Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ririhia aore e hara

Ririhia aore e hara

Ririhia aore e hara

“I riri noa mai ratou ia ˈu aore e hara.”—IOANE 15:25.

1, 2. (a) No te aha te tahi mau taata i maere ai i te faainoraahia te mau Kerisetiano, no te aha râ tatou e ore ai e maere? (b) Teihea auraa o te taˈo “riri” ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)

 TE TUTAVA ra te mau Ite no Iehova i te ora ia au i te mau faaueraa tumu i roto i te Parau a te Atua. Ei faahopearaa, e roo maitai ta ratou e fanaˈo ra i roto i te fenua e rave rahi. I te tahi râ taime, ua faainohia ratou. Ei hiˈoraa, ua haamanaˈo te hoê taata toroa a te hau i te oire o Saint-Pétersbourg, i Rusia e: “Ua parauhia mai e e pǔpǔ iti faaroo huna te mau Ite no Iehova o te tapuni i roto i te pouri, o te taparahi i te tamarii e o te haapohe ia ratou iho.” I muri aˈe râ i te ohiparaa e te mau Ite no Iehova no nia i te hoê tairururaa nunaa rau, ua tapao tera noa taata toroa e: “I teie nei te ite ra vau i te taata au noa e te ataata . . . Mea hau ratou e mea here roa ratou ia ratou iho.” Ua na ô â oia e: “Aita mau vau e taa ra no te aha te taata e parau ai i teie mau parau haavare no nia ia ratou.”—Petero 1, 3:16.

2 Eita te mau tavini a te Atua e au ia parau-haavare-hia ratou ei feia ohipa ino, eita râ ratou e maere ia faaino mai te taata ia ratou. Ua faaara atea Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Ia riri mai to te ao ia outou ra, a haamanaˈo e o vau ta ratou i riri mai na, hou i riri mai ai ia outou. . . . Tia ˈtura ia ratou te parau i papaihia i roto i ta ratou ture ra e, I riri noa mai ratou ia ˈu aore e hara.” * (Ioane 15:18-20, 25; Salamo 35:19; 69:4) Ua parau aˈena oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “I haamairi na ratou i te taata fare ia Belezebuba, a tae atu ai hoi i to ˈna mau tavini?” (Mataio 10:25) Te taa ra i te mau Kerisetiano e e tuhaa te faaoromairaa i tera faainoraa o te “pou haamauiuiraa” ta ratou i farii i to ratou riroraa mai ei pǐpǐ a te Mesia.—Mataio 16:24, MN.

3. I nia i teihea faito i hamani-ino-hia ˈi te feia haamori mau?

3 Ua tupu te hamani-ino-raa o te feia haamori mau e mea maoro roa, ma te hoˈi roa ia “Abela parau-tia” ra. (Mataio 23:34, 35) Aita te reira i taotiahia i te tahi mau tupuraa moemoe. Ua parau Iesu e “e ririhia” ta ˈna mau pǐpǐ “e te taata atoa” no to ˈna iˈoa. (Mataio 10:22) Hau atu â, ua papai te aposetolo Paulo e e hamani-ino-hia iho â te mau tavini atoa a te Atua—tae noa ˈtu tatou taitahi—e tia ˈi. (Timoteo 2, 3:12) Eaha te tumu?

Te tumu o te riri hara ore

4. E nafea te Bibilia e faaite ai o vai te tumu o te riri hara ore atoa?

4 Te faaite ra te Parau a te Atua e mai te omuaraa mai â, i vai na te hoê tumu itea ore. A hiˈo na i te taparahiraa aroha ore o te taata faaroo matamua ra o Abela. Te na ô ra te Bibilia e “no taua varua ino ra” te Diabolo ra o Satani o Kaina, to ˈna taeae taparahi taata. (Ioane 1, 3:12) Ua farii Kaina i ta Satani faanahoraa, e ua faaohipa te Diabolo ia ˈna no te faatupu i ta ˈna mau opuaraa iino. Te haamaramarama atoa ra te Bibilia i te tuhaa a Satani i roto i te mau aroraa uˈana ia Ioba e ia Iesu Mesia. (Ioba 1:12; 2:6, 7; Ioane 8:37, 44; 13:27) Te faaite maitai ra te buka Apokalupo i te tumu o te hamani-ino-raa o te mau pǐpǐ a Iesu, ma te parau e: ‘E huri te Diabolo i te tahi pae o outou i roto i te tapearaa, ei tamataraa ia outou.’ (Apokalupo 2:10) Oia, o Satani te tumu o te riri hara ore atoa i te nunaa o te Atua.

5. Eaha te tumu o te riri o Satani i te feia haamori mau?

5 Eaha te tumu o te riri o Satani i te feia haamori mau? I roto i te hoê opuaraa o te faaite ra i te ahaaha iti rahi, ua aa Satani i “te Arii hau mure ore,” te Atua ra o Iehova. (Timoteo 1, 1:17; 3:6) Te paturu ra oia e e mea etaeta roa ino te Atua i roto i ta ˈna faatereraa i ta ˈna mau mea ora i hamani, e aita hoê aˈe e tavini ra ia Iehova ma te hoê manaˈo turai viivii ore, e te na reira ra te taata no to ratou noa iho maitai. Te parau ra Satani e mai te peu e e vaiihohia oia ia tamata i te taata, e nehenehe ta ˈna e fariu ê atu ia ratou taitahi i te taviniraa i te Atua. (Genese 3:1-6; Ioba 1:6-12; 2:1-7) Ma te faaino ia Iehova ei haavî, ei haavare, e ei manuïa ore, te tutava ra Satani i te faariro ia ˈna iho ei arii enemi. No reira, no to ˈna nounou ia haamorihia oia e riri ai oia i te mau tavini a te Atua.—Mataio 4:8, 9.

6. (a) E nafea tatou iho i taaihia ˈi i te tumu parau o te mana arii o Iehova? (b) E nafea te maramaramaraa i teie tumu parau e tauturu mai ai ia vai hapa ore noa? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia, api 10.)

6 Te ite ra anei oe e nafea teie tumu parau e ohipa ˈi i nia ia oe? Ei tavini a Iehova, ua ite paha oe e noa ˈtu e te titau ra te raveraa i te hinaaro o te Atua i te tutavaraa aau tae, e mea faito ore te mau maitai e noaa mai. E nafea râ mai te peu e e mea fifi e mea mauiui atoa no oe ia auraro noa i te mau ture e faaueraa tumu a Iehova no te mau tupuraa i roto i to oe oraraa? E mai te peu e e au ra e aita e maitai ta oe e fanaˈo ei faahoˈiraa? E faaoti anei oe e e ere i te mea hoona ia tavini noa ia Iehova? Aore ra e turai anei te hinaaro ia Iehova e te haafaufaa-rahi-raa i to ˈna mau huru maitatai faahiahia ia oe ia haere noa i to ˈna atoa ra mau eˈa? (Deuteronomi 10:12, 13) Ma te vaiiho ia Satani ia haafifi ia tatou, ua horoa Iehova na tatou taitahi i te ravea e pahono ai tatou iho i ta Satani aaraa.—Maseli 27:11.

‘Ia faaino mai te taata ia outou’

7. Eaha te hoê ravea paari ta te Diabolo e faaohipa ra no te tamata i te fariu ê atu ia tatou ia Iehova?

7 E faahohonu atu â anaˈe i teie nei i te hoê o te mau ravea paari ta Satani e faaohipa ra no te haapapu i ta ˈna mau pariraa ia Iehova e ta Iehova mau tavini—ta ˈna faaohiparaa i te faainoraa haavare. Ua parau Iesu no Satani te ‘metua no te haavare.’ (Ioane 8:44) Te faaite ra te iˈoa faataa Diabolo, oia hoi “Pari haavare,” ia Satani mai te pari haavare matamua i te Atua, i ta ˈna parau maitai, e i to ˈna iˈoa moˈa. Te faaohipa ra te Diabolo i te mau parau faahitihiti haavarevare, pariraa haavare, e parau haavare roa ei aaraa i to Iehova mana arii, e te faaohipa ra oia i teie â mau ravea paari no te faaino i te mau tavini taiva ore a te Atua. Ma te faaino i teie mau Ite, e nehenehe ta ˈna e faatupu i te hoê tamataraa rahi e mea fifi atu â no ratou ia faaoromai.

8. Mea nafea to Satani faainoraa ia Ioba, e eaha te faahopearaa?

8 A hiˈo na i tei tupu i nia ia Ioba, teie te auraa o te iˈoa “Au-ore-hia.” Hau atu â i te faaere ia Ioba i ta ˈna imiraa, ta ˈna mau tamarii e to ˈna ea, ua faariro Satani ia Ioba ei taata hara o te faautuahia ra e te Atua. Noa ˈtu e mea faatura-roa-hia oia, ua vahavahahia oia e to ˈna atoa mau fetii e hoa piri. (Ioba 19:13-19; 29:1, 2, 7-11) Hau atu â, na roto i te mau hoa tamahanahana haavare, ua tutava Satani i te ‘haaparuparu ia Ioba e te mau parau,’ a tahi ma te haavare e ua rave paha oia i te tahi mau hara ino e ma te faautua roa ia ˈna ei taata rave hara. (Ioba 4:6-9; 19:2; 22:5-10) Auê Ioba i te peapea!

9. Mea nafea to Iesu faariroraahia mai te huru e e taata hara oia?

9 Ei paturu rahi roa ˈˈe i to Iehova mana arii, o te Tamaiti a te Atua te fa matamua o te au ore o Satani. I to Iesu haereraa mai i te fenua nei, ua tutava Satani i te faaino ia ˈna i te pae varua, mai ia ˈna i na reira ia Ioba, ma te faariro ia Iesu ei taata hara. (Isaia 53:2-4; Ioane 9:24) Ua parau te taata no ˈna e e taata inu e te aamu, e “e demoni” to ˈna. (Mataio 11:18, 19; Ioane 7:20; 8:48; 10:20) Ua pari-haavare-hia oia i te faainaina Atua. (Mataio 9:2, 3; 26:63-66; Ioane 10:33-36) Ua haapeapea te reira ia Iesu, no te mea ua ite oia e e faainoraa tano ore te reira i to ˈna Metua. (Luka 22:41-44) I te pae hopea, ua patǐtǐhia Iesu mai te hoê taata ohipa ino roa. (Mataio 27:38-44, MN) No te vai taiva ore noa ma te tia roa, ua faaoromai Iesu i te “faaino” e rave rahi “a te feia rave hara.”—Hebera 12:2, 3.

10. Mea nafea te toea faatavaihia i te riroraa ei fa na Satani i teie tau?

10 I teie tau, e riro atoa te toea o te mau pǐpǐ faatavaihia a te Mesia ei fa o te au ore o te Diabolo. Te faataahia ra o Satani mai ‘te tihotiho o te mau taeae o te Mesia o tei tihotiho ia ratou i mua i te aro o to tatou Metua i te rui e te ao.’ (Apokalupo 12:9, 10) Mai te taime a hurihia ˈi oia mai te raˈi mai i te fenua nei, ua tutava ˈtu â Satani i te faahohoˈa i te mau taeae o te Mesia mai te feia vahavahahia i tuuhia i te hiti. (Korinetia 1, 4:13) I te tahi mau fenua, ua faainohia ratou ma te pari haavare e e pǔpǔ iti faaroo atâta ratou, mai te mau Kerisetiano atoa no te senekele matamua. (Ohipa 24:5, 14; 28:22) Mai tei tapaohia i te omuaraa, ua faainohia ratou na roto i te haaparareraa parau haavare. Na roto râ “i te teitei, e te haehaa, i te roo ino, e te roo maitai,” ma te haehaa ua tutava te mau taeae faatavaihia o te Mesia, paturuhia e to ratou mau hoa o te mau “mamoe ê atu,” i ‘te haapao i te parau a te Atua e i te mau maite i te [ohipa faaiteraa ia] Iesu.’—Korinetia 2, 6:8; Ioane 10:16; Apokalupo 12:17; MN.

11, 12. (a) Eaha te tumu o te tahi mau faainoraa ta te mau Kerisetiano e faaû ra? (b) E nafea te hoê Kerisetiano e nehenehe ai e mauiui ma te tano ore no to ˈna faaroo?

11 Parau mau, e ere no “te parau-tia” te mau faainoraa atoa ta te mau tavini a te Atua e faaû ra. (Mataio 5:10) E faahopearaa paha te tahi mau fifi no to tatou iho huru tia ore. Aita e haamaitairaa taa ê ia ‘papaihia tatou i ta tatou iho hara, a faaoromai ai tatou.’ Tera râ, ‘mea au na Iehova ia faaoromai te hoê Kerisetiano i te oto i te pohe tia ore, no te haapao i te Atua.’ (Petero 1, 2:19, 20) I roto i teihea mau tupuraa?

12 Ua hamani-ino-roa-hia vetahi no to ratou patoiraa i te apiti i te mau peu hunaraa maˈi e ore e au i te Bibilia. (Deuteronomi 14:1) Ua taora-parau-hia te mau taurearea Ite no to ratou peeraa i ta Iehova mau ture aveia morare. (Petero 1, 4:4) Ua pari-haavare-hia te tahi mau metua Kerisetiano ei mea “tâuˈa ore” aore ra ei mea “hamani ino” no to ratou imiraa i te mau rapaauraa aita e toto no ta ratou mau tamarii. (Ohipa 15:29) Ua au-ore-hia te mau Kerisetiano e te mau fetii e taata tapiri atoa no to ratou noa riroraa mai ei tavini a Iehova. (Mataio 10:34-37) Te pee nei tera mau taata taatoa i te hiˈoraa o te mau peropheta e o Iesu iho i roto i te mauiui tano ore.—Mataio 5:11, 12; Iakobo 5:10; Petero 1, 2:21.

Faaoromairaa ma te aau tae i te faainoraa

13. Eaha te tauturu mai ia vai faito noa tatou i te pae varua i mua i te mau faainoraa uˈana?

13 Ia faaino-uˈana-hia tatou no to tatou faaroo, e riro paha tatou i te toaruaru, mai te peropheta Ieremia, e manaˈo atu ai e eita ta tatou e nehenehe e tavini noa i te Atua. (Ieremia 20:7-9) Eaha te tauturu mai ia vai faito noa tatou i te pae varua? A tutava i te hiˈo i te tupuraa ia au i ta Iehova hiˈoraa. Te hiˈo ra oia i tei vai taiva ore noa i roto i te mau tamataraa ei feia tei riro te re, eiaha râ ei feia tei atihia. (Roma 8:37) A tamata i te manaˈo i te feia i paturu i to Iehova mana arii noa ˈtu te mau faainoraa atoa ta te Diabolo i nehenehe e taora i nia ia ratou—tera mau tane e vahine mai ia Abela, Ioba, te metua vahine o Iesu ra o Maria, e te tahi atu mau taata haapao maitai no mutaa iho, oia atoa to tatou mau hoa tavini no teie tau. (Hebera 11:35-37; 12:1) A feruriruri i to ratou haerea hapa ore. Te titau manihini maira tera nahoa rahi feia taiva ore ia apiti ia ratou i te vahi faateiteihia i faataahia no te feia o te vî te ao ia ratou maoti to ratou faaroo.—Ioane 1, 5:4.

14. E nafea te pure uˈana e haapuai mai ai ia vai haapao maitai noa tatou?

14 Mai te peu e mea rahi ‘to tatou nei manaˈo tapitapi i roto ia tatou,’ e nehenehe tatou e fariu ia Iehova ra i roto i te pure uˈana, e e haamahanahana e e haapuai mai oia ia tatou. (Salamo 50:15; 94:19) E horoa mai oia i te paari ta tatou e hinaaro ra no te faaruru i te tamataraa e e tauturu mai oia ia haamanaˈo noa tatou i te tumu parau rahi o te mana arii o Iehova, te tumu o te riri hara ore i ta ˈna mau tavini. (Iakobo 1:5) E nehenehe atoa Iehova e horoa mai i “te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei.” (Philipi 4:6, 7) E tauturu mai teie hau a te Atua ia vai hau noa tatou e ia haapaari i mua i te faaheporaa uˈana, ma te ore e feaa aore ra e mǎtaˈu. Maoti to ˈna varua e nehenehe ai Iehova e paturu ia tatou i roto i te mau mea atoa ta ˈna e faatia ia roohia tatou.—Korinetia 1, 10:13.

15. Eaha te nehenehe e tauturu mai ia ore tatou e pohe i te inoino ia mauiui tatou?

15 Eaha te tauturu mai ia ore tatou e pohe i te inoino i te feia o te riri ra ia tatou aore e hara? A haamanaˈo e o Satani e te mau demoni to tatou mau enemi matamua. (Ephesia 6:12) A hamani ino mai ai te tahi mau taata ma te ite maite e ma te opua maite, te na reira ra e rave rahi o te patoi ra i te nunaa o te Atua no te ite ore aore ra te faaterehia ra ratou e vetahi ê. (Daniela 6:4-16; Timoteo 1, 1:12, 13) Te hinaaro ra Iehova ia fanaˈo “te taata atoa” i te ravea no te “ora e ia noaa te ite i te parau mau.” (Timoteo 1, 2:4) Oia mau, e mau taeae Kerisetiano te tahi feia patoi tahito i teie nei no tatou ei faahopearaa o to ratou hiˈopoaraa i to tatou haerea hapa ore. (Petero 1, 2:12) Hau atu â, e nehenehe tatou e huti i te hoê haapiiraa na roto i te hiˈoraa o te tamaiti a Iakoba ra o Iosepha. Noa ˈtu e ua mauiui roa ino Iosepha no to ˈna mau taeae, aita oia i tapea i te riri ia ratou. No te aha e ore ai? No te mea ua haroaroa oia e tei roto te tupuraa i te rima o Iehova, o te aratai i te mau mea no te faatupu i ta ˈNa opuaraa. (Genese 45:4-8) E nehenehe atoa ta Iehova e rave e ia haamaitai te mauiui tano ore atoa ta tatou e faaruru i to ˈna iˈoa.—Petero 1, 4:16.

16, 17. No te aha tatou e ore ai e tapitapi hua i te mau tutavaraa a te feia patoi no te haafifi i te ohipa pororaa e tia ˈi?

16 Eiaha tatou e tapitapi hua mai te peu e e au ra e no te hoê taime te manuïa ra te feia patoi i te haafifi i te haereraa i mua o te parau apî maitai. Te faaaueue nei Iehova i te mau fenua maoti te faaiteraa rahi e horoahia ra, e te tae mai nei tei hinaarohia. (Hagai 2:7) Ua na ô te Mesia ra o Iesu, te Tiai mamoe Maitai, e: “E faaroo mai ta ˈu ra mamoe i to ˈu reo, o ta ˈu i parau atu ia outou ra, ua ite au ia ratou, e e pee mai hoi ratou ia ˈu. E e horoa ˈtu â hoi au i te ora mure ore no ratou; . . . e e ore roa hoi ratou i roto i tau rima nei e riro i te haru ia vetahi ê.” (Ioane 10:27-29) Te apiti atoa ra te mau melahi moˈa i te auhune rahi pae varua. (Mataio 13:39, 41; Apokalupo 14:6, 7) No reira, aita hoê aˈe mea ta te feia patoi e parau aore ra e rave o te nehenehe e haafifi i ta te Atua opuaraa.—Isaia 54:17; Ohipa 5:38, 39.

17 E pinepine e hoˈi te mau tutavaraa a te feia patoi i nia ia ratou. I roto i te hoê pǔpǔ taata Afirika, ua haapararehia e rave rahi parau haavare ino mau no nia i te mau Ite no Iehova, tae noa ˈtu e e feia haamori ratou i te Diabolo. No reira, ia haere atu te mau Ite, e horo Grace e tapuni i muri mai i to ˈna fare e tae roa ˈtu i to ratou hoˈiraa. I te hoê mahana, ua faaite te orometua a ta ˈna haapaoraa i te tahi o ta tatou mau papai e ua parau i te taatoaraa i tae mai eiaha e taio atu no te mea e turai te reira ia ratou ia faarue i to ratou faaroo. Tupu atura to Grace anaanatae. I to te mau Ite haere-faahou-raa ˈtu, aita oia i tapuni, ua paraparau râ oia ia ratou e ua horoahia ta ˈna iho papai. Ua haamatahia te hoê haapiiraa bibilia, e i te matahiti 1996 ua bapetizohia oia. I teie nei, te faaohipa ra Grace i to ˈna taime no te imi i te tahi atu mau taata o tei ore i haamaramarama-maitai-hia no nia i te mau Ite no Iehova.

A haapuai i to outou faaroo i teie nei

18. No te aha e mea faufaa ˈi ia haapuai i to tatou faaroo hou a fa mai ai te mau tamataraa uˈana, e e nafea tatou?

18 I te mea e e aro taue mai Satani ma te riri hara ore i te mau taime atoa, e mea faufaa roa ia haapuai tatou i to tatou faaroo i teie nei. E nafea? Ua tapao te hoê parau faataa a te hoê fenua i reira te hamani-ino-raahia te nunaa o Iehova e: “Hoê mea tei ite-papu-hia: No te feia e mau peu pae varua maitatai ta ratou e o te mauruuru mau ra i te parau mau bibilia, e ere ïa i te mea fifi ia mau maite ia tupu te mau tamataraa. Area te feia i ‘te hora au’ e mairi ra i te mau putuputuraa, aita e poro tamau ra, e e haapiˈo ra i te mau mea rii, e topa pinepine ïa ratou ia tupu mai te hoê tamataraa ‘rahi.’” (Timoteo 2, 4:2) Mai te peu e te ite ra outou i te mau vahi e mea tia ia haamaitai outou, a tutava i te na reira ma te ore e faatautau.—Salamo 119:60.

19. Eaha ta te hapa ore o te mau tavini a te Atua i mua i te riri hara ore e faatupu ra?

19 E haapapuraa oraora te hapa ore o te feia haamori mau ia û ratou i te riri o Satani i te tiaraa, i te tanoraa mau, e i te parau-tia o te mana arii o Iehova. Te faaoaoa ra to ratou haapao maitai i to te Atua aau. Noa ˈtu e e faaino mai te taata ia ratou, ‘aita te Atua’ tei nia ê to ˈna hanahana i te fenua nei e te mau raˈi ‘e haama ra ia ratou ia parauhia oia e e Atua no ratou.’ Oia mau, no nia i tera feia taiva ore atoa, e nehenehe e parau ma te tano e: ‘Aore teie nei ao i au ia ratou.’—Hebera 11:16, 38.

[Nota i raro i te api]

^ I roto i te mau Papai, mea rahi to te taˈo “riri” auraa. I roto i te tahi mau tupuraa, e hinaaro rii aˈe te auraa. (Deuteronomi 21:15, 16) E “riri,” o te hoê atoa ïa au ore puai ma te opua ore e tuino i te tahi mea, ma te tutava râ i te ape atu no te manaˈo faariaria i te reira. Teie râ, te faataa atoa ra te taˈo “riri” i te hae uˈana e te tamau apee-pinepine-hia e te manaˈo ino. Teie auraa o te taˈo te tauaparauhia i roto i teie tumu parau.

E nehenehe anei outou e faataa?

• O vai te tumu o te riri hara ore i nia i te feia haamori mau?

• Mea nafea Satani i faaohipa ˈi i te faainoraa i roto i te tutavaraa i te ofati i te hapa ore o Ioba e o Iesu?

• E nafea Iehova e haapuai mai ai ia mau maite tatou i mua i te riri o Satani?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 10]

Ua haroaroa ratou i te tumu parau mau

Ua parau te hoê o te mau Ite no Iehova i Ukraine, i reira te opaniraahia te ohipa pororaa i te Basileia e 50 tiahapa matahiti i te maoro e: “Eiaha e hiˈo i te tupuraa ta te mau Ite no Iehova i faaruru ia au i te hiˈoraa taata noa. . . . Ua rave noa te rahiraa o te mau tia faatere i ta ratou ohipa. Ua taui anaˈe te faatereraa, ua apee ratou, aita râ matou i taui. Ua taa ia matou e ua faaite te Bibilia i te tumu mau o to matou mau fifi.

“Aita matou i hiˈo noa ia matou iho mai te feia hapa ore tei atihia a te mau taata haavî. Tei tauturu mai ia matou ia faaoromai, o te maramarama-maitai-raa ïa i te tumu parau i faahitihia i te ô Edene—te tumu parau o te tiaraa o te Atua e faatere. . . . Ua paturu matou i te hoê tumu parau i taaihia eiaha noa i te mau maitai iho o te taata i te mau faufaa atoa râ a te Arii o te ao taatoa. Ua taa roa ia matou eaha na tumu parau mau. Ua haapuai te reira ia matou e ua tauturu ia matou ia tapea i to matou hapa ore i roto i te mau tupuraa ino roa ˈˈe.”

[Hohoˈa]

Victor Popovitch, haruhia i te matahiti 1970

[Hohoˈa i te api 9]

O vai te tumu o te faainoraa o Iesu?