Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te imiraa i te faatereraa maitai

Te imiraa i te faatereraa maitai

Te imiraa i te faatereraa maitai

“Ua faatupu te maraaraa o te taairaa o te ao nei i te hoê anairaa fifi rahi o ta te mau fenua atoa e ore e nehenehe faahou e faaafaro o ratou anaˈe. Mea na roto noa i te haa-amui-raa te ao atoa e nehenehe ai tatou e faaruru i te maraaraa o te mau ati e fifi ta te huitaata e farerei nei.”—Ghulam Umar, taata tuatapapa i te poritita no Pakitana.

I TEIE mahana, ua î te ao i te mau ohipa huru ê. I roto i te ruperuperaa materia, e rave rahi o te ohipa ma te fifi no te tamaa. E nehenehe teie ui o te roro uira e riro mau ei mea ite aˈe e te maramarama aˈe i teie mahana, tera râ e mea fifi no te taata e rave rahi noa ˈtu ra ia noaa te hoê ohipa papu. Noa ˈtu e e au ra e mea tiamâ ˈtu â te taata i teie nei i mutaa iho ra, e mau mirioni te ora nei i roto i te hoê tupuraa riaria, te atâta e te papu ore. Ua haaatihia paha tatou e te mau ravea au maitai, tera râ ua faatupu te ohipa petaraa e te faatura ore i te ture i roto i te mau tuhaa atoa o te totaiete i te tiaturi ore o te taata e rave rahi.

No te teimaha rahi o te mau fifi ta te huitaata e faaruru nei e mea fifi roa ˈi no te mau fenua atoa, aore ra te mau pǔpǔ fenua, ia faaafaro. No reira, e rave rahi feia mataitai o tei manaˈo e ia tupu te hau e te panaˈonaˈo ore i te ao nei, e mea tia ia tahoê te mau fenua atoa i raro aˈe i te hoê noa faatereraa. Ei hiˈoraa, ua turu maoro o Albert Einstein i taua manaˈo ra. I te matahiti 1946, ua parau oia e: “Te tiaturi papu ra vau e e mea au aˈe na te rahiraa o te taata na te ao nei e ora ma te hau e te panaˈonaˈo ore . . . E nehenehe te hinaaro i te hau o te huitaata e tupu na roto noa i te haamauraa i te hoê faatereraa no te ao atoa nei.”

E pae ahuru tiahapa matahiti i muri aˈe, aitâ teie hinaaro faufaa roa i haamâhahia ˈtura. I te faahitiraahia te mau fifi o te senekele 21, te na ô ra te faataaraa a te vea Le Monde no Paris i Farani e: “E mea faufaa roa ia haamau i te mau niu i te pae haava, te tiaau e te ture o te hoê faatereraa nunaa rau o te nehenehe e ohipa oioi mai i te mau vahi atoa o te ao nei, i roto i te mau taparahiraa o te mau nunaa. E mea faufaa roa atoa ia farii i te manaˈo e mai teie atu nei hoê anaˈe fenua te paraneta Fenua.” Tei ia vai ra aore ra tei te aha ra te mana e te aravihi no te hopoi mai i te reira e o te haapapu i te hau no te huitaata no a muri aˈe?

O te Nunaa Amui anei te ravea?

E rave rahi o te tiaturi nei i te faanahonahoraa a te Nunaa Amui no te hau i te ao atoa nei. E nehenehe anei te faatereraa a te Nunaa Amui e hopoi mai i te hau e te panaˈonaˈo ore mau na te ao nei? Ma te feaa ore, e rave rahi oreroraa parau poritita faahiahia e parau fafau o tei horoahia. Ei hiˈoraa, i roto i te “Déclaration du Millénaire” 2000, teie te faaotiraa mana a te apooraa rahi a te Nunaa Amui: “E tutava matou i te faaora mai i to matou mau taata i te ati rahi o te tamaˈi, i roto aore ra i rotopu i te mau hau, o tei haapohe e 5 mirioni tiahapa taata i na matahiti hoê ahuru i mairi.” Ua turai teie mau parau i te mau taata ia arue e ia umere i te Nunaa Amui, o tei fanaˈo i te re Nobel no te hau 2001. I te faahanahanaraahia te Nunaa Amui, ua parau te tomite Nobel no Norevetia e “mea na roto noa ïa i te ravea o te Nunaa Amui e tupu ai te hau e te haa-amui-raa na te ao nei.”

Noa ˈtu râ, ua faaite anei te faanahonahoraa a te Nunaa Amui tei haamauhia i te matahiti 1945 e o oia te faatereraa o te hopoi mai i te hau mau mure ore na te ao nei? Aita, aita e rave rahi o ta ˈna mau tutavaraa i manuïa no te haapao-noa-raa to ˈna mau hau melo ia ratou iho e to ratou mau hinaaro here aiˈa. Ia au i te mau parau a te hoê taata papai vea, te manaˈo o te taatoaraa oia hoi e “faito manaˈo o te taatoaraa” noa te Nunaa Amui e “ua î ta ˈna tapura ohipa i te mau fifi o tei tauaparauhia e rave rahi matahiti i te maoro e aita e ravea mau e itehia ra.” Teie te uiraa: E hoê mau anei te mau nunaa o te ao nei ia tae i te hoê mahana?

Te faaite nei te Bibilia e e fatata taua auhoêraa ra i te tupu. E nafea te reira e tupu ai? E teihea faatereraa o te hopoi mai i te reira? No te ite i te pahonoraa, a taio na i te tumu parau i muri nei.