mau faaueraa atoa a te Fatu ma te hapa ore.” (Luka 1:5, 6) E nehenehe tatou e oaoa ia pee tatou i tera atoa huru oraraa e ia patoi roa i te ‘faaau i to tatou haerea i te aˈo a te paieti ore’ aore ra i te hema i to ratou manaˈo ino.

5. Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia ape i “te eˈa o te feia rave hara”?

5 Ia patoi tatou i te huru feruriraa o te feia paieti ore, eita tatou e ‘taahi na te eˈa o te feia rave hara.’ Te auraa ïa e eita roa ˈtu tatou e haere i te mau vahi e tia pinepine ai ratou—te mau vahi faaanaanataeraa faufau aore ra roo ino. E ia hinaaro tatou e apiti i te haerea bibilia ore o te feia rave hara? E pure anaˈe ïa i te Atua ia tauturu ia tatou ia faaohipa i te mau parau a te aposetolo Paulo: “Eiaha outou ia amui-au-ore-hia i te feia faaroo ore ra: eaha to te parau-tia auraa i te parau-tia ore? e eaha to te maramarama auraa i te pouri?” (Korinetia 2, 6:14) Ia turui tatou i nia i te Atua e ia ‘mâ to tatou aau,’ e patoi ïa tatou i te huru feruriraa e te huru oraraa o te feia rave hara e e atuatu tatou i te manaˈo turai e te hinaaro viivii ore, ma “te faaroo haavare ore.”—Mataio 5:8; Timoteo 1, 1:5.

6. No te aha e mea tia ˈi ia ara tatou i te feia tâhitohito?

6 No te faaoaoa ia Iehova, eiaha roa tatou e “parahi i te parahiraa o te feia tâhitohito.” E tâhitohito vetahi i te paieti, i teie râ mau “mahana hopea,” e pinepine mea ino roa te tâhitohitoraa a te mau Kerisetiano tahito tei riro ei apotata. Ua faaara te aposetolo Petero i te mau hoa faaroo e: “E au mau here e, . . . ia ite . . . outou i teie e ia tae i te mau mahana hopea ra, e itea mai ai te feia tâhitohito, i te haapaoraa i to ratou iho hinaaro, e te parauraa mai e, Teihea te [vairaa] mai no ˈna i parauhia ra? te vai noa nei â hoi te mau mea atoa mai te taotoraa mai â o te feia metua ra, mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.” (Petero 2, 3:1-4; MN) Ia ore roa ˈtu tatou e “parahi i te parahiraa o te feia tâhitohito,” e ape ïa tatou i te ati e tupu mau i nia ia ratou.—Maseli 1:22-27.

7. No te aha e mea tia ˈi ia faaroo tatou i te Salamo 1:1?

7 Ia ore tatou e faaroo i te mau parau matamua o te Salamo 1, e nehenehe tatou e ere i te huru pae varua i noaa mai ia tatou maoti te haapiiraa i te mau Papai. Oia mau, e nehenehe tatou e ino roa ˈtu â. E nehenehe to tatou hiˈaraa e haamata ia faaroo tatou i te aˈo a te feia paieti ore. I muri iho, e amuimui tamau paha tatou ia ratou. I te pae hopea, e riro atoa paha tatou ei feia tâhitohito apotata faaroo ore. Oia mau, e nehenehe te riroraa ei taua o te feia paieti ore e faatupu i te huru feruriraa paieti ore i roto ia tatou e e faaino i to tatou taairaa e te Atua ra o Iehova. (Korinetia 1, 15:33; Iakobo 4:4) Eiaha roa ˈtu te reira ia tupu i nia ia tatou!

8. Eaha te tauturu ia tatou ia manaˈo noa i te mau mea pae varua?

8 E tauturu te pure ia tatou ia manaˈo noa i te mau mea pae varua e ia ape i te faahoa i te feia paieti ore. “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei,” ta Paulo ïa i papai, “e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” Ua faaitoito mai te aposetolo ia haamanaˈo i te mau mea haavare ore, te au maitai, te tia, te viivii ore, te popouhia, te roo maitai, te maitai e te haamaitai. (Philipi 4:6-8) E faaohipa anaˈe i te aˈoraa a Paulo e eiaha roa ˈtu tatou e faafaito i te feia paieti ore.

9. Noa ˈtu e e ape tatou i te mau peu paieti ore, e nafea tatou e tutava ˈi i te tauturu i te mau huru taata atoa?

9 Noa ˈtu e e patoi tatou i te mau peu paieti ore, e poro tatou ia vetahi ê ma te faatano i te parau, mai te aposetolo Paulo o tei faatia i te tavana Roma o Felisi i “te parau no te parau-tia, e te haapao maitai, e te haavaraa a muri atu.” (Ohipa 24:24, 25; Kolosa 4:6) E poro tatou i te parau apî maitai o te Basileia i te mau huru taata atoa, e e hamani maitai tatou ia ratou. Te tiaturi nei tatou e e riro te feia “[aau farii e tano] no te ora mure ore” ei feia faaroo o te hinaaro i te ture a te Atua.—Ohipa 13:48; MN.

E hinaaro oia i te ture a Iehova

10. I roto i ta tatou iho mau taime haapiiraa, eaha te tauturu i te haaputa roa i to tatou feruriraa e aau?

10 E parau â te papai salamo no nia i te taata oaoa e: “O tei hinaaro . . . i te ture a Iehova; e tei ta ˈna ture to ˈna manaˈoraa [“taioraa ma te reo mǎrû,” MN] i te rui e te ao.” (Salamo 1:2) Ei tavini a te Atua, ‘e hinaaro tatou i te ture a Iehova.’ Ia nehenehe, i roto i ta tatou iho mau taime haapiiraa e feruriruriraa, e taio tatou “ma te reo mǎrû,” ma te faahiti i te mau taˈo. Ia na reira tatou i te taio i te mau irava bibilia atoa, e puta roa ïa te reira i roto i to tatou feruriraa e aau.

11. No te aha e mea tia ˈi ia taio tatou i te Bibilia i “te rui e te ao”?

11 Ua faaitoito “te tavini haapao maitai e te paari” ia tatou ia taio i te Bibilia i te mau mahana atoa. (Mataio 24:45) No to tatou hinaaro rahi e ite maitai atu â i te poroi a Iehova no te huitaata, e taio tatou i te Bibilia i “te rui e te ao”—oia, ia ore atoa tatou e varea i te taoto no te tahi tumu. Ua aˈo mai Petero e: “Ia hiaai maite outou, mai te tamarii fanau apî, i te û anoi-ore-hia ra i te parau, ia paari outou i te reira.” (Petero 1, 2:1, 2) Mea hinaaro anei na outou e taio i te Bibilia i te mau mahana atoa e e feruriruri i te Parau a te Atua e ta ˈna mau opuaraa i te rui? Mea hinaaro na te papai salamo.—Salamo 63:6.

12. Eaha ta tatou e rave mai te peu e mea hinaaro na tatou te ture a Iehova?

12 Ua taaihia to tatou oaoa mure ore i to tatou hinaaro i te ture a te Atua. E ture hapa ore e te tia, e te vai ra te utua maitai rahi ia haapao i te reira. (Salamo 19:7-11) Ua papai te pǐpǐ Iakobo e: “O te hiˈo . . . i roto i te ture tia roa o te tiamâ ra, ma te tamau maite, no te mea e ere oia i te taata e moina noa te parau ia faaroo ra, e taata rave râ oia i taua ohipa ra, e haamaitaihia ïa oia i ta ˈna ra raveraa.” (Iakobo 1:25) Mai te peu e mea hinaaro mau na tatou te ture a Iehova, eita hoê mahana e mairi e aita tatou i manaˈo i te mau mea pae varua. Oia mau, e turaihia tatou ia ‘imi i te mau mea hohonu a te Atua’ e ia haapao na mua i te mau faufaa a te Basileia i roto i to tatou oraraa.—Korinetia 1, 2:10-13; Mataio 6:33.

E au oia i te raau

13-15. I roto i teihea auraa e au ai tatou i te raau i tanuhia i te hiti vaipuna pue?

13 Teie â ta te papai salamo e parau no nia i te taata haerea tia: “E au oia i te raau i tanuhia i te hiti anavai ra, o tei hotu i to ˈna ra tau mau, e o tei ore roa i maheahea to ˈna rau; oia atoa, o ta ˈna atoa e rave ra, te maitai ra ïa.” (Salamo 1:3) Mai te tahi atu â mau taata tia ore atoa, te farerei ra tatou te mau tavini a Iehova i te fifi i roto i te oraraa. (Ioba 14:1) E faaruru paha tatou i te hamani-ino-raa e te tamataraa rau i to tatou faaroo. (Mataio 5:10-12) Maoti râ te tauturu a te Atua, e tia ia tatou ia faaruru atu ma te manuïa, mai te hoê raau tupu maitai o te faaû i te mataˈi huru puai.

14 Eita te hoê raau i tanuhia i te hiti vaipuna pau ore e mǎrô i te mahana veavea aore ra i te paˈurâ. Mai te peu e e feia mǎtaˈu tatou i te Atua ra o Iehova, te Tumu papu, na ˈna ïa e horoa mai i te puai. Ua ani Paulo i te tauturu i te Atua e ua tia ia ˈna ia parau: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei ia ˈna [Iehova], tei horoa mai i te puai.” (Philipi 4:13, MN) Ia arataihia e ia turuhia tatou i te pae varua e te varua moˈa o Iehova, eita tatou e maemae, a faaea ˈtu ai i te haa i te pae varua. E mea hotu tatou i roto i te taviniraa a te Atua e e faatupu atoa tatou i te hotu a to ˈna varua.—Ieremia 17:7, 8; Galatia 5:22, 23.

15 Ma te faaohipa i te taˈo Hebera tei hurihia ei “au,” te faahiti ra te papai salamo i te hoê faaauraa. Te faaau ra oia e piti mea taa ê e hoê â râ huru to te reira. Mea taa ê te taata i te raau, e au ra râ e ua haamanaˈo te ruperupe o te hoê raau i tanuhia i te hiti vaipuna pue i te papai salamo i te ruperupe pae varua o te feia e ‘hinaaro i te ture a Iehova.’ Ia hinaaro tatou i te ture a te Atua, e nehenehe to tatou mau mahana e au i to te hoê raau. Inaha, e nehenehe tatou e ora e a muri noa ˈtu.—Ioane 17:3.

16. No te aha e e nafea ‘ta tatou atoa e rave e maitai ai’?

16 A pee ai tatou i te haerea tia, e tauturu Iehova ia tatou ia faaruru i te mau tamataraa e te mau fifi. Mea oaoa e mea hotu tatou i roto i te taviniraa a te Atua. (Mataio 13:23; Luka 8:15) ‘E maitai ta tatou atoa e rave’ no te mea o te raveraa i to Iehova hinaaro ta tatou fa matamua. I te mea e e tupu noa ta ˈna mau opuaraa e mea hinaaro na tatou ta ˈna mau faaueraa, e ruperupe ïa tatou i te pae varua. (Genese 39:23; Iosua 1:7, 8; Isaia 55:11) E parau mau te reira ia faaruru atoa tatou i te ati.—Salamo 112:1-3; Ioane 3, 2.

E au ra e te ruperupe ra te feia paieti ore

17, 18. (a) E faaau te papai salamo i te feia paieti ore i te aha? (b) Noa ˈtu e te ruperupe ra te feia paieti ore i te pae materia, no te aha aita ˈi to ratou e oraraa papu mure ore?

17 Mea taa ê mau â te tupuraa o te feia paieti ore e to te feia parau-tia! Te ruperupe ra paha te feia paieti ore no te hoê taime i te pae materia ia hiˈohia, aita râ i te pae varua. O ta te papai salamo ïa e parau: “E ere mai te reira te feia paieti ore ra, e au ïa i te ota e puehu noa i te mataˈi ra! E ore e mau ai te paieti ore i te haavaraa, e te rave hara i te amuiraa o te parau-tia ra.” (Salamo 1:4, 5) A tapao na i ta te papai salamo e parau, “e ere mai te reira te feia paieti ore ra,” oia hoi e ere ratou mai te feia paieti, tei faaauhia mai nei i te raau vai maoro o te hotu noa.

18 Noa ˈtu e te ruperupe ra te feia paieti ore i te pae materia, aita to ratou e oraraa papu mure ore. (Salamo 37:16; 73:3, 12) E au ratou i te taata taoˈa rahi maamaa ta Iesu i faahiti i roto i te hoê faahohoˈaraa i to ˈna aniraahia ia horoa i te hoê faaotiraa no nia i te parau o te tufaa. Ua na ô Iesu i to reira mau taata: “E ara ia outou i te nounou taoˈa, rahi noa iho hoi ta te taata nei taoˈa, e ere hoi tei taua taoˈa na ˈna ra to ˈna ora.” Ua faataa Iesu i teie manaˈo ma te parau e no te mea e mea hotu maitai te fenua o te hoê taata taoˈa rahi, ua manaˈo oia e vavahi i ta ˈna mau fare vairaa maa no te faatia i te mau fare rahi aˈe no te haaputu i ta ˈna mau mea maitatai atoa. Ua opua ˈtura te taata e amu, e inu, e e arearea. Ua parau râ te Atua: “E tera ra maamaa e! ei teie nei â rui e tiihia mai ai to oe [ora], na vai ihora tena na mau taoˈa i haaputuhia e oe na?” No te haapapu i to ˈna manaˈo, ua na ô â Iesu: “O te huru ïa o te taata i haaputu i te taoˈa na ˈna iho, e aita i rahi ta ˈna taoˈa i te Atua ra.”—Luka 12:13-21; MN.

19, 20. (a) A faataa na i te papairaa e te tamâraa huero i tahito ra. (b) No te aha te feia paieti ore e au ai i te ota?

19 Aita ta te feia paieti ore “taoˈa i te Atua.” Aita ïa to ratou e oraraa papu e te aueue ore faahou, e au hoi ratou i te ota, te paa rairai o te huero. I tahito ra ia oti te ootiraa, e afaihia te huero i te vahi papairaa, te hoê vahi parahurahu e ite-pinepine-hia i nia i te vahi teitei. I reira, e huti te mau animara i te paˈepaˈe raau e ofai aore ra e auri oeoe to raro aˈe na nia i te huero no te papahia i te ata, a taa ê atu ai te maa i te ota. I muri iho, e ahuhia, aore ra e opehia, te mau mea atoa i papahia no te taora i nia a puhi ai te mataˈi. (Isaia 30:24) E topa te maa i raro i te vahi papairaa, a pupuhi ê ai te mataˈi i te papaa iti e te ota atoa. (Ruta 3:2) Ia oti te maa i te titiahia no te iriti ê i te ofai e te tahi atu â mau mea, e nehenehe e haaputu aore ra e papahia ˈtu. (Luka 22:31) Aita râ e ota faahou.

20 Mai te maa e topa i raro i te repo e e haaputuhia a pupuhi-ê-hia ˈi te ota, e vai noa mai te feia parau-tia a iriti-ê-hia ˈi te feia paieti ore. Papu maitai râ, te oaoa nei tatou e e fatata tera feia ohipa ino i te mou roa. Ia iriti-ê-hia ratou, e haamaitai-rahi-hia te feia e hinaaro ra i te ture a Iehova. Oia mau, e fanaˈo te feia faaroo i te ô o te ora mure ore a te Atua.—Mataio 25:34-46; Roma 6:23.

Te “haerea” haamaitaihia “o te feia parau-tia”

21. Eaha Iehova e ‘au ai i te haerea o te feia parau-tia’?

21 E faaoti te Salamo 1 ma teie mau parau: “Te au maira . . . Iehova i te haerea o te [feia] parau-tia ra; area te haerea o te feia paieti ore ra, o te pohe ïa.” (Salamo 1:6; MN) E nafea te Atua e ‘au ai i te haerea o te feia parau-tia’? Mai te peu e te pee ra tatou i te haerea tia, e nehenehe tatou e tiaturi e te ite ra to tatou Metua i te raˈi i to tatou oraraa paieti e te hiˈo ra oia ia tatou ei tavini ta ˈna i farii. E nehenehe ïa tatou e huri i to tatou ahoaho atoa i nia ia ˈna ma te tiaturi papu e te tiai ra oia ia tatou, e mea maitai ia na reira tatou.—Ezekiela 34:11; Petero 1, 5:6, 7.

22, 23. Eaha te tupu i nia i te feia paieti ore e te feia parau-tia?

22 E vai noa “te haerea o te feia parau-tia” e a muri noa ˈtu, area te feia paieti ore o te patoi i te aˈo, e mou ïa i te faautuaraa a Iehova. E mou atoa to ratou “haerea,” aore ra huru oraraa, na muri ia ratou. E nehenehe tatou e tiaturi e e tupu te mau parau a Davida: “No parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra; oia â ïa, e hiˈo â oe i to ˈna vahi, e aita nei. Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra. E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:10, 11, 29.

23 Auê te oaoa e ia fanaˈo tatou i te haamaitairaa e ora i nia i te hoê fenua paradaiso aita e taata paieti ore faahou! E oaoa ïa te feia mǎrû e te parau-tia i te hau mau no te mea e hinaaro noa ratou i “te ture a Iehova.” Na mua ˈˈe râ, e mea tia ia tupu ‘te parau faaau a Iehova.’ (Salamo 2:7a) E tauturu te tumu parau i muri nei ia tatou ia ite eaha tera parau faaau e eaha te auraa o te reira no tatou e no te fetii taata taatoa.

E nafea outou e pahono ai?

• No te aha te hoê taata paieti e oaoa ˈi?

• Eaha te faaite e mea hinaaro na tatou te ture a Iehova?

• E nafea te hoê taata e au ai i te raau rarirari maitai?

• E nafea te haerea o te feia parau-tia e taa ê ai i to te feia paieti ore?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 9]

E tauturu te pure ia tatou eiaha e faahoa i te feia paieti ore

[Hohoˈa i te api 10]

No te aha te hoê taata parau-tia e au ai i te raau?