Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha te titau-mau-hia no te oaoa

Eaha te titau-mau-hia no te oaoa

Eaha te titau-mau-hia no te oaoa

MEA ite maitai aˈe o Iehova, “te Atua no ˈna te ao [aore ra oaoa],” e o Iesu Mesia, ‘tei maitai [aore ra oaoa] e tei ia ˈna anaˈe te mana ra,’ i te taata atoa nei eaha te titauhia no te oaoa. (Timoteo 1, 1:11; 6:15) No reira, e ere i te mea maere ia itehia te ravea rahi no te oaoa i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia.—Apokalupo 1:3; 22:7.

I roto i ta ˈna Aˈoraa tuiroo i nia i te mouˈa, te faataa ra Iesu eaha te titauhia no te oaoa. Te na ô ra oia: “E ao [aore ra oaoa] to” tei (1) ite i to ratou veve i te pae varua, (2) oto, (3) mǎrû, (4) poia e poihâ i te parau-tia, (5) aroha, (6) mâ te aau, (7) faatupu i te parau hau ra, (8) hamani-ino-hia no te parau-tia ra, e (9) tei faainohia e hamani-ino-hia no ˈna.—Mataio 5:3-11; MN. *

Mea tano anei te mau parau a Iesu?

E mea hinaarohia ia faataa rii i te tanoraa o te tahi o te mau parau a Iesu. O vai te patoi e e oaoa aˈe te hoê taata mǎrû, te aroha, e te faatupu i te parau hau, tei turaihia e te hoê aau mâ, eiaha râ te taata riri, te mârô, e te aroha ore?

Teie râ, e ui paha tatou e nafea te taata o tei poia e poihâ i te parau-tia aore ra o tei oto e nehenehe ai e oaoa. E hiˈoraa tanotano noa ta tera mau taata i te huru o te ao nei. ‘Te autâ noa ra e te pii hua ra ratou i te mau parau faufau atoa e ravehia ra’ i to tatou nei tau. (Ezekiela 9:4) Eita te reira noa iho e faaoaoa ia ratou. Tera râ, ia haapii ratou i ta te Atua opuaraa e hopoi mai i te mau huru tupuraa parau-tia i nia i te fenua e te parau-tia na tei teimaha, e rahi roa to ratou oaoa.—Isaia 11:4.

E turai atoa te hinaaro i te parau-tia i te taata ia oto no to ratou oreraa e rave pinepine i te mea maitai. I reira ïa ratou e ite ai i to ratou veve i te pae varua. Ua ineine tera huru taata i te imi i te aratairaa a te Atua no te mea te taa ra ia ratou e o oia anaˈe te nehenehe e tauturu i te taata ia faaruru i to ratou mau paruparu.—Maseli 16:3, 9; 20:24.

Te taa ra i te feia o tei oto, tei poia e poihâ i te parau-tia, e tei ite i to ratou veve i te pae varua i te faufaaraa ia faatupu i te taairaa maitai e te Atua Poiete ra. E faatupu te hoê taairaa maitai e te taata i te oaoa, e hau atu â râ te hoê taairaa maitai e te Atua. Oia, e nehenehe mau te feia haapao maitai e au ra i te mea maitai, tei farii ma te aau tae i te aratairaa a te Atua, e parauhia e mea oaoa.

Tera râ, e mea fifi paha no outou ia tiaturi e e nehenehe te hoê taata o tei hamani-ino-hia e faainohia e oaoa. E parau mau râ te reira, inaha o ta Iesu iho hoi i parau. E nafea ïa ta ˈna mau parau e maramaramahia ˈi?

Hamani-ino-hia e mea oaoa râ—mea nafea ïa?

A tapao e aita o Iesu i parau e e aratai atu te faaino e te hamani-ino-raa iho i te oaoa ra. Ua haapapu oia e: ‘E ao to tei hamani-ino-hia no te parau-tia ra, ia faaino mai e ia hamani ino mai te taata ia outou no ˈu.’ (Mataio 5:10, 11) E tupu ïa te oaoa mai te peu noa e e faainohia te hoê taata no to ˈna riroraa ei pǐpǐ na te Mesia e no to ˈna faaauraa i to ˈna oraraa i nia i te mau faaueraa tumu parau-tia ta Iesu i haapii.

Ua faahohoˈahia te reira e tei tupu i nia i te mau Kerisetiano matamua. Ua “faahoˈihia maira e” te mau melo o te sunederi, te tiripuna teitei ati Iuda, “te mau aposetolo i roto, ua papai atura, parau atura ia ratou, eiaha roa ratou e parau ma te iˈoa o Iesu, tuu atura ia ratou.” Ua nafea te mau aposetolo? “Haere atura ratou mai te aro atu o te sunederi ra ma te oaoa, i te mea no to ˈna iˈoa i manaˈohia ˈi ratou e au ia ratou taua hamani ino ra. E aore e mahana tuua ia ratou i te aˈo, e te haapii atu i te taata, e o Iesu â te Mesia, i roto i te hiero, e i tera fare, i tera fare.”—Ohipa 5:40-42; 13:50-52.

Ua horoa mai te aposetolo Petero i te haamaramaramaraa hau atu â no nia i te taairaa i rotopu i te faaino e te oaoa. Ua papai oia e: “Ia faainohia outou i te iˈoa o te Mesia ra, e ao [aore ra oaoa] to outou; no te mea te faaea ra te [v]arua hanahana, te [v]arua o te Atua i nia iho ia outou.” (Petero 1, 4:14) Oia, e hopoi mai te mauiuiraa ei Kerisetiano no te raveraa i te mea maitai, noa ˈtu e e ere i te mea au, i te oaoa e noaa mai ia ite e e fanaˈo tera taata i to te Atua varua moˈa. Mea nafea te varua o te Atua i taaihia ˈi i te oaoa?

Ta te tino e rave aore ra ta te varua e faatupu?

E vai to te Atua varua moˈa i nia noa i te feia e faaroo ra ia ˈna. (Ohipa 5:32) Eita Iehova e horoa i to ˈna varua i te feia e faaohipa ra i “ta te tino e rave.” Teie taua mau peu ra, o “te faaturi, te poreneia, te mau peu faufau ra, te taiata, te haamori idolo, te tahutahu, te tairoiro, te tamaˈi, te mârô, te iria, te vahi a vai ra, te amahamaha, te hairesi, te feii, te taparahi taata, te taero ava, te oehamu tiaâ ra, e mai te reira atoa te huru.” (Galatia 5:19-21) Oia mau, mea matauhia “ta te tino e rave” i roto i te ao i teie mahana. Eita râ te feia e rave ra i te reira e ite i te oaoa mau e te vai maoro. E tuino râ te raveraa i taua mau mea ra i te mau taairaa maitai e te fetii, te mau hoa e te feia matauhia. Hau atu â, te faaite ra te Parau a te Atua e ‘e ore te feia e rave i te reira mau mea e parahi i te basileia o te Atua.’

I te tahi aˈe pae, e horoa te Atua i to ˈna varua i te feia e faahotu ra i ‘ta te varua e faatupu.’ O ‘te [aroha] ïa, te oaoa, te hau, te faaoromai, te [aau maitai], te maitai, te faaroo, te [mǎrû], te hitahita ore’ te mau huru maitatai o teie hotu. (Galatia 5:22, 23; MN) Ia faaite tatou i teie mau huru maitatai, e faatupu tatou i te mau taairaa hau e o vetahi ê e te Atua, o te horoa mai i te oaoa mau. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 6.) Te mea faufaa ˈtu â, ma te faaite i te aroha, te aau maitai e vetahi atu mau huru maitatai o te Atua, e faaoaoa tatou ia Iehova e e noaa ia tatou te tiaturiraa oaoa o te ora mure ore i roto i te ao apî parau-tia a te Atua.

E maitiraa te oaoa

I to Wolfgang e Brigitte, na hoa faaipoipo e ora ra i Heremani, haamataraa i te haapii i te Bibilia ma te haapao maitai, e rave rahi ta raua taoˈa materia ta te taata e manaˈo ra e mea faufaa no te oaoa. E mea apî e e ea maitai to raua. E hoo na raua i te ahu moni rahi, e ora na i roto i te hoê fare faanehenehe-maitai-hia, e e ohipa tapihoo maitai ta raua. E pau na te rahiraa o to raua taime i te tapiraa e rave rahi atu â taoˈa materia, aita râ te reira i hopoi mai i te oaoa mau. I muri aˈe râ, ua rave o Wolfgang raua Brigitte i te hoê maitiraa faufaa roa. Ua haamata aˈera raua i te horoa rahi i te taime e te puai no te tapi i te mau faufaa pae varua e ua imi i te mau ravea no te haafatata ˈtu â ia Iehova. Ua aratai atu ta raua maitiraa i te hoê tauiraa o to raua huru, o tei turai ia raua ia faaohie i to raua oraraa e ia tavini ei pionie, aore ra poro evanelia i te Basileia ma te taime taatoa. I teie mahana, te tavini ra raua ei rima tauturu i te amaa a te mau Ite no Iehova i Heremani. Hau atu â, te haapii ra raua i te hoê reo Asia no te tauturu i te feia ěê ia ite i te parau mau e vai ra i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia.

Ua ite anei teie na hoa faaipoipo i te oaoa mau? Te parau ra o Wolfgang e: “Mai to mâua tapi-noa-raa i te mau mea pae varua, ua oaoa ˈtu â mâua e ua mauruuru atu â. Ua haapaari atoa te taviniraa ia Iehova ma te aau atoa i to mâua faaipoiporaa. E faaipoiporaa oaoa to mâua na mua ˈˈe, e mau hopoia e faufaa râ ta mâua tei turai ia mâua ia tapi i te mau fa taa ê. I teie nei, te tapi nei mâua i te hoê â fa.”

Eaha te titauhia no te oaoa?

Ei haapotoraa: A ape i “ta te tino e rave,” e a atuatu i ‘ta te varua o te Atua e faatupu.’ No te oaoa, e mea titauhia ia hinaaro tatou e faatupu i te taairaa piri e te Atua. E tano ta Iesu faataaraa i te taata oaoa i te taata o te tutava i te na reira.

No reira, eiaha e hape i te faaoti e eita outou e oaoa. Parau mau, i teie nei aita paha to outou e ea maitai aore ra te fifi atoa ra paha to outou faaipoiporaa. Peneiaˈe eita ta outou tamarii e noaa faahou, aore ra te tautoo ra paha outou ia noaa mai te hoê toroa maitai. Aita paha i rahi ta outou moni mai na mua ˈˈe. A faaitoito râ; aita e tumu e hepohepo ai outou! E faaore te faatereraa a te Basileia o te Atua i teie mau fifi e e rave rahi atu â. Oia mau, e fatata te Atua ra o Iehova i te faatupu i ta ˈna parau fafau faaitehia e te papai salamo: “O to oe ra basileia, e basileia mure ore ïa . . . Te heheu nei oe i to rima, e te haamâha nei i te hiaai o te mau mea ora atoa nei.” (Salamo 145:13, 16) Mai ta te mau mirioni tavini a Iehova i te ao nei e nehenehe e haapapu, e tauturu rahi te haamanaˈoraa i teie parau fafau tamahanahana a Iehova i te faaoaoa ia outou i teie mahana.—Apokalupo 21:3.

[Nota i raro i te api]

^ Ua omuahia teie mau parau a Iesu e te taˈo Heleni ra ma·kaʹri·oi. Ua faaohipa te Traduction du monde nouveau e te tahi atu mau huriraa mai te Bible de Jérusalem e te Today’s English Version, i te taˈo tano aˈe “e oaoa,” eiaha râ te parau “e haamaitaihia” mai ta te tahi mau huriraa i rave.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 6]

Te mau tumu e faatupu i te oaoa

E turai te aroha ia vetahi ê ia aroha mai ia outou.

E haapuai te oaoa ia outou no te faaruru i te mau fifi.

E tauturu te hau ia ore to outou mau taairaa ia fifi.

E tauturu te faaoromai ia outou ia oaoa noa ˈtu e tei roto outou i te fifi.

E aratai mai te aau maitai ia vetahi ê ia outou ra.

E turai te maitai ta outou e faaite ia vetahi ê ia ohipa mai ia hinaaro outou i te tauturu.

E haafanaˈo te faaroo ia outou i te aratairaa î i te here a te Atua.

E hopoi mai te mǎrû i te mǎrû o te aau, o te feruriraa, e o te tino.

E faaiti mai te hitahita ore i ta outou mau hape.