Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faahanahana anaˈe i te Atua “e te vaha hoê”

E faahanahana anaˈe i te Atua “e te vaha hoê”

E faahanahana anaˈe i te Atua “e te vaha hoê”

“Ia haamaitai outou i te Atua, i te Metua o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, . . . e te vaha hoê.”—ROMA 15:6.

1. No nia i te faaafaroraa i te mau manaˈo taa ê, eaha te haapiiraa ta Paulo i horoa na te mau hoa faaroo?

 E ERE hoê â mau mea ta te mau Kerisetiano atoa e maiti aore ra e au. E mea tia râ ia haere te mau Kerisetiano atoa ma te aau hoê na te eˈa e tae atu i te ora. E nehenehe anei? E nehenehe mai te peu e eita tatou e faarahi i te mau taa-ê-raa haihai. O te haapiiraa ïa ta te aposetolo Paulo i horoa na te mau hoa faaroo i te senekele matamua. Mea nafea to ˈna faataaraa i teie manaˈo faufaa? E e nafea tatou e faaohipa ˈi i ta ˈna aˈoraa faaurua i teie mahana?

Te faufaaraa o te auhoêraa Kerisetiano

2. Mea nafea to Paulo haapapuraa i te faufaaraa o te auhoêraa?

2 Ua ite Paulo e mea faufaa roa te auhoêraa Kerisetiano, e ua horoa oia i te aˈoraa maitai no te tauturu i te mau Kerisetiano ia faaoromai te tahi i te tahi ma te aroha. (Ephesia 4:1-3; Kolosa 3:12-14) Teie râ, i muri aˈe i to ˈna haamauraa e rave rahi amuiraa e to ˈna tereraa i roto i te tahi atu mau amuiraa e hau atu i te 20 matahiti i te maoro, ua ite oia e e nehenehe te atuaturaa i te auhoêraa e riro ei mea fifi. (Korinetia 1, 1:11-13; Galatia 2:11-14) No reira oia i faaitoito ai i te mau hoa faaroo e ora ra i Roma e: “Ia faafaito mai te Atua no ˈna te faaoromai e te mahanahana i to outou aau . . . ia haamaitai outou i te Atua, i te Metua o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, ma te aau hoê, e te vaha hoê.” (Roma 15:5, 6) I teie mahana, e mea tia atoa ia haamaitai, aore ra ia faahanahana, tatou i te Atua ra o Iehova “e te vaha hoê” ei pǔpǔ tahoê o to ˈna nunaa. Te nafea nei tatou i roto i teie tuhaa?

3, 4. (a) Eaha te mau huru tupuraa taa ê o te mau Kerisetiano no Roma? (b) Noa ˈtu te tahi mau taa-ê-raa, e nafea te mau Kerisetiano no Roma e nehenehe ai e tavini ia Iehova “e te vaha hoê”?

3 E hoa rahi te Kerisetiano e rave rahi i Roma no Paulo. (Roma 16:3-16) Noa ˈtu e mea taa ê to ratou huru tupuraa, ua farii Paulo i to ˈna mau taeae atoa ei ‘feia herehia e te Atua.’ Ua papai oia e: “E haamaitai na vau i tau Atua, no Iesu Mesia, ia outou atoa na, no te mea, ua parauhia to outou faaroo e ati noa ˈˈe te fenua atoa nei.” Papu maitai, e hiˈoraa maitai to te feia no Roma i roto e rave rahi tuhaa. (Roma 1:7, 8; 15:14) E parau mau atoa râ e mea taa ê te manaˈo o te tahi mau melo o te amuiraa no nia i te tahi mau mea. I te mea e no ǒ mai te mau Kerisetiano no teie tau i te mau huru tupuraa e te mau taˈere rau, e nehenehe te hiˈopoaraa i te aˈoraa faaurua a Paulo e nafea ia faaafaro i te mau taa-ê-raa, e tauturu ia ratou ia parau “e te vaha hoê.”

4 I Roma, te vai ra te feia faaroo ati Iuda e te Etene. (Roma 4:1; 11:13) E au ra e aita te tahi mau Kerisetiano ati Iuda i faaea i te rave i te tahi mau peu tumu ta ratou i haapao na i raro aˈe i te Ture a Mose, noa ˈtu e ahiri i taa ia ratou e e ere tera mau peu i te mea faufaa no te fanaˈo i te ora. I te tahi aˈe pae, ua farii te tahi mau Kerisetiano ati Iuda e ua faatiamâ te tusia o te Mesia ia ratou i te mau taotiaraa ta ratou i haapao na hou ratou a riro ai ei Kerisetiano. Ua taui atura ratou i te tahi o ta ratou iho mau peu matauhia e peu tumu. (Galatia 4:8-11) Mai ta Paulo râ i faaite, e ‘feia herehia’ ratou paatoa “e te Atua.” E nehenehe te taatoaraa e arue i te Atua “e te vaha hoê” mai te peu e e atuatu ratou i te huru feruriraa maitai te tahi i te tahi. I teie mahana, e nehenehe atoa to tatou manaˈo e taa ê no nia i te tahi mau mea, no reira e mea maitai ia feruri maite tatou e nafea Paulo e faataa ˈi i taua manaˈo tumu faufaa ra.—Roma 15:4.

“E farii outou ia outou iho”

5, 6. No te aha i taa ê ai te manaˈo i roto i te amuiraa no Roma?

5 I roto i ta ˈna rata na to Roma, e faahiti Paulo i te hoê tupuraa ua rau te manaˈo. E papai oia e: “Te manaˈo ra hoi te tahi e tia ia ˈna ia amu i te mau maa atoa nei, e o te tahi hoi o tei ore i itoito ra, o te maa faaapu anaˈe ra ta ˈna e amu.” No te aha? Inaha, i raro aˈe i te Ture a Mose, e maa opanihia te puaa. (Roma 14:2; Levitiko 11:7) E ere faahou râ te Ture i te faaheporaa i muri aˈe i to Iesu poheraa. (Ephesia 2:15) E e toru matahiti i te afa i muri aˈe i to Iesu poheraa, ua parau te hoê melahi i te aposetolo Petero e aita e maa viivii i ta te Atua hiˈoraa. (Ohipa 11:7-12) Ma te haamanaˈo i teie mau mea, ua manaˈo paha te tahi mau Kerisetiano ati Iuda e e tia ia ratou ia amu i te puaa—aore ra i te tahi atu maa tei opanihia na i raro aˈe i te Ture.

6 Area te tahi atu mau Kerisetiano ati Iuda, e faariaria paha ratou i te manaˈo noa e amu i taua mau maa ra e mea viivii na mua ˈˈe. E inoino paha tera mau Kerisetiano o te huru ê haere noa ia ite ratou i to ratou mau hoa Kerisetiano ati Iuda i te amuraa i tera maa. Hau atu â, e maere paha te tahi mau Kerisetiano Etene, aita paha ta ratou haapaoraa i opani noa ˈˈe i ta ratou maa, ia mârô te taata no nia i te maa. Parau mau, e ere i te mea ino ia haapae te hoê taata i te tahi mau maa, mai te peu e eita oia e onoono e e mea titauhia ia na reira no te fanaˈo i te ora. E nehenehe hoi te mau manaˈo taa ê e faatupu ohie i te mârôraa i roto i te amuiraa. E mea tia ia ara te mau Kerisetiano i Roma ia ore te reira e haafifi ia ratou ia faahanahana i te Atua “e te vaha hoê.”

7. Eaha te mau manaˈo taa ê i vai na no nia i te haapaoraa i te hoê mahana taa ê i te mau hebedoma atoa?

7 E horoa Paulo i te piti o te hiˈoraa: “Te manaˈo nei te tahi, e huru ê to te tahi mahana i te tahi; te manaˈo nei hoi te tahi, hoê â huru to te mau mahana atoa.” (Roma 14:5a) I raro aˈe i te Ture a Mose, aita e raveraa ohipa i te Sabati. E opani-roa-atoa-hia ia ratere i taua mahana ra. (Exodo 20:8-10; Mataio 24:20; Ohipa 1:12) A faaorehia ˈi râ te Ture, ua faufaa ore taua mau opaniraa ra. E huru ê râ paha te tahi mau Kerisetiano ati Iuda ia rave i te tahi ohipa aore ra ia ratere atea i te hoê mahana ta ratou i hiˈo na ei mahana moˈa. I muri aˈe atoa i te riroraa ei Kerisetiano, e faataa paha ratou i te hitu o te mahana no te mau ohipa pae varua noa, noa ˈtu e aita e faufaa faahou to te Sabati i ta te Atua hiˈoraa. Ua hape anei ratou? Aita, no te mea aita ratou i onoono e te titau ra te Atua i te haapaoraa i te Sabati. No reira, ma te tâuˈa i te manaˈo haava o to ˈna mau taeae Kerisetiano, ua papai Paulo e: “Ia papu . . . te taata atoa i to ˈna ihora aau.”—Roma 14:5b.

8. Noa ˈtu e e tia ia ratou ia tâuˈa i to vetahi ê manaˈo haava, eiaha te mau Kerisetiano i Roma e aha?

8 A faaitoito mahanahana ˈi râ oia i to ˈna mau taeae ia faaoromai i te feia e fifi ra i nia i te mau mea o te manaˈo haava, ua faahapa etaeta Paulo i te feia e faahepo ra i te mau hoa faaroo ia auraro i te Ture a Mose no te fanaˈo i te ora. Ei hiˈoraa, i te area matahiti 61 T.T., ua papai Paulo i te buka Hebera, te hoê rata puai na te mau Kerisetiano ati Iuda, o te faataa maitai roa ra e aita e faufaa ia auraro i te Ture a Mose no te mea e tiaturiraa hau ê to te mau Kerisetiano tei niuhia i nia i te tusia taraehara o Iesu.—Galatia 5:1-12; Tito 1:10, 11; Hebera 10:1-17.

9, 10. Eiaha te mau Kerisetiano e aha? A faataa na.

9 Mai ta tatou i ite mai, te faaite ra Paulo e eita te mau maitiraa taa ê e haafifi i te auhoêraa, mai te peu e aita e faaueraa tumu Kerisetiano e ofatihia ra. No reira Paulo e ui ai i te mau Kerisetiano manaˈo haava paruparu: “Eaha . . . hoi oe i faahapa ˈi i to taeae?” E e ui oia i te feia puai aˈe (te feia paha e faatia to ratou manaˈo haava ia ratou ia amu i te tahi mau maa i opanihia na e te Ture aore ra ia rave i te ohipa i te Sabati): “Eaha hoi oe i vahavaha ˈtu ai i to taeae?” (Roma 14:10) No Paulo, eiaha te mau Kerisetiano manaˈo haava paruparu e faahapa i to ratou mau taeae feruriraa aano. Eiaha atoa te mau Kerisetiano puai e vahavaha i te feia mea paruparu â to ratou manaˈo haava i roto i te tahi mau tuhaa. Mea maitai ia faatura te taatoaraa i te mau manaˈo turai maitatai o vetahi ê e “eiaha ia hau te manaˈo ia [ratou] iho, i tei au ia [ratou] ia manaˈo.”—Roma 12:3, 18.

10 Te faataa ra Paulo i te manaˈo faito noa: “Eiaha tei amu ra e vahavaha ˈtu i tei ore i amu ra; e eiaha atoa hoi tei ore i amu ra e faahapa ˈtu i tei amu ra: ua fariihia hoi oia e te Atua.” Te na ô â ra oia e: “I farii mai [te Mesia] ia tatou nei ra, ia maitai te Atua.” I te mea e e farii te Atua e te Mesia i te feia manaˈo haava puai e te feia manaˈo haava paruparu, e na reira atoa ïa tatou a ‘farii atu ai tatou ia tatou iho.’ (Roma 14:3; 15:7) O vai te nehenehe e patoi i te reira ma te tia roa?

E faatupu te aroha taeae i te auhoêraa i teie mahana

11. Eaha te tupuraa otahi i vai na i to Paulo tau?

11 I roto i ta ˈna rata i to Roma, te faahiti ra Paulo i te hoê tupuraa otahi. I faaore iho nei Iehova i te hoê faufaa e ua haamau i te faufaa apî. Mea fifi no vetahi ia faaau atu. Aita tera tupuraa taa maitai e vai nei i teie tau, e nehenehe râ te mau tupuraa mai tera e hiti mai i te tahi taime.

12, 13. Eaha te tahi mau tupuraa e nehenehe ai te mau Kerisetiano i teie tau e faatura i te manaˈo haava o to ratou mau taeae?

12 Ei hiˈoraa, e melo paha te hoê vahine Kerisetiano na mua ˈˈe no te hoê haapaoraa o tei onoono i nia i te ahu e te faanehenehe haapeu ore. A farii ai oia i te parau mau, mea fifi paha no ˈna ia pee i te manaˈo e aita e opanihia ra ia oomo i te ahu peni rau au noa i te mau taime tano aore ra ia faanehenehe ia ˈna ma te au. I te mea e aita e faaueraa tumu bibilia e ofatihia ra, eita ïa e tano ia tamata te hoê taata i te turai i te hoê vahine Kerisetiano ia ofati i to ˈna manaˈo haava. Ua ite atoa te tuahine e eiaha oia e faahapa i te mau vahine Kerisetiano o te faanehenehe ra ia ratou no te mea te faatia ra to ratou manaˈo haava i te reira.

13 Teie te tahi atu hiˈoraa. Ua paari paha te hoê tane Kerisetiano i roto i te hoê huru oraraa e eita e fariihia ia inu i te ava. A ite ai oia i te parau mau, e haapii oia e te parau ra te Bibilia e e ô te uaina na te Atua e e nehenehe e inu ma te au. (Salamo 104:15) E farii oia i te reira. No to ˈna râ huru oraraa, mea au aˈe na ˈna e haapae roa i te ava, eita râ oia e faahapa i te feia e inu nei i te ava ma te au. E faaohipa ïa oia i ta Paulo parau: “E titau tatou i te parau hau, e te parau e maitai apipiti ai ra.”—Roma 14:19.

14. I roto i teihea mau tupuraa e nehenehe ai te mau Kerisetiano e faaohipa i te auraa mau o ta Paulo aˈoraa i to Roma?

14 E hiti mai te tahi atu â tupuraa o te titau ia faaohipa i te auraa mau o ta Paulo aˈoraa i to Roma. Ua rau te taata i roto i te amuiraa Kerisetiano, e mea taa ê ta ratou mau mea e au. E nehenehe ïa ratou e rave i te mau maitiraa taa ê, no nia anei i te ahu e te faanehenehe. Parau mau, te faataa ra te Bibilia i te mau faaueraa tumu taa maitai e mea tia ia haapao te mau Kerisetiano haavare ore atoa. Eiaha hoê o tatou e faaahu aore ra e faanehenehe i te rouru ma te huru ê aore ra ma te haapaoraa ore aore ra o te nehenehe e faaau ia tatou i te feia au ore o teie nei ao. (Ioane 1, 2:15-17) E haamanaˈo te mau Kerisetiano e i te mau taime atoa, ia faaanaanatae atoa ratou, e tavini ratou o te tia ˈtu ra no te Arii o te ao taatoa. (Isaia 43:10; Ioane 17:16; Timoteo 1, 2:9, 10) I roto râ e rave rahi tuhaa, ua rau te maitiraa tano no te mau Kerisetiano. *

A ape i te faaturori ia vetahi ê

15. Afea te hoê Kerisetiano e nehenehe ai e haapae i to ˈna mau tiaraa no te maitai o to ˈna mau taeae?

15 E faaueraa tumu faufaa ê atu â ta Paulo e faaite maira i roto i ta ˈna aˈoraa na te mau Kerisetiano i Roma. I te tahi taime, e faaoti paha te hoê Kerisetiano tei haapii-maitai-hia te manaˈo haava e haapae i te tahi mea e ere i te mea ino. No te aha? No te mea ua taa ia ˈna e e nehenehe te reira e faaino ia vetahi ê. E nafea ïa tatou i roto i tera tupuraa? Te na ô ra Paulo e: “E mea maitai . . . ia ore ia amu i te puaa, e ia ore ia inu i te uaina, e ia ore ia rave i te mau mea atoa e turori ai to taeae ra.” (Roma 14:14, 20, 21) No reira, “o tatou o tei itoito nei, e faaoromai i te paruparu o te itoito ore e tia ˈi, eiaha e faatia i ta tatou iho. E haamauruuru tatou atoa nei ia vetahi ê, ia maitai oia, ia itoito.” (Roma 15:1, 2) Mai te peu e e nehenehe te manaˈo haava o te hoê hoa Kerisetiano e turori no ta tatou ohipa e rave, e turai te aroha taeae ia tatou ia tâuˈa ˈtu e ia haapae i te na reira. Mai te inuraa i te ava ei hiˈoraa. E nehenehe te hoê Kerisetiano e inu i te uaina ma te au. Mai te peu râ e e faaturori te reira i to ˈna hoa, eiaha ïa o ˈna e onoono no te mea noa e e tiaraa to ˈna e na reira.

16. E nafea tatou e tâuˈa ˈi i te feia i roto i ta tatou tuhaa fenua?

16 E tia atoa ia tatou ia faaohipa i tera faaueraa tumu i roto i ta tatou mau haaraa i rapae au i te amuiraa Kerisetiano. Ei hiˈoraa, te faaea ra paha tatou i te hoê vahi te haapii ra te haapaoraa rahi i reira i te taata ia faataa i te hoê mahana o te hebedoma ei mahana faafaaearaa. No reira, ia ore to tatou feia tapiri e turori e ia ore ia fifi te ohipa pororaa, e ape roa ïa tatou i te rave i te tahi mea i taua mahana ra o te faainoino i to tatou feia tapiri. Te tahi atu tupuraa, e haere paha te hoê Kerisetiano ona e tavini i te vahi e hinaaro rahi ai te feia riirii no reira i te tauturu. E maiti paha oia i te tâuˈa i to ˈna mau taata-tupu apî ma te oomo i te ahu au noa aore ra ma te ora i te hoê oraraa haehaa noa ˈtu e mea ona oia.

17. No te aha e tano ai ia tâuˈa ia vetahi ê i roto i ta tatou mau maitiraa e rave?

17 Mea tano anei ia rave “tei itoito” i tera mau faatanoraa? A feruri na i teie faahohoˈaraa: A tere ai tatou i nia i te purumu, e ite tatou i mua i te tahi mau tamarii e haere ra ma te atâta i pihai iho i te purumu. E tamau noa anei tatou i te faahoro ma te tere hope faatiahia no te mea noa e tiaraa to tatou e na reira? Eita, e haamǎrû tatou i te tere ia ore te mau tamarii e fifi. I te tahi taime, e titauhia ia ineine atoa tatou i te haamǎrû i te tere, aore ra i te haapae, i roto i to tatou taairaa e to tatou mau hoa faaroo aore ra te tahi atu. E rave paha tatou i te tahi mea e tiaraa to tatou e rave. Aita e faaueraa tumu bibilia e ofatihia ra. Mai te peu râ e e nehenehe tatou e faainoino aore ra e haamauiui i te feia manaˈo haava paruparu, e turai te aroha Kerisetiano ia tatou ia haapao maitai. (Roma 14:13, 15) E mea faufaa aˈe te atuaturaa i te auhoêraa e te patururaa i te mau faufaa a te Basileia, i te faaohiparaa i to tatou iho mau tiaraa.

18, 19. (a) No te tâuˈa ia vetahi ê, e nafea tatou e pee ai i to Iesu hiˈoraa? (b) Mea tahoê roa tatou i roto i te aha, e eaha te hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?

18 Ia na reira tatou, te pee ra ïa tatou i te hiˈoraa maitai roa ˈˈe. Te parau ra Paulo e: “Aore atoa . . . te Mesia i haamauruuru ia ˈna iho, i tei papaihia ra e, Te faaino a te feia i faaino ia oe ra, ua iri mai ïa i nia iho ia ˈu.” Ua farii Iesu i te pûpû i to ˈna ora ei tusia no tatou. Papu roa e e hinaaro tatou e haapae i te tahi o to tatou mau tiaraa mai te peu e e nehenehe te reira e tauturu i “te itoito ore” ia faahanahana i te Atua ma te tahoê e o tatou. Oia mau, te faaiteraa i te huru auhoa e te hamani maitai i nia i te mau Kerisetiano manaˈo haava paruparu—aore ra te taotiaraa ma te hinaaro mau i ta tatou mau maitiraa e te oreraa e onoono i nia i to tatou mau tiaraa—e “au [ïa] i te hinaaro o te Mesia ra o Iesu.”—Roma 15:1-5.

19 E nehenehe ta tatou hiˈoraa i te mau mea aita e ofati ra i te mau faaueraa tumu bibilia e taa ê, i te pae râ o te haamoriraa, mea tahoê roa tatou. (Korinetia 1, 1:10) Te itehia ra tera auhoêraa, ei hiˈoraa, i roto i to tatou huru i nia i te feia e patoi ra i te haamoriraa mau. Ia au i te Parau a te Atua, e parauhia tera feia patoi e feia ěê e e mea tia ia ara tatou i “to te taata ěê reo.” (Ioane 10:5) E nafea tatou e ite ai o vai tera feia ěê? Eaha to tatou huru i nia ia ratou? E hiˈopoahia teie na uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

^ No nia i te ahu, na te mau hinaaro o te mau metua e aratai i te mau tamarii rii.

E nafea outou e pahono ai?

• No te aha te mau manaˈo taa ê e ore ai e haafifi i te auhoêraa?

• No te aha tatou te mau Kerisetiano e tâuˈa ˈi ma te here te tahi i te tahi?

• Eaha te tahi mau ravea e nehenehe ai tatou e faaohipa i ta Paulo aˈoraa no nia i te auhoêraa i teie mahana, e na te aha e turai ia tatou ia na reira?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

Mea faufaa roa no te amuiraa ta Paulo aˈoraa no nia i te auhoêraa

[Hohoˈa i te api 24]

Mea tahoê te mau Kerisetiano noa ˈtu to ratou huru tupuraa taa ê

[Hohoˈa i te api 26]

Ia aha teie taata faahoro pereoo i teie nei?