Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O Iehova to tatou ‘etaeta i te anotau ahoaho’

O Iehova to tatou ‘etaeta i te anotau ahoaho’

O Iehova to tatou ‘etaeta i te anotau ahoaho’

“Te ora o te feia parau-tia ra, no ǒ ïa ia Iehova ra, oia to ratou etaeta i te anotau ahoaho.”—SALAMO 37:39.

1, 2. (a) Eaha ta Iesu i pure no nia i ta ˈna mau pǐpǐ? (b) Eaha to te Atua hinaaro no to ˈna nunaa?

 E ATUA mana hope o Iehova. E mana to ˈna no te paruru i to ˈna feia haamori haapao maitai na roto i te mau ravea atoa ta ˈna e hinaaro. E nehenehe atoa ta ˈna e faataa ê i to ˈna nunaa pae tino i te toea o te ao e e tuu ia ratou i te hoê vahi atâta ore e te hau. No nia râ i ta ˈna mau pǐpǐ, ua pure Iesu i to ˈna Metua i te raˈi e: “Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tiai mai râ oe ia [ratou no te varua ino ra].”—Ioane 17:15; MN.

2 Aita Iehova i opua i te hopoi ê ia tatou “i teie nei ao.” Te hinaaro ra râ oia ia ora tatou i rotopu i to te ao no te faaite haere i ta ˈna poroi o te tiaturiraa e o te tamahanahanaraa ia vetahi ê. (Roma 10:13-15) Teie râ, mai ta Iesu i parau i roto i ta ˈna pure, ma te ora i roto i teie ao, e faaû tatou i “te varua ino.” E faatupu te huitaata faaroo ore e te mau puai varua ino i te mauiui e te oto rahi, e aita te mau Kerisetiano i paruruhia i te ahoaho.—Petero 1, 5:9.

3. Ia faaû atoa te feia haamori haapao maitai o Iehova i teihea tupuraa mau e tia ˈi, eaha râ te tamahanahanaraa ta tatou e ite i roto i te Parau a te Atua?

3 I roto i tera mau ati, e paupau iho â te aho, aore ra e toaruaru, maa taime. (Maseli 24:10) E rave rahi faatiaraa o te feia haapao maitai i ahoaho to roto i te Bibilia. Te na ô ra te fatu salamo e: “E ati rahi to te taata parau-tia ra; e faaorahia râ oia e Iehova i taua mau ati atoa ra.” (Salamo 34:19) Oia, e tupu atoa te mau mea au ore i nia i “te taata parau-tia.” Mai te fatu salamo o Davida, i te tahi mau taime e nehenehe atoa tatou ‘e paruparu roa e e aao roa.’ (Salamo 38:8) E mea mahanahana râ ia ite e “te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ.”—Salamo 34:18; 94:19.

4, 5. (a) Ia au i te Maseli 18:10, e mea tia ia aha tatou no te fanaˈo i ta te Atua paruru? (b) Eaha te tahi mau taahiraa taa maitai ta tatou e nehenehe e rave no te fanaˈo i ta te Atua tauturu?

4 Ia au i ta Iesu pure, te tiai mau nei Iehova ia tatou. O oia to tatou “etaeta i te anotau ahoaho.” (Salamo 37:39) Te faaohipa ra te buka Maseli i te hoê â parau, ia na ô oia e: “Te iˈoa o Iehova ra, e pare etaeta ïa; te horo nei te parau-tia i reira e ua ora ihora.” (Maseli 18:10) Te faaite ra teie irava i te hoê parau mau tumu no nia i to Iehova tapitapi î i te here i ta ˈna mau mea ora i poiete. E paruru iho â râ te Atua i te feia parau-tia o te imi ra ma te itoito ia ˈna, mai te huru ra e te horo ra tatou e haapu i roto i te hoê pare etaeta.

5 Ia faaû tatou i te mau fifi ahoaho, e nafea tatou e imi ai i ta Iehova paruru? E hiˈopoa anaˈe e toru taahiraa faufaa roa ta tatou e nehenehe e rave no te fanaˈo i ta Iehova tauturu. A tahi, e mea tia ia pure tatou i to tatou Metua i te raˈi. A piti, e mea maitai ia pee tatou i te aratairaa a to ˈna varua moˈa. E a toru, e mea tia ia auraro tatou i ta Iehova faanahoraa ma te imi i te amuimui i te mau hoa Kerisetiano o te nehenehe e tamǎrû i to tatou ahoaho.

Te mana o te pure

6. E nafea te mau Kerisetiano mau e hiˈo ai i te pure?

6 Te faaitoito ra te tahi mau taata aravihi o te ea ia pure ei ravea tamǎrûraa i te hepohepo e te ahoaho. Noa ˈtu e e parau mau e e nehenehe te hoê taime feruriruriraa maniania ore i roto i te pure e tamǎrû i te ahoaho, e nehenehe atoa te tahi mau taˈiraa o te natura aore ra atoa te taurumiraa i te tua. Eita te mau Kerisetiano mau e haafaufaa ore i te pure ma te hiˈo i te reira mai te hoê noa rapaauraa aau. E hiˈo tatou i te pure mai te hoê aparauraa faatura e Tei poiete. Ua taaihia te pure i to tatou paieti e tiaturi i te Atua. Oia mau, e tuhaa te pure o ta tatou haamoriraa.

7. Eaha te auraa e pure ma te taiâ ore, e e nafea tera mau pure e tauturu mai ai ia faaruru i te ahoaho?

7 E mea tia ia apitihia ta tatou mau pure e te taiâ ore, aore ra tiaturi ia Iehova. Ua papai te aposetolo Ioane e: “Teie taua taiâ ore no tatou i noaa ia ˈna ra, ia ani noa ˈtu tatou i te mau mea atoa i au ia ˈna ra, te faaroo maira ïa oia ia tatou.” (Ioane 1, 5:14) Te haapao taa ê ra iho â Iehova, te Ihotaata hau ê, te Atua mau hoê roa e te mana hope i te mau pure aau tae a to ˈna feia haamori. E mea mahanahana ia ite noa e te faaroo maira to tatou Atua î i te here ia faaite tatou i to tatou mau ahoaho e fifi ia ˈna.—Philipi 4:6.

8. No te aha e ore roa ˈi te mau Kerisetiano haapao maitai e mamahu aore ra e manaˈo e eita e au ia ratou ia haafatata ˈtu ia Iehova i roto i te pure e tia ˈi?

8 Eiaha roa ˈtu te mau Kerisetiano haapao maitai e mamahu, e taiâ, aore ra e manaˈo e eita e au ia ratou ia haafatata ˈtu ia Iehova i roto i te pure. Parau mau, ia inoino tatou i roto ia tatou iho aore ra ia teimaha tatou i te mau fifi, eita paha tatou e hinaaro noa i te haafatata ˈtu ia Iehova i roto i te pure. I tera mau taime, e mea maitai ia haamanaˈo tatou e “e aroha mai” Iehova i “to ˈna taata i roohia e te ati ra” e e “haamahanahana” oia “i te feia haehaa ra.” (Isaia 49:13; Korinetia 2, 7:6) I te mau taime oto rahi e te ahoaho iho â râ e mea tia ˈi ia fariu tatou ma te taiâ ore i to tatou Metua i te raˈi to tatou etaeta.

9. Eaha te tuhaa a te faaroo ia haafatata ˈtu tatou i te Atua i roto i te pure?

9 No te fanaˈo hope roa i te haamaitairaa taa ê o te pure, e mea tia ia noaa ia tatou te faaroo mau. Te na ô ra te Bibilia e “o te [haafatata ˈtu] i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e tia ˈi, e o oia te faautua [maitai] i te feia i imi papu ia ˈna ra.” (Hebera 11:6; MN) E hau atu â te faaroo i te tiaturi-noa-raa e te vai mau ra te Atua, oia hoi “e Atua” oia. Ua taaihia te faaroo mau i te hoê tiaturiraa puai i te mana o te Atua e to ˈna hinaaro e faautua maitai i to tatou oraraa faaroo ia ˈna. “Tei te feia parau-tia . . . to te Fatu ra [o Iehova] mata, e tei ta ratou pure hoi to ˈna tariˈa.” (Petero 1, 3:12) E auraa taa ê to ta tatou mau pure ia ite maite noa tatou i te tapitapi î i te here o te Atua ia tatou.

10. Mai te aha ta tatou mau pure e tia ˈi mai te peu e e hinaaro tatou e fanaˈo i te tauturu pae varua a Iehova?

10 Te faaroo ra Iehova i ta tatou mau pure ia pûpûhia te reira ma te aau atoa. Ua papai te fatu salamo e: “Te tiaoro nei au ma tau aau atoa ra; e faaroo mai, e Iehova.” (Salamo 119:145) Taa ê roa i te mau pure faaroo i roto e rave rahi haapaoraa, e ere ta tatou mau pure i te mea faatia ture noa aore ra i te mea feaapiti. Ia pure tatou ia Iehova ma to tatou “aau atoa,” ua î ta tatou mau parau i te auraa e te fa. I muri aˈe i tera mau pure aau tae, e haamata tatou i te ite i te tamǎrûraa no to tatou tuuraa i ta tatou “hopoia ia Iehova ra.” Mai ta te Bibilia e fafau ra, ‘na ˈna tatou e tauturu mai.’—Salamo 55:22; Petero 1, 5:6, 7.

O te varua o te Atua to tatou tauturu

11. Eaha te hoê ravea e pahono mai ai Iehova ia ‘tamau â tatou i te ani’ i ta ˈna tauturu?

11 E ere noa Iehova i Tei faaroo i te pure i Tei pahono atoa râ. (Salamo 65:2) Ua papai Davida e: “Ia tae i te mahana e ati ai au ra ua tiaoro vau ia oe ra, e faaroo [aore ra e pahono] mai hoi oe ia ˈu nei.” (Salamo 86:7) No reira Iesu i faaitoito ai i ta ˈna mau pǐpǐ ia “tamau â i te ani” i ta Iehova tauturu no te mea ‘e horoa te Metua i te ao ra i te [varua moˈa] i te feia e ani atu ia ˈna ra.’ (Luka 11:9-13; MN) Oia, e haa te puai ohipa o te Atua ei faaaˈo, aore ra tauturu, aore ra ei haamahanahana i to ˈna nunaa.—Ioane 14:16.

12. E nafea te varua o te Atua e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia teimaha te mau fifi?

12 Ia faaû atoa tatou i te mau ati, e nehenehe te varua o te Atua e horoa mai i “te puai i hau aˈe i tei matauhia.” (Korinetia 2, 4:7, MN) Ua parau te aposetolo Paulo, o tei faaoromai i te tupuraa ahoaho e rave rahi, ma te taiâ ore e: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei [ia ˈna, tei horoa mai i te puai].” (Philipi 4:13; MN) Oia atoa, mea rahi te Kerisetiano i teie tau tei puai faahou i te pae varua e te pae aau ei pahonoraa i ta ratou mau taparuparuraa. E pinepine e au ra e e ere i te mea teimaha roa te ahoaho i muri aˈe i to tatou fanaˈoraa i te tauturu a te varua o te Atua. No teie puai ta te Atua i horoa, e nehenehe tatou e parau mai te aposetolo e: “Ua ati [tatou] i te pohe, aita râ i apǐapǐ; ua peapea [tatou], aita râ i ahoaho: ua hamani-ino-hia, aita râ i faarue-roa-hia: ua hurihia i raro, aita râ i pohe roa.”—Korinetia 2, 4:8, 9.

13, 14. (a) E nafea Iehova e riro ai ei etaeta no tatou na roto i ta ˈna Parau papaihia? (b) Mea nafea te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu bibilia i tauturu ai ia outou iho?

13 Ua faauru e ua paruru atoa te varua moˈa i te Parau papaihia a te Atua no to tatou maitai. E nafea Iehova e riro ai ei etaeta no tatou i te anotau ahoaho na roto i ta ˈna Parau? Hoê ravea, ma te horoa mai ïa i te paari maitai e te haapao, aore ra puai feruriraa. (Maseli 3:21-24) E haamataro te Bibilia i to tatou puai feruriraa e e haamaitai i to tatou feruriraa. (Roma 12:1, MN) Maoti te taio-tamau-raa e te haapiiraa i te Parau a te Atua, e te faaohiparaa i te reira e nehenehe ai to tatou ‘[puai haroaroaraa] e mataro i te ite i te maitai e te ino.’ (Hebera 5:14; MN) Ua ite paha outou iho mea nafea te mau faaueraa tumu bibilia i te tautururaa ia outou ia rave i te mau faaotiraa paari i to outou faaûraa i te mau fifi. E horoa mai te Bibilia i te haapaoraa, aore ra haroaroaraa, o te nehenehe e tauturu ia tatou ia ite i te mau ravea e au no te mau fifi ahoaho.—Maseli 1:4.

14 Te horoa maira te Parau a te Atua i te tahi atu tumu o te puai—te tiairaa o te faaoraraa. (Roma 15:4) Te faaite maira te Bibilia e eita te mau mea ino e tamau noa i te tupu e a muri noa ˈtu. No vaivai aˈe te mau pohe, aore ra ati, atoa ta tatou e faaruru ra. (Korinetia 2, 4:16-18) Te fanaˈo ra tatou i te “tiaturi i te ora mure ore, i ta te Atua ta te ore e tia ia haavare i parau mai hou teie nei ao ra.” (Tito 1:2) Mai te peu e e oaoa tatou i taua tiairaa ra, ma te ite maite noa i te tau faahiahia ta Iehova e fafau ra, e nehenehe tatou e faaoromai i te pohe.—Roma 12:12; Tesalonia 1, 1:3.

E faaiteraa te amuiraa i te aroha o te Atua

15. E nafea te mau Kerisetiano e nehenehe ai e tauturu te tahi i te tahi?

15 Te tahi atu faanahoraa a Iehova o te nehenehe e tauturu mai i te anotau ahoaho, o te auhoaraa ïa ta tatou e fanaˈo ra i roto i te amuiraa Kerisetiano. Te na ô ra te Bibilia e: “E aroha mai â te taua i te mau mahana atoa ra, i te fanau mai râ te taeae no te anotau e ati ai ra.” (Maseli 17:17) Te faaitoito ra te Parau a te Atua i te amuiraa taatoa ia faatura e ia aroha te tahi i te tahi. (Roma 12:10) Ua papai te aposetolo Paulo e: “Eiaha roa ei taata e imi i to ˈna anaˈe iho maitai, e imi râ te taata atoa i te maitai o vetahi ê atoa.” (Korinetia 1, 10:24) E nehenehe tera huru feruriraa e tauturu ia tatou ia haapao i te hinaaro o vetahi ê eiaha râ i to tatou iho mau ati. Ia horoa tatou ia tatou iho no vetahi ê, eita noa tatou e tauturu ia ratou, e oaoa e e mauruuru atoa râ tatou e mâmâ rahi atu ai ta tatou iho mau hopoia.—Ohipa 20:35.

16. E nafea te Kerisetiano taitahi e nehenehe ai e faaitoito?

16 E tuhaa faufaa atoa ta te mau tane e vahine paari i te pae varua i roto i te haapuairaa ia vetahi ê. No te na reira, e rave ratou e ia haafatata ohie atu te taata ia ratou e e haavata ratou ia ratou. (Korinetia 2, 6:11-13) E haamaitai-mau-hia te amuiraa ia rave te taatoaraa i te taime no te haapopou i te feia apî, no te haapuai i te feia tiaturi apî e no te faaitoito i te feia aau taiâ. (Roma 15:7) E tauturu atoa te aroha taeae ia tatou ia ape i te manaˈo ino te tahi i te tahi. Eiaha tatou e faaoti oioi e e tapao te mau fifi o te paruparu pae varua. Te aˈo maite ra Paulo i te mau Kerisetiano ia “haamahanahana ˈtu i te aau taiâ.” (Tesalonia 1, 5:14) Te faaite ra te Bibilia e e ahoaho te mau Kerisetiano haapao maitai atoa.—Ohipa 14:15.

17. Eaha te mau ravea e haapuai ai tatou i te taairaa o te huitaeae Kerisetiano?

17 E ravea maitai roa te mau putuputuraa Kerisetiano no tatou no te haamahanahana e no te faaitoito te tahi i te tahi. (Hebera 10:24, 25) Aita teie faaitoitoraa te tahi i te tahi i taotiahia i te mau putuputuraa a te amuiraa. E imi atoa râ te nunaa o te Atua i te mau ravea no te faatupu i te mau amuimuiraa maitai i roto i te tahi mau tupuraa au noa. Ia fa mai te mau tupuraa ahoaho, e tauturu oioi tatou te tahi i te tahi no te mea ua haamau-aˈena-hia te mau taairaa puai o te auhoaraa. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Ia ore roa te au ore i te tino nei, ia faito atoa râ to te mau melo haapao ia ratou iho. Ia mauiui te hoê melo ra, e mauiui atoa te mau melo atoa ra; e ia faateiteihia te hoê melo ra, e oaoa ïa te mau melo atoa ra.”—Korinetia 1, 12:25, 26.

18. Eaha te tahi huru e mea maitai ia ape tatou ia toaruaru tatou?

18 I te tahi mau taime, e toaruaru roa paha tatou no te amuimui atu i te mau hoa Kerisetiano. E mea maitai ia patoi tatou i tera mau huru aau ia ore tatou ia faaere ia tatou i te haamahanahanaraa e te tauturu ta te mau hoa faaroo e nehenehe e pûpû mai. Te faaara maira te Bibilia e: “O tei faataa ê ia ˈna ihora, te imi ra ïa i to ˈna ihora hinaaro; e mârô oia i te imi i te mau paari atoa ra.” (Maseli 18:1) E faaiteraa to tatou mau taeae e tuahine i te tiairaa a te Atua ia tatou. Mai te peu e e farii tatou i tera faanahoraa î i te here, e ite tatou i te tamǎrûraa i te anotau ahoaho.

A tapea i te hoê haerea itoito

19, 20. E nafea te mau Papai e tauturu mai ai ia faarue i te mau manaˈo faatoaruaru?

19 Ia tupu mai te toaruaruraa e te peapea, e mea ohie ia tapea i te mau manaˈo faatoaruaru. Ei hiˈoraa, ia roohia ratou e te ati, e haamata paha te tahi pae i te feaa i to ratou iho ea pae varua, ma te faaoti e e tapao to ratou fifi o te mauruuru ore o te Atua. A haamanaˈo râ, e ore roa Iehova e tamata i te hoê taata e te “ino.” (Iakobo 1:13) Te na ô ra te Bibilia e: “E ore . . . [te Atua] e tuu mauruuru noa mai i te pohe, e te oto hoi i te tamarii a te taata nei.” (Oto o Ieremia 3:33) Area ra, te peapea mau roa ra Iehova ia mauiui ta ˈna mau tavini.—Isaia 63:8, 9; Zekaria 2:8.

20 O Iehova “te tumu o te aroha e . . . te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana.” (Korinetia 2, 1:3) Te tiai maira oia ia tatou, e e faateitei oia ia tatou i te tau mau ra. (Petero 1, 5:6, 7) E tauturu te ite-maite-noa-raa i to te Atua aroha ia tatou ia tapea i te hoê haerea itoito, e ia oaoa atoa. Ua papai Iakobo e: “E au mau taeae ra, ia roohia outou e te ati e rave rahi te huru ra, a parau outou e, e mea oaoa anaˈe ïa.” (Iakobo 1:2) No te aha? Te pahono ra oia e: “Ua tia-anaˈe-hia mai hoi oia ra, i ta te Fatu [ra o Iehova] i parau mai e no te feia i hinaaro ia ˈna ra.”—Iakobo 1:12.

21. Noa ˈtu eaha te mau fifi ta tatou e faaû ra, eaha ta te Atua haapapuraa i te feia e haapao maitai ia ˈna?

21 Mai ta Iesu i faaara mai, e pohe to tatou i teie nei ao. (Ioane 16:33) Te fafau maira râ te Bibilia e e ore ‘te maˈi, te ahoaho, te hamani ino, te poia, te veve e te ati’ e faataa ê ia tatou i te aroha o Iehova e o ta ˈna Tamaiti. (Roma 8:35, 39) Auê te mahanahana ia ite e e taime poto to te ahoaho ta tatou faaû! A tiai noa ˈtu ai tatou i te hopea o te mauiui o te taata, te tiai maira to tatou Metua î i te here ra o Iehova ia tatou. Mai te peu e e horo tatou ia ˈna ra no te imi i te paruru, e riro oia ei “haapuraa . . . no te feia i hamani-ino-hia; e haapuraa i te anotau ahoaho ra.”—Salamo 9:9.

Eaha ta tatou i haapii mai?

• Eaha ta te mau Kerisetiano e tiai a ora ˈi ratou i roto i teie nei ao ino e tia ˈi?

• E nafea ta tatou mau pure uˈana e haapuai mai ai ia faaû tatou i te ati?

• E nafea te varua o te Atua e riro ai ei tauturu?

• E nafea tatou e nehenehe ai e tauturu te tahi i te tahi?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 12]

E mea tia ia imi tatou ia Iehova mai te huru e te horo ra tatou i roto i te hoê pare etaeta

[Hohoˈa i te api 14]

Te rave ra te feia paari i te pae varua i te taime no te haapopou e no te faaitoito ia vetahi ê