Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“A ahu na i te haana tamaˈi atoa a te Atua”

“A ahu na i te haana tamaˈi atoa a te Atua”

“A ahu na i te haana tamaˈi atoa a te Atua”

“A ahu na i te haana tamaˈi atoa a te Atua ra, ia tia ia outou ia patoi atu i te mau ravea paari a te [D]iabolo ra.”—EPHESIA 6:11.

1, 2. Na roto i ta outou iho parau, a faataa na i te haana tamaˈi pae varua e titauhia ia ahu te mau Kerisetiano.

 E MEA puai roa te faatereraa Roma i te roaraa o te senekele matamua T.T. No te puai o te mau nuu Roma, ua tia i te oire ia faatere i te pae rahi o te ao matauhia i tera ra tau. Ua faataa te hoê taata tuatapapa i teie nuu mai “te faanahonahoraa nuu manuïa roa ˈˈe o te tuatapaparaa.” I roto i te nuu aravihi Roma, te vai ra te mau faehau haapii-maitai-hia o tei pee i te hoê faaineineraa etaeta, maoti atoa râ to ratou haana tamaˈi i manuïa ˈi ratou ei nuu aravihi. Ua faaohipa te aposetolo Paulo i te haana tamaˈi a te hoê faehau Roma no te faataa i te haana tamaˈi pae varua e titauhia ia ahu te mau Kerisetiano no te aro i te Diabolo ma te manuïa.

2 E ite tatou i te faataaraa o teie haana tamaˈi pae varua i roto i te Ephesia 6:14-17 (MN). Ua papai Paulo e: “Ia mau, ma te tatuahia to outou tauupu i te parau mau, e ma te tapoˈi ouma ra o te parau-tia i te ahuraa; e ma te faatamaahia to outou avae i te faaineineraa o te evanelia ra o te hau; a rave hoi i te paruru [rahi] ra o te faaroo, ei nia roa iho ïa, o te mea ïa e pohe ai te mau ihe auahi atoa a taua varua ino ra: a rave atoa hoi i te faaupoo ra i te ora; e te ˈoˈe a te [v]arua ra o te parau a te Atua.” I ta te taata hiˈoraa, e paruru rahi te haana tamaˈi ta Paulo i faataa i te hoê faehau Roma. E faaohipa atoa ïa oia i te hoê ˈoˈe, ta ˈna mauhaa matamua roa no te taputô i te tahi atu taata.

3. No te aha e mea maitai ai ia auraro tatou i te mau faaueraa a Iesu Mesia e ia pee i to ˈna hiˈoraa?

3 Hau atu i te mauhaa e te faaineineraa, ua taaihia te manuïaraa o te nuu Roma i te auraro o te mau faehau i to ratou tapena rahi. Oia atoa, e mea tia ia auraro te mau Kerisetiano ia Iesu Mesia, ta te Bibilia e faataa ra ei “faaau ture na te mau fenua nei.” (Isaia 55:4) E “upoo” atoa oia “no te ekalesia,” aore ra amuiraa. (Ephesia 5:23) Te horoa mai ra Iesu i te mau faaueraa no ta tatou tamaˈi pae varua e te hoê hiˈoraa maitai roa e nafea ia ahu i te haana tamaˈi pae varua. (Petero 1, 2:21) I te mea e e tuea roa te huru taata mai to te Mesia i to tatou haana tamaˈi pae varua, te aˈo mai ra te mau Papai ia “faatara” ia tatou iho i te manaˈo o te Mesia. (Petero 1, 4:1) No reira, a hiˈopoa ˈi tatou i te tuhaa taitahi o to tatou haana tamaˈi pae varua, e faaohipa tatou i te hiˈoraa o Iesu no te haapapu i te faufaaraa e te maitai o te reira.

E paruru anaˈe i te tauupu, te ouma e te avae

4. Eaha te faufaaraa o te hoê tatua i roto i te haana tamaˈi a te hoê faehau, e te faataa ra te reira i te aha?

4 Te tauupu tatuahia i te parau mau. I te tau bibilia, e rave te mau faehau i te hoê tatua iri puaa e 5 e tae atu i te 15 tenetimetera i te aano. Ia au i te tahi feia huri, e mea maitai ia na ô te irava, “ma te parau mau ei tatua i to outou tauupu.” E paruru te tatua o te faehau i to ˈna tauupu, e e tapea tano maitai teie no te ˈoˈe. Ia tatua te hoê faehau i to ˈna tauupu, ua ineine ïa oia no te aroraa. Ua faaohipa Paulo i te tatua o te faehau no te faataa i te faufaaraa ia ohipa te parau mau bibilia i nia i to tatou oraraa. Ia tatua-maitai-hia tatou i te reira ei auraa parau e tia ˈi, ia ora hoi tatou ia au i te parau mau, a nehenehe atu ai e paruru i te reira i te mau taime atoa. (Salamo 43:3; Petero 1, 3:15) No reira, e mea hinaarohia ia haapii maite tatou i te Bibilia e ia feruriruri i tei papaihia i roto. I vai na ta te Atua ture ‘i roto i to Iesu aau.’ (Salamo 40:8) A uiuihia ˈi oia e te feia patoi, ua tia ia ˈna ia pahono ma te faahiti aau i te mau Papai.—Mataio 19:3-6; 22:23-32.

5. A faataa na e nafea te aˈoraa bibilia e nehenehe ai e tauturu ia tatou i te mau taime tamataraa aore ra faahemaraa.

5 Ia vaiiho tatou i te parau mau bibilia ia aratai ia tatou, e nehenehe te reira e paruru ia tatou i te manaˈo hape e e tauturu ia tatou ia rave i te mau faaotiraa paari. I te mau taime faahemaraa aore ra tamataraa, e haapapu te mau faaueraa bibilia i ta tatou faaotiraa e rave i te mea maitai. Mai te huru ra e e ite tatou i to tatou Orometua Rahi roa ˈˈe ra o Iehova, e e faaroo tatou i te hoê reo i muri mai ia tatou i te na ôraa e: “Teie te eˈa: e na reira i te haere.”—Isaia 30:20, 21.

6. No te aha e mea hinaarohia ˈi ia paruru i to tatou mafatu taipe, e e nafea te parau-tia e tiai maitai ai i te reira?

6 Te tapoˈi ouma o te parau-tia. E paruru te tapoˈi ouma o te faehau i te hoê melo faufaa roa o te tino, te mafatu. E mea hinaarohia ia paruru-taa-ê-hia to tatou mafatu taipe—to tatou huru i roto—no te mea e hinaaro noa te reira e rave i te mea ino. (Genese 8:21) No reira, e mea tia ia ite e ia hinaaro tatou i te mau ture aveia parau-tia a Iehova. (Salamo 119:97, 105) E turai to tatou hinaaro i te parau-tia ia tatou ia patoi i te huru feruriraa o teie nei ao o te tâuˈa ore ra aore ra o te anoi ra i te mau faaueraa maramarama a Iehova. Hau atu â, ia hinaaro tatou i te mea maitai e ia riaria tatou i te mea ino, eita ïa tatou e pee i te hoê haerea o te faaino i to tatou oraraa. (Salamo 119:99-101; Amosa 5:15) E hiˈoraa maitai to Iesu i roto i taua tuhaa ra, te na ô ra hoi te mau Papai no nia ia ˈna e: “I hinaaro na oe i te parau-tia, e i faufau na oe i te parau ino.”—Hebera 1:9. *

7. No te aha te hoê faehau Roma e hinaaro ai i te tiaa maitai, e te faahohoˈa ra te reira i te aha?

7 Te avae faatamaahia i te faaineineraa o te evanelia o te hau. E hinaaro te mau faehau Roma i te tiaa e tano aore ra te tamaa paari, i te mea e i te roaraa o te hoê ohiparaa a te nuu, e pinepine ratou i te haere na raro e 30 kilometera i te atea i te mahana hoê ma te amo fatata e 27 kilo haana tamaˈi e pueraa taihaa. Ua tano Paulo i te faaohiparaa i te tiaa no te faahohoˈa i to tatou ineineraa i te poro i te poroi o te Basileia i te taata atoa e faaroo mai. E mea faufaa te reira, e nafea hoi te taata e ite ai ia Iehova mai te peu e aita tatou i ineine e eita tatou e hinaaro e poro?—Roma 10:13-15.

8. E nafea tatou e nehenehe ai e pee i to Iesu hiˈoraa ei taata poro i te parau apî maitai?

8 Eaha te ohipa faufaa roa ˈˈe i roto i te oraraa o Iesu? Teie ta ˈna i parau i te tavana Roma ra o Ponotio Pilato: ‘I haere mai ai au i te ao nei e faaite i te parau mau.’ Ua poro Iesu i te mau taime atoa i ite ai oia i te taata e hinaaro e faaroo ia ˈna, e no to ˈna au rahi i ta ˈna taviniraa, ua haapao oia i te reira na mua ˈˈe i to ˈna mau hinaaro pae tino. (Ioane 4:5-34; 18:37) Ia hinaaro tatou, mai ia Iesu, e faaite haere i te parau apî maitai ia vetahi ê, e ite tatou e rave rahi taime maitatai no te reira. Hau atu â, e vai puai noa tatou i te pae varua ia haa roa tatou i roto i te taviniraa.—Ohipa 18:5.

Te paruru, te faaupoo, e te ˈoˈe

9. Mea nafea te hoê paruru rahi e paruru ai i te hoê faehau Roma?

9 Te paruru rahi o te faaroo. Te taˈo Heleni i hurihia ei “paruru rahi,” o te hoê ïa paruru huru rahi e moe ai te tino taatoa i muri mai. E paruruhia te taata i “te mau ihe auahi” faahitihia i roto i te Ephesia 6:16. I te tau bibilia ra, e faaohipa te mau faehau i te mau ihe aeho apoo e farii auri nainai to nia iho e nehenehe e faaîhia i te mori arahu e ura ra. Te faataa ra te hoê aivanaa i teie mau ihe ei “hoê o te mau mauhaa tamaˈi atâta roa ˈˈe i roto i te aroraa i tahito ra.” Mai te peu e aita e paruru rahi ta te hoê faehau, e nehenehe oia e pepe roa ino aore ra e pohe atoa i tera mau ihe.

10, 11. (a) Eaha “te mau ihe auahi” a Satani e nehenehe e haaparuparu i to tatou faaroo? (b) E nafea to Iesu hiˈoraa e faaite ai i te faufaaraa o te faaroo i te mau taime fifi?

10 Eaha “te mau ihe auahi” ta Satani e faaohipa ra no te haaparuparu i to tatou faaroo? E nehenehe ta ˈna e faatupu i te hamani-ino-raa aore ra te patoiraa i roto i te utuafare, i te ohipa, aore ra i te haapiiraa. I te pae varua, ua faaino atoa te hinaaro rahi atu â i te taoˈa materia e te marei o te morare ore i te tahi mau Kerisetiano. No te paruru ia tatou i tera mau fifi atâta, e titauhia ia ‘rave iho â tatou i te paruru rahi ra o te faaroo.’ E noaa mai te faaroo na roto i te haapiiraa no nia ia Iehova, te aparau-tamau-raa e o ˈna i roto i te pure, e te haroaroaraa e nafea oia e paruru e e haamaitai ai ia tatou.—Iosua 23:14; Luka 17:5; Roma 10:17.

11 A vai ai Iesu i te fenua nei, ua faaite oia i te faufaaraa o te faaroo puai i te mau taime fifi. Ua tiaturi roa oia i te mau faaotiraa a to ˈna Metua e ua oaoa oia i te raveraa i to te Atua hinaaro. (Mataio 26:42, 53, 54; Ioane 6:38) A mauiui rahi atoa ˈi oia i te ô i Getesemane, ua parau Iesu i to ˈna Metua e: “Ia tupu . . . to oe hinaaro, eiaha to ˈu.” (Mataio 26:39) Aita roa ˈtu i moe ia Iesu te faufaaraa e tapea i te hapa ore e e faaoaoa i to ˈna Metua. (Maseli 27:11) Mai te peu e mai tera atoa to tatou tiaturi ia Iehova, eita tatou e vaiiho i te faahaparaa aore ra te patoiraa ia haaparuparu i to tatou faaroo. E puai râ to tatou faaroo mai te peu e e turui tatou i nia i te Atua, e faaite tatou i to tatou hinaaro ia ˈna, e e haapao tatou i ta ˈna mau parau. (Salamo 19:7-11; Ioane 1, 5:3) Aita e apî materia aore ra e navenave poto i te pae taatiraa e faito i ta Iehova mau haamaitairaa na te feia e hinaaro ra ia ˈna.—Maseli 10:22.

12. E paruru to tatou faaupoo taipe i teihea vahi faufaa i nia ia tatou, e no te aha e paruru faufaa roa tera?

12 Te faaupoo o te ora. E paruru te faaupoo i te upoo o te faehau e to ˈna roro—te pu o te maramarama. Ua faaauhia to tatou tiaturiraa Kerisetiano i te hoê taupoo no te mea e paruru te reira i to tatou feruriraa. (Tesalonia 1, 5:8; MN) Noa ˈtu e ua faaapî tatou i to tatou feruriraa maoti te ite mau i te Parau a te Atua, e taata paruparu noa tatou e te tia ore. E nehenehe to tatou feruriraa e piˈo ohie noa. E nehenehe te mau fa a teie nei ao e faanevaneva ia tatou aore ra atoa e mono i to tatou tiaturiraa no ǒ mai i te Atua ra. (Roma 7:18; 12:2) Ua tamata te Diabolo ma te faufaa ore i te fariu ê ia Iesu ma te pûpû atu i “te mau basileia atoa i te ao nei e to ratou hinuhinu.” (Mataio 4:8) Ua patoi papu atu râ Iesu, e teie ta Paulo i parau no ˈna: “O [Iesu] tei faaoromai i te [pou haamauiuiraa], aore i haapao i te haama, [no te oaoa] i tuuhia mai i mua i tana aro; e te parahi ra i teie nei i te pae atau i te terono o te Atua ra.”—Hebera 12:2; MN.

13. E nafea e atuatu ai i to tatou tiaturi i te tiaturiraa i mua ia tatou?

13 E ere to Iesu tiaturi i te mea tupu taue. Mai te peu e e faaî tatou i to tatou feruriraa i te mau moemoeâ e te mau fa a teie nei ao, eita râ e tiatonu i te tiaturiraa i mua ia tatou, e iti mai ïa to tatou faaroo i te mau parau fafau a te Atua. Ia maoro, e nehenehe atoa tatou e ere roa i to tatou tiaturiraa. Mai te peu râ e e feruriruri tamau tatou i te mau parau fafau a te Atua, e oaoa noa ïa tatou i te tiairaa, aore ra tiaturiraa, i tuuhia i mua ia tatou.—Roma 12:12.

14, 15. (a) Eaha ta tatou ˈoˈe taipe, e e nafea e faaohipa ˈi i te reira? (b) A faataa e nafea te ˈoˈe a te varua e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia patoi i te faahemaraa.

14 Te ˈoˈe a te varua. E au te parau, aore ra poroi, a te Atua papaihia i roto i te Bibilia i te hoê ˈoˈe mata piti puai o te nehenehe e tâpû ê i te haavare i te pae faaroo e e tauturu i te feia aau tia ia tiamâ i te pae varua. (Ioane 8:32; Hebera 4:12) E nehenehe atoa tera ˈoˈe pae varua e paruru ia tatou i te mau faahemaraa aore ra tamataraa a te mau apotata i te vavahi i to tatou faaroo. (Korinetia 2, 10:4, 5) Te mauruuru roa nei tatou e ‘mea faaurua te mau Papai atoa e te Atua e e faaineine roa te reira ia tatou no te mau ohipa maitatai atoa’!—Timoteo 2, 3:16, 17, MN.

15 I to ˈna faahemaraahia e Satani i te medebara, ua faaohipa maitai Iesu i te ˈoˈe a te varua no te patoi i te manaˈo hape e te faahemaraa paari. I te faahemaraa taitahi a Satani, ua pahono oia: “Ua papaihia.” (Mataio 4:1-11) Ua ite atoa o David, te hoê Ite no Iehova i Paniora, e ua tauturu te mau Papai ia ˈna ia upootia i nia i te faahemaraa. I te 19raa o to ˈna matahiti, ua ani te hoê vahine apî purotu e haa ra i roto i te hoê â taiete tamâraa ia ˈna ia ‘amuimui raua ma te au.’ Ua patoi atu David e ua ani i to ˈna paoti i te ohipa i roto i te tahi atu tuhaa ia ore tera tupuraa e fa faahou mai. “Ua haamanaˈo vau i te hiˈoraa o Iosepha,” ta David ïa i parau. “Ua patoi oia i te morare ore e ua horo oia i reira iho. Ua na reira atoa vau.”—Genese 39:10-12.

16. A faataa no te aha e mea hinaarohia ˈi te faaineineraa no ‘te tufa i te parau mau ma te tia.’

16 Ua faaohipa atoa Iesu i te ˈoˈe a te varua no te tauturu ia vetahi ê ia tiamâ i te mana o Satani. Ua parau oia e: “[E] ere i ta ˈu ta ˈu e haapii nei, na ˈna râ, na tei tono mai ia ˈu nei.” (Ioane 7:16) No te pee i ta Iesu haapiiraa maitai roa, e hinaaro tatou i te faaineineraa. No nia i te mau faehau Roma, ua papai te taata tuatapapa ati Iuda ra o Josèphe e: “E faaineinehia te mau faehau atoa i te mau mahana atoa, e ma te itoito rahi, mai te huru ra e tei te tamaˈi ratou e no reira e mea ohie roa ˈi no ratou ia faaoromai i te rohirohi o te mau aroraa.” I roto i ta tatou tamaˈi pae varua, e mea hinaarohia ia faaohipa tatou i te Bibilia. E mea tia atoa ia ‘faaitoito ia vai maite â tatou i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai, ei rave ohipa aita e haamaraa, e te tia hoi i te tufa i te parau mau.’ (Timoteo 2, 2:15) E oaoa roa tatou ia faaohipa tatou i te mau Papai no te pahono i te uiraa haavare ore a te hoê taata e anaanatae ra!

Ma te pure tuutuu ore

17, 18. (a) Eaha te tuhaa a te pure i roto i te patoiraa ia Satani? (b) A horoa i te hoê hiˈoraa no te faataa i te faufaaraa o te pure.

17 I muri aˈe i te hiˈopoaraa i te haana tamaˈi atoa pae varua, e faahiti Paulo i te tahi atu aˈoraa faufaa. No te patoi ia Satani, e mea maitai ia pûpû te mau Kerisetiano i ‘te mau pure atoa e te ani.’ Ehia taime? ‘Ma te pure tuutuu ore e te ani a te varua ra,’ ta Paulo ïa i papai. (Ephesia 6:18) Ia û tatou i te faahemaraa, te tamataraa, aore ra te toaruaruraa, e nehenehe te pure e haapuai roa ia tatou. (Mataio 26:41) Ua ‘pûpû Iesu i te pure, i te aniraa ˈtu ma te oto rahi e te roimata, i Tei tia ia faaora ia ˈna mai te pohe maira, ei faaroohia oia i ta ˈna i mǎtaˈu ra.’—Hebera 5:7.

18 Ua aupuru Milagros i ta ˈna tane maˈi 15 tiahapa matahiti i te maoro, e te na ô ra oia e: “Ia toaruaru vau, e fariu vau ia Iehova ra i roto i te pure. Aita e taata e nehenehe e tauturu ia ˈu mai ia ˈna. Parau mau, i te tahi taime ua manaˈo vau e eita ta ˈu e nehenehe faahou e faaoromai. I muri aˈe râ i te pure-noa-raa ia Iehova, ua itoito-faahou-hia vau e ua afaro mai au.”

19, 20. Eaha te hinaarohia no te upootia i roto i ta tatou aroraa ia Satani?

19 Ua ite te Diabolo e e taime poto to ˈna e toe nei, e te tutava puai roa nei oia i te haavî ia tatou. (Apokalupo 12:12, 17) E mea tia ia patoi tatou i teie enemi puai e ia ‘rohi hua i te rohiraa maitai ra i te faaroo.’ (Timoteo 1, 6:12) E hinaaro tatou i te puai i hau aˈe i tei matauhia. (Korinetia 2, 4:7, MN) E hinaaro atoa tatou i te tauturu a te varua moˈa o te Atua e e mea tia ïa ia pure tatou no te reira. Ua parau Iesu e: “Te ite na outou i te horoa i te mea maitai na ta outou tamarii, ino noa ˈi outou na, e rahi atu ïa to outou Metua i te ao ra i te horoa i te [varua moˈa] i te feia i ani atu ia ˈna ra.”—Luka 11:13; MN.

20 Te taa ra ia tatou e mea faufaa roa ia ahu tatou i te haana tamaˈi atoa ta Iehova e horoa mai ra. No te na reira, e titauhia ia faahotu tatou i te mau huru maitatai ta te Atua e au, mai te faaroo e te parau-tia. E titauhia ia hinaaro tatou i te parau mau mai te huru ra e ua tatuahia tatou i te reira, ia ineine tatou i te haaparare i te parau apî maitai i te mau taime atoa, e ia haamanaˈo noa tatou i te tiaturiraa i mua ia tatou. E mea tia ia haapii tatou i te faaohipa maitai i te ˈoˈe a te varua. Ma te ahu i te haana tamaˈi atoa a te Atua, e nehenehe tatou e upootia i roto i ta tatou toraa i te mau varua iino, a faahanahana mau atu ai i te iˈoa moˈa o Iehova.—Roma 8:37-39.

[Nota i raro i te api]

^ I roto i ta Isaia parau tohu, te parauhia ra e ua ahu Iehova i “te parau-tia ei paruru ouma.” No reira oia e titau ai ia faaohipa te mau tiaau o te amuiraa i te parau-tia e ia haa ma te titiaifaro.—Isaia 59:14, 15, 17.

E nafea outou e pahono ai?

• To vai te hiˈoraa maitai roa ˈˈe no nia i te ahuraa i te haana tamaˈi pae varua, e no te aha e mea maitai ai ia feruri maite tatou i to ˈna hiˈoraa?

• E nafea tatou e paruru ai i to tatou feruriraa e to tatou mafatu taipe?

• E nafea tatou e ite roa ˈi i te faaohipa i te ˈoˈe a te varua?

• No te aha e mea maitai ai ia pure tatou ma te tuutuu ore?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 13]

E nehenehe te haapii-maite-raa i te Bibilia e turai ia tatou ia faaite haere i te parau apî maitai ma te tuutuu ore

[Hohoˈa i te api 14]

E tauturu to tatou tiaturiraa papu ia tatou ia faaruru i te mau fifi

[Hohoˈa i te api 15]

Te faaohipa ra anei outou i ‘te ˈoˈe a te varua’ i roto i te taviniraa?