Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua rohirohi aita râ i toaruaru

Ua rohirohi aita râ i toaruaru

Ua rohirohi aita râ i toaruaru

“Iehova, o tei hamani i te fenua e tae noa ˈtu i te hopea ra . . . te horoa nei . . . i te itoito no [tei rohirohi]; e te faarahi nei oia i te etaeta no tei paruparu ra.”—ISAIA 40:28, 29; MN.

1, 2. (a) Eaha te titau-manihini-raa au maitai e faataehia ra i te feia atoa e hinaaro ra i te rave i te haamoriraa viivii ore? (b) Eaha te nehenehe e haafifi roa i to tatou ea pae varua?

 EI PǏPǏ a Iesu, ua matau maitai tatou i ta ˈna titau-manihini-raa au maitai: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e [tamahanahana]. . . . Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” (Mataio 11:28-30; MN) Te pûpû-atoa-hia ra na te mau Kerisetiano “te anotau haumǎrû no ǒ mai i te aro o te Fatu ra” o Iehova. (Ohipa 3:19) Papu maitai, ua ite roa ˈtu outou i te mau faahopearaa haumǎrû o te haapiiraa i te pue parau mau bibilia, ma te fanaˈo i te hoê tiaturiraa oaoa no a muri aˈe, e o te faaohipa ra i ta Iehova mau faaueraa tumu i roto i to outou oraraa.

2 Teie râ, te faaû ra te tahi mau taata haamori o Iehova i te rohirohi o te aau. I roto i te tahi mau tupuraa e mea poto teie mau taime toaruaruraa. I te tahi atu mau taime, e vai maoro ïa te rohirohi o te aau. A mairi ai te tau, e manaˈo paha te tahi pae e e faateimaharaa ta ratou mau ohipa Kerisetiano eiaha râ e hopoia mâmâ mai ta Iesu i fafau na. E nehenehe tera manaˈo au ore e haafifi roa i te taairaa o te hoê Kerisetiano e o Iehova.

3. No te aha Iesu i pûpû ai i te aˈoraa i roto i te Ioane 14:1?

3 Aita i maoro hou to ˈna haruraa e haapoheraa, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Eiaha e horuhoru to outou aau, e faaroo i te Atua, e e faaroo atoa mai hoi ia ˈu.” (Ioane 14:1) Ua faahiti Iesu i teie mau parau a fatata ˈi te mau aposetolo i te faaû i te ati. E apitihia te reira e te hamani-ino-raa taue. Ua ite Iesu e e nehenehe ta ˈna mau aposetolo e maheaitu i te toaruaruraa. (Ioane 16:1) Mai te peu e eita e haavîhia, e nehenehe te peapea e riro ei paruparu pae varua e e faaere ia ratou i to ratou tiaturi ia Iehova. E parau mau atoa te reira no te mau Kerisetiano i teie tau. E nehenehe te toaruaruraa tamau e faatupu i te ahoaho rahi, e teimaha ˈi to tatou aau. (Ieremia 8:18) E nehenehe to tatou huru o roto mai e paruparu. I mua i teie faaheporaa, e nehenehe tatou e paruparu i te mau pae aau e varua, e ere atoa i to tatou hinaaro e haamori ia Iehova.

4. Eaha te tauturu mai ia tiai i to tatou aau ia ore ia toaruaru?

4 Mea tano iho â ta te Bibilia aˈoraa: “[Hau atu i te mau mea ê atoa e titauhia ia tiai,] e faaitoito i te tiai i to aau na; o te tumu hoi te reira o te ora.” (Maseli 4:23; MN) Te pûpû ra te Bibilia i te aˈoraa e au o te tauturu mai ia paruru i to tatou aau i te toaruaruraa e te rohirohi pae varua. Na mua râ, e mea tia ia ite maitai tatou i te tumu o to tatou rohirohi.

E ere te Kerisetianoraa i te mea haavî

5. Ia hiˈohia eaha te tuati-ore-raa e vai ra no te riroraa ei pǐpǐ Kerisetiano?

5 E parau mau e e titau te riroraa ei Kerisetiano i te faaitoito-hua-raa. (Luka 13:24) Ua na ô atoa Iesu e: “O te ore e hopoi i to ˈna iho [pou haamauiuiraa] a pee mai ai ia ˈu, e ore ïa e tia i te pǐpǐ na ˈu.” (Luka 14:27; MN) Ia hiˈohia e au ra e te tuati ore ra teie mau parau i ta Iesu faahitiraa e te mâmâ nei e te tamahanahana nei ta ˈna hopoia, i te mea mau râ aita e tuati-ore-raa.

6, 7. No te aha e nehenehe ai e parau e e mea rohirohi ore ta tatou huru haamoriraa?

6 E nehenehe te faaitoito-hua-raa e te rave-puai-raa i te ohipa, noa ˈtu te rohirohi pae tino, e riro ei oaoaraa e ei tamahanahanaraa ia ravehia te reira no te hoê tumu maitai. (Koheleta 3:13, 22) E eaha te tumu maitai aˈe i te tufaraa i te pue parau mau bibilia faahiahia na to tatou mau taata-tupu? Oia atoa, e mea haihai aˈe ta tatou tutavaraa i te ora ia au i te mau ture aveia morare teitei a te Atua ia faaauhia i te mau maitai ta tatou e fanaˈo ei faahopearaa. (Maseli 2:10-20) Ia hamani-ino-atoa-hia tatou, e hiˈo tatou i te reira ei fanaˈoraa taa ê e mauiui no te Basileia o te Atua.—Petero 1, 4:14.

7 Te mâmâ mau nei ta Iesu hopoia, ia faaauhia iho â râ i te poiri pae varua o te feia e vai noa ra i raro aˈe i te zugo a te haapaoraa hape. E aroha mahanahana to te Atua ia tatou e eita oia e titau hua mai. ‘E ere ta’ Iehova “parau i te mea teimaha.” (Ioane 1, 5:3) E ere te Kerisetianoraa mau, mai tei faataahia i roto i te mau Papai, i te mea haavî. Papu maitai, eita ta tatou huru haamoriraa e faarohirohi e e faatoaruaru.

‘E haapae i te mau mea teimaha atoa’

8. E pinepine eaha te tumu o te rohirohi pae varua?

8 E faahopearaa paha te rohirohi pae varua ta tatou e faaû pinepine ra o te hopoia hau tei tuuhia i nia ia tatou e teie nei faanahoraa piˈo o te mau mea. No te mea “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra,” te haaatihia ra tatou e te mau puai patoi o te nehenehe e faarohirohi ia tatou aore ra e faaore i to tatou vai-faito-raa Kerisetiano. (Ioane 1, 5:19) E nehenehe te mau tapiraa faufaa ore e haafifi e e haapeapea i ta tatou mau ohipa Kerisetiano matauhia. E nehenehe teie mau hopoia hau e faateimaha e e faatîtî atoa mai. Ma te tano, te aˈo maira te Bibilia “e haapae tatou i te mau mea teimaha atoa.”—Hebera 12:1-3.

9. E nafea te mau tapiraa pae materia e nehenehe ai e faateimaha mai?

9 Ei hiˈoraa, e nehenehe te tapitapi o te ao i te tuiroo, te moni, te faaanaanataeraa, te tereraa no te faaanaanatae, e te tahi atu mau tapiraa materia e ohipa i nia i to tatou feruriraa. (Ioane 1, 2:15-17) Ua haafifi roa ino te tahi mau Kerisetiano no te senekele matamua o tei tapi i te mau faufaa i to ratou oraraa. Te faataa ra te aposetolo Paulo e: “Te feia e mârô e ia rahi te taoˈa, e roohia ïa i te ati, e te marei, e te nounou maamaa e rave rahi, e ino ai te taata ra, e topa taue ai te taata i roto i te ino rahi faarue roa ra, e te pohe mure ore. O te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei, ua taa ê roa hoi te tahi pae i te parau nei i te titau-noa-raa i te reira, e ua patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.”—Timoteo 1, 6:9, 10.

10. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai no nia i te mau faufaa i roto i te faahohoˈaraa o te taata ueue huero a Iesu?

10 Ia rohirohi e ia toaruaru tatou i roto i ta tatou taviniraa i te Atua, e ere anei no te mea te faaapǐapǐ nei te tapiraa i te mau mea materia i to tatou ea pae varua? E parau mau roa te reira, mai tei faaitehia e te faahohoˈaraa o te taata ueue huero a Iesu. Ua faaau Iesu i “te haapaoraa i te peu o teie nei ao e te haavare o te taoˈa, e te hinaaro tia ore i te mau mea ěê ra” i te aihere taratara o te “faaô mai e te faaapǐapǐ” i te huero o te parau a te Atua i roto i to tatou aau. (Mareko 4:18, 19, MN) No reira, te aˈo maira te Bibilia e: “Ei parahiraa nounou taoˈa ore to outou, ia mauruuru i ta outou i noaa ra; o te Atua iho hoi tei parau mai e, E ore roa vau e taiva ia oe, e ore roa vau e faarue ia oe, e ore, e ore roa ˈtu.”—Hebera 13:5.

11. E nafea tatou e faaore ai i te tahi mau mea o te nehenehe e faateimaha mai?

11 I te tahi mau taime te mea e haafifi ra i to tatou oraraa, e ere te tapiraa i te mea e rave rahi, o ta tatou râ e rave e ta tatou mau mea e vai aˈena ra. E nehenehe vetahi e faaû i te rohirohi o te aau ei faahopearaa o te mau fifi ino mau o te ea, te poheraa o te feia here, aore ra te tahi atu mau fifi ahoaho. Ua taa ia ratou e mea faufaa ia rave i te mau faatanoraa i te tahi taime. Ua faaoti na hoa faaipoipo e faaore i te tahi o ta raua mau faaanaanataeraa e ere i te mea faufaa roa. Ua hiˈopoa iho â raua i ta raua mau mea e ua puohu roa i te mau tauihaa atoa no tera mau opuaraa e ua tuu i te tahi atu vahi. E nehenehe noa tatou paatoa e faufaahia i te feruriruriraa i ta tatou mau peu matauhia e taoˈa, a haapae atu ai i te mau mea teimaha atoa e ere i te mea faufaa roa ia ore hoi tatou ia toaruaru e ia ore ia taiâ to tatou aau.

Faufaaraa o te feruriraa faito noa e te aau faahaihai

12. Eaha ta tatou e farii no nia i ta tatou iho mau hapa e tia ˈi?

12 E nehenehe ta tatou iho mau hapa, i roto atoa i te mau mea rii, e haafifi riirii i to tatou oraraa. Auê te parau mau ta Davida mau parau: “Ua na nia ta ˈu nei mau hara i tau upoo, mai te hopoia teiaha e ore e maraa ia ˈu ra.” (Salamo 38:4) E pinepine e haamâmâ mai te tahi mau tauiraa e au i te mau hopoia teiaha.

13. E nafea te feruriraa faito noa e tauturu mai ia tano noa ta tatou hiˈoraa i ta tatou taviniraa?

13 Te faaitoito maira te Bibilia ia faahotu i te “paari maitai e te [puai feruriraa].” (Maseli 3:21, 22; MN) Te na ô ra te Bibilia e: “Te paari no nia maira, e mea . . . mǎrû,” aore ra faito noa. (Iakobo 3:17) Ua teimaha vetahi i te haaraa mai ia vetahi ê i roto i te taviniraa Kerisetiano. Te aˈo maira râ te Bibilia e: “E hiˈopoa maite na . . . te taata atoa i ta ˈna ihora ohipa, e riro tana oaoaraa ia ˈna iho i reira, eiaha ia vetahi ê. E riro hoi ta te taata nei hopoia ei nia ïa ia ˈna iho e ati noa ˈˈe.” (Galatia 6:4, 5) Parau mau, e nehenehe te hiˈoraa maitai o te mau hoa Kerisetiano e faaitoito mai ia tavini ia Iehova ma to tatou aau atoa, e tauturu mai râ te paari maitai e te feruriraa faito noa ia haamau te mau tapao au noa ia au i to tatou iho mau tupuraa.

14, 15. E nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te paari maitai i te haapaoraa i to tatou mau hinaaro pae tino e aau?

14 E nehenehe to tatou feruriraa faito noa i roto atoa i te mau tuhaa e au ra e e ere i te mea faufaa roa e tauturu ia arai i te rohirohi. Ei hiˈoraa, te faatupu ra anei tatou i te mau peu maitai faito noa o te turu i te ea maitai pae tino? A rave na i te hiˈoraa o na hoa faaipoipo e tavini ra i te hoê o te mau amaa a te mau Ite no Iehova. Ua ite raua i te faufaaraa o te paari maitai i roto i te arairaa i te rohirohi. Te na ô ra te vahine e: “Atira noa ˈtu te rahi o ta mâua ohipa, e tamata mâua i te taoto fatata i te hoê â hora i te mau po atoa. E faaetaeta tamau atoa mâua i to mâua tino. Ua tauturu mau te reira ia mâua. Ua ite mâua eaha to mâua taotiaraa, e te rave ra mâua i te mau mea ia au i te reira. Te tamata ra mâua i te ore e faaau ia mâua iho i te feia e au ra e e itoito hope ore to ratou.” Te amu tamau ra anei tatou i te mau maa maitatai e te haamâha ra anei i te rohirohi? E nehenehe te haapaoraa faito noa i to tatou ea e faaiti mai i te rohirohi i te mau pae aau e varua.

15 E mea otahi te mau hinaaro o te tahi pae o tatou. Ei hiˈoraa, ua tavini te hoê tuahine Kerisetiano ma te taime taatoa i roto i te tuhaa taviniraa fifi e rave rahi. Ua roohia oia e te mau fifi ino mau o te ea, tae noa ˈtu te mariri ai taata. Eaha te tauturu ia ˈna ia faaruru i te mau tupuraa ahoaho? Te na ô ra oia e: “E mea faufaa no ˈu ia faataa i te taime ia nehenehe au e faaea o vau anaˈe e te maniania ore roa. E rahi noa ˈtu vau i te ahoaho e te rohirohi, e ru noa ˈtu vau i te hinaaro i te mau taime hau moemoe ia nehenehe au e taio e e haamâha i te rohirohi.” E tauturu mai te paari maitai e te puai feruriraa ia ite e ia haamâha i to tatou iho mau hinaaro a ape atu ai i te rohirohi pae varua.

E faaetaeta mai te Atua ra o Iehova

16, 17. (a) No te aha e mea faufaa roa ˈi te haapaoraa i to tatou ea pae varua? (b) Eaha ta tatou e faaô i roto i ta tatou peu matauhia i te mau mahana atoa e tia ˈi?

16 Parau mau, e mea faufaa roa te haapaoraa i to tatou ea pae varua. Ia fanaˈo tatou i te hoê taairaa piri roa e te Atua ra o Iehova, e nehenehe tatou e rohirohi i te pae tino, eiaha roa ˈtu râ tatou e rohirohi i te haamori ia ˈna. O Iehova “te horoa nei . . . i te itoito no [tei rohirohi]; e te faarahi nei oia i te etaeta no tei paruparu ra.” (Isaia 40:28, 29; MN) Ua papai te aposetolo Paulo, o tei ite roa e e parau mau teie mau parau, e: “I ore ai matou i taiâ ˈi; pohe noâ hoi te taata i rapae au nei, te faahouhia nei te taata i roto i tera mahana, i tera mahana.”—Korinetia 2, 4:16.

17 A tapao na i te parau ra “i tera mahana, i tera mahana.” E titau te reira i te faaohipa-roa-raa i ta Iehova mau faanahoraa i te mau mahana atoa. Ua faaû te hoê mitionare, o tei tavini ma te haapao maitai e 43 matahiti i te maoro, i te mau taime rohirohi pae tino e toaruaru. Aita râ oia i toaruaru roa. Te na ô ra oia e: “Ua haamatau vau i te tia oioi hou a haamata ˈi i te tahi ohipa ia nehenehe au e pure ia Iehova e e taio i ta ˈna Parau. Te tauturu ra teie peu matauhia i te mau mahana atoa ia ˈu ia faaoromai e tae roa mai i teie nei.” E nehenehe iho â tatou e tiaturi i to Iehova mana paturu mai te peu e e pure tamau tatou ia ˈna, oia “i tera mahana, i tera mahana,” e e feruriruri i to ˈna mau huru maitai teitei e ta ˈna mau parau fafau.

18. Eaha te tamahanahanaraa ta te Bibilia e horoa ra na te feia haapao maitai e matahiti rahi to ratou aore ra o te maˈihia ra?

18 E mea faufaa iho â râ te reira no te feia e toaruaru ra no te matahiti rahi e te maˈi. E toaruaru paha tera mau taata, e ere no te mea te faaau ra ratou ia ratou iho ia vetahi ê, no te mea râ te faaau ra ratou ia ratou iho i ta ratou i rave i mutaa iho. Auê te mahanahana ia ite e te faahanahana ra Iehova i te feia ruhiruhia! Te na ô ra te Bibilia e: “E korona hanahana te upoo hinahina, ia roohia ˈtu tei te eˈa parau-tia ra.” (Maseli 16:31) Ua ite Iehova i to tatou mau taotiaraa e te haafaufaa roa ra oia i ta tatou haamoriraa ma to tatou aau atoa noa ˈtu to tatou mau paruparu. E ua tapao-roa-hia ta tatou mau ohipa maitatai i rave aˈena i roto i te mehara o te Atua. Te haapapu maira te mau Papai e: “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa, i faaite-papu-hia e outou na, outou i tauturu i te feia moˈa, e te tauturu noa na hoi outou.” (Hebera 6:10) Eaha râ tatou paatoa i te oaoa i te fanaˈo i rotopu ia tatou i te feia o tei haapapu i to ratou taiva ore ia Iehova e rave rahi matahiti i te maoro!

Eiaha e faaea

19. E nafea tatou e faufaahia ˈi i te rave-noa-raa i te mea maitai?

19 E tiaturi e rave rahi e e nehenehe te ohipa puai tamau i te pae tino e tamǎrû i te rohirohi. Oia atoa, e nehenehe te mau ohipa tamau i te pae varua e tamǎrû i te rohirohi i te mau pae aau aore ra varua. Te na ô ra te Bibilia e: “Eiaha tatou e [faaea i te rave i te mea] maitai, ei te tau mau ra hoi tatou e ooti ai ia ore tatou ia toaruaru. E teie nei, te vai nei ta tatou ravea, e hamani maitai tatou i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.” (Galatia 6:9, 10; MN) A tapao na i te mau parau e “rave i te mea maitai” e “e hamani maitai.” E titau te reira ia ohipa tatou. E nehenehe mau te raveraa i te mea maitai no vetahi ê e tauturu mai ia arai i te toaruaruraa i roto i ta tatou taviniraa ia Iehova.

20. No te aro i te toaruaruraa, e mea maitai ia ape tatou i teihea amuimuiraa?

20 Area ra, e nehenehe te amuimuiraa e te ohiparaa e te mau taata o te vahavaha ra i te mau ture a te Atua e riro mai ei hopoia rohirohi. Te faaara maira te Bibilia e: “Teimaha to te ofai, teimaha atoa to te one; teimaha rahi râ to te riri o te maamaa ra.” (Maseli 27:3) No te aro i te toaruaruraa e te rohirohi, e mea maitai ia ape tatou i te amuimuiraa i te feia o te manaˈonaˈo ra i te mau mea toaruaru e o te imi hapa ra e o te faaino ra ia vetahi ê.

21. E nafea tatou e nehenehe ai e faaitoito ia vetahi ê i te mau putuputuraa Kerisetiano?

21 E faanahoraa a Iehova te mau putuputuraa Kerisetiano o te nehenehe e horoa mai i te etaeta pae varua. I reira tatou e fanaˈo ai i te ravea maitai roa no te faaitoito te tahi i te tahi e te haapiiraa e te amuimuiraa haumǎrû. (Hebera 10:25) E mea maitai ia tutava te amuiraa taatoa i te patu ia pahono ratou i te mau putuputuraa aore ra ia apiti i te porotarama mai nia mai i te tahua. Na te feia iho â râ e tiaau ra ei orometua haapii te hopoia e faaitoito ia vetahi ê. (Isaia 32:1, 2) Oia atoa ia hinaarohia ia aˈo aore ra ia faatitiaifaro, e mea maitai ia haumǎrû te huru horoaraa i te aˈoraa. (Galatia 6:1, 2) E tauturu mau to tatou aroha ia vetahi ê ia tatou ia tavini ia Iehova ma te ore e toaruaru.—Salamo 133:1; Ioane 13:35.

22. Noa ˈtu to tatou natura taata tia ore, no te aha tatou e faaitoito ai?

22 Ua taaihia te haamoriraa ia Iehova i teie anotau hopea i te ohipa. E aita te mau Kerisetiano i paruruhia i te mau faahopearaa o te rohirohi o te feruriraa, te oto o te aau, e te mau tupuraa ahoaho. E mea paruparu to tatou natura taata tia ore mai te mau mea i hamanihia i te araea. Te na ô ra râ te Bibilia e: “Te farii nei râ matou i taua taoˈa nei i te farii repo nei, ia riro [te puai i hau aˈe i tei matauhia] i te Atua, eiaha ia matou.” (Korinetia 2, 4:7; MN) Oia, e rohirohi tatou, ia ore râ tatou ia toaruaru roa aore ra ia faaea. “Ia faaitoito” râ tatou “e ia parau e, O te Fatu [ra o Iehova] to ˈu tauturu.”—Hebera 13:6.

Te hoê haamanaˈoraa poto

• Eaha te tahi mau hopoia teimaha ta tatou e nehenehe e haapae?

• E nafea tatou e nehenehe ai e apiti i te ‘hamani-maitai-raa’ i to tatou mau hoa Kerisetiano?

• E nafea Iehova e paturu mai ai ia rohirohi aore ra ia toaruaru tatou?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

Ua ite Iesu e e nehenehe te toaruaruraa tamau e faahoruhoru i te mau aposetolo

[Hohoˈa i te api 18]

Ua faaore vetahi i te tahi mau faaanaanataeraa e opuaraa e ere i te mea faufaa roa

[Hohoˈa i te api 20]

Noa ˈtu to tatou mau taotiaraa, te haafaufaa roa ra Iehova i ta tatou haamoriraa ma te aau atoa