Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E riro i te feia mǎrû te fenua”—e nafea?

“E riro i te feia mǎrû te fenua”—e nafea?

“E riro i te feia mǎrû te fenua”—e nafea?

“UA FAAROO ê na paha outou i te mau parau tamahanahana a Iesu e ‘e riro i te feia mǎrû te fenua.’ Ia hiˈohia te mau mea atoa ta te taata e rave nei te tahi i te tahi e i te fenua nei, i to outou manaˈo eaha te vaiihohia na te feia mǎrû?”—Mataio 5:5; Salamo 37:11; King James Version.

Ua faaohipa o Myriam, hoê o te mau Ite no Iehova, i teie uiraa no te haamata i te hoê aparauraa bibilia. Ua pahono te taata ta ˈna i paraparau atu e mai te peu e ua fafauhia e Iesu, e tano ïa ia parau e e tufaa faufaa te fenua e ere i te hoê vahi ano tei vavahihia aore ra faaea-ore-hia.

Papu roa e e pahonoraa maitai tera. E tumu anei râ ta tatou e manaˈo maitai ai mai tera? Oia mau, te horoa mai nei te Bibilia i te mau tumu papu no te tiaturi e e tupu mau te parau fafau. Inaha, ua taai-piri-hia te tupuraa o tera parau fafau i te opuaraa a te Atua no te huitaata e te fenua. E ua papu ia tatou e o ta te Atua e opua, e faatupu iho â oia. (Isaia 55:11) No reira, eaha te opuaraa matamua a te Atua no te huitaata, e e nafea te reira e tupu ai?

Te opuaraa mure ore a te Atua no te fenua

Ua poiete te Atua ra o Iehova i te fenua no te hoê opuaraa taa maitai. “Te na ô maira . . . Iehova; o tei hamani i te mau raˈi ra; oia te Atua: o tei rave i te fenua e na ˈna i hamani; e na ˈna hoi i haamau: aitâ râ oia i hamani ia vaiiho-taata-ore-noa-hia, ua hamani râ oia ia taatahia: O vau o Iehova, e aitâ ˈtu.” (Isaia 45:18) No reira, ua poiete-taa-maitai-hia te fenua ei faaearaa no te taata. Hau atu â, e opuaraa na te Atua ia riro te fenua ei nohoraa mure ore no te huitaata. “Na oe i haamau i te tumu o te fenua, ia ore roa ia aueue.”—Salamo 104:5; 119:90.

E ite-atoa-hia te opuaraa a te Atua no te fenua i roto i ta ˈna faaueraa i na taata matamua. Ua parau Iehova ia Adamu e ia Eva: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho; e ia mana orua i nia iho i te iˈa o te tai, e i nia iho i te mau manu o te reva, e i nia iho i te mau mea atoa e nee haere i nia iho i te fenua nei.” (Genese 1:28) Te fenua ta te Atua i horoa ˈtu na Adamu raua o Eva, e nohoraa mure ore ïa no raua e to raua huaai. “Te mau raˈi ra, na Iehova ïa mau raˈi,” ta te fatu salamo ïa i faahiti e rave rahi senekele i muri aˈe, “area te fenua nei, ua horoa mai oia i te reira na te tamarii a te taata nei.”—Salamo 115:16.

No te faatupu i tera opuaraa faahiahia, e mea tia ia farii Adamu e o Eva e ta raua atoa huaai ia Iehova, te Atua Poiete e te Tumu o te ora ei Arii no ratou e ia ineine ratou i te auraro ia ˈna. E mea papu roa te manaˈo o Iehova i to ˈna horoaraa i teie faaueraa i te taata: “E amu noa oe i to te mau raau atoa o te ô nei; area i to te raau e ite ai i te maitai e te ino, eiaha oe e amu i te reira; ei te mahana e amu ai oe i te reira, e pohe ïa oe.” (Genese 2:16, 17) No te ora noâ i roto i te ô i Edene e mea tia ia auraro Adamu e o Eva i tera faaueraa ohie e te maramarama. E faaite to raua na reiraraa i to raua mauruuru no te mau mea atoa ta te Metua i te raˈi i rave no raua.

I to Adamu raua o Eva oreraa e auraro i te Atua na roto i te ofatiraa i te faaueraa i horoahia ia raua ra, ua patoi mau raua i tei horoa i te mau mea atoa ta raua i fanaˈo. (Genese 3:6) I te na reiraraa, ua ere raua i to raua nohoraa Paradaiso nehenehe eiaha no raua anaˈe, no to raua atoa râ huaai. (Roma 5:12) Ua haafifi anei te auraro ore o na taata faaipoipo matamua i te opuaraa a te Atua i to ˈna poieteraa i te fenua?

Te hoê Atua o tei ore i taui

Ua parau te Atua na roto i ta ˈna peropheta Malaki e: “O Iehova . . . au, aore o ˈu e huru ê.” (Malaki 3:6) No nia i teie irava, ua tapao te taata tuatapapa bibilia Farani o Louis Fillion e ua taai-piri-hia teie parau i te tupuraa o te mau parau fafau a te Atua. Ua papai o Fillion “e nehenehe o Iehova e faaore roa i to ˈna nunaa orure hau no te mea râ eita o ˈna e taui i ta ˈna mau parau fafau, noa ˈtu te mau mea atoa, e vai taiva ore o ˈna i ta ˈna i fafau i tahito ra.” Eita te mau parau fafau a te Atua i te taata taitahi, te hoê nunaa, aore ra te huitaata atoa e moehia e tupu râ te reira i te taime au. “E tamau oia i to ˈna manaˈo i ta ˈna ra faufaa: i te parau ta ˈna i tuu mai e tausani noa ˈtu i te ui ra.”—Salamo 105:8.

E nafea râ tatou e papu ai e aita Iehova i taui i ta ˈna opuaraa matamua no te fenua? E nehenehe tatou e papu i te reira, no te mea i roto i te Parau faaurua a te Atua, te Bibilia, e ite tatou i te faahitiraa o te opuaraa a te Atua e horoa te fenua na te huitaata auraro. (Salamo 25:13, 37:9, 22, 29, 34) Hau atu â, te faataa ra te mau Papai i te feia i haamaitaihia e Iehova o te parahi ra ma te panaˈonaˈo ore, “i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke,” e “aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou.” (Mika 4:4; Ezekiela 34:28) “E patu” te feia ta Iehova i maiti “i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira.” E fanaˈo ratou i te hau e te mau animara atoa o te aua.—Isaia 11:6-9; 65:21, 25.

Te horoa ra te Bibilia i te hoê hiˈoraa atea o te parau fafau a te Atua na roto i te tahi atu ravea. I te roaraa o te faatereraa a te arii Solomona, ua fanaˈo te nunaa Iseraela i te hoê tau hau e te ruperupe. I raro aˈe i ta ˈna faatereraa, ua “parahi noa ihora Iuda raua o Iseraela ma te hau, o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna vine e ta ˈna suke, mai Dana mai e tae noa ˈtura i Bere-seba, e hope roa aˈera to Solomona anotau.” (Te mau arii 1, 4:25) Te parau ra te Bibilia “e rahi” Iesu “ia Solomona,” e no nia i ta ˈna faatereraa, ua tohu te fatu salamo e: “I to ˈna ra tau e tupu roa ˈi te parau-tia; e rahi roa hoi te hau, oi vai aˈe te marama.” I tera ra tau, “e riro hoi e maa sitona [e rave rahi] tei te fenua [e e hotu rahi te maa] i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra.”—Luka 11:31; Salamo 72:7, 16; MN.

A tapea ˈi i ta ˈna parau, e haapapu te Atua ra o Iehova e eita noa te parau fafau o te tufaa e tupu tera râ e faaapîhia te mau mea atoa ma te nehenehe mau. I roto i te Apokalupo 21:4, te na ô maira te Parau a te Atua e i roto i ta ˈna ao apî fafauhia, “e na” te Atua “e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa.” Aita e parau fafau faufaa aˈe i te Paradaiso.—Luka 23:43.

E nafea ia fanaˈo i te tufaa fafauhia

E tupu te tauiraa o te fenua ei Paradaiso i raro aˈe i te hoê faatereraa e ohipa mai te raˈi mai, te hoê Basileia o Iesu Mesia te Arii. (Mataio 6:9, 10) A tahi, “e haamou” tera Basileia “i te feia e faaino ra i te fenua nei.” (Apokalupo 11:18, MN; Daniela 2:44) E, ei “Arii no te hau,” e faatupu Iesu Mesia i teie mau parau tohu: “E te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea.” (Isaia 9:6, 7) I raro aˈe i tera Basileia, e riro i te mau mirioni taata e tae noa ˈtu i te feia o te faatia-faahou-hia te fenua.—Ioane 5:28, 29; Ohipa 24:15.

O vai te fanaˈo i tera tufaa faahiahia? A hiˈo na i te mau parau a Iesu: “E ao to tei mǎrû; e riro hoi ia ratou te fenua.” (Mataio 5:5) Eaha te auraa to tei mǎrû? E pinepine, e faataa te mau titionare te “mǎrû” mai te aau mǎrû, aau au noa, te auraro, te hau e te mamahu atoa. Mea hohonu atu â te taˈo Heleni tumu. “Te vai ra te mamahu” i roto tera taˈo, ta te buka (New Testament Wordbook) a William Barclay’s ïa e tapao ra “i muri mai râ i te mamahu, te vai ra te puai o te auri.” O te huru feruriraa ïa e nehenehe ai te taata e faaruru i te ino ma te ore e inoino aore ra e manaˈo tahoo, e faahopearaa atoa tera o te mau taairaa maitai e te Atua, e e riro taua taairaa ra ei tumu o to ˈna puai.—Isaia 12:2; Philipi 4:13.

E farii te hoê taata mǎrû ma te haehaa i te mau ture aveia a te Atua i roto i te mau tuhaa atoa o to ˈna iho oraraa; eita o ˈna e mârô i te rave na nia i to ˈna iho manaˈo aore ra i te manaˈo o te tahi atu mau taata. E mea ohie atoa o ˈna ia haapiihia, e ineine o ˈna i te haapiihia e Iehova. Ua papai te fatu salamo o Davida: “E aratai [Iehova] i te feia aau mǎrû ma te tia; e haapii mai oia i te feia aau mǎrû i to ˈna iho eˈa.”—Salamo 25:9; Maseli 3:5, 6.

To rotopu anei outou i te “feia mǎrû” e riro ia ratou te fenua? E tiai ru atoa outou i te tufaa o te fenua paradaiso e e ora i reira e a muri noa ˈtu, na roto i te iteraa ia Iehova e to ˈna hinaaro, na roto i te haapiiraa i ta ˈna Parau, e na roto i te faaohiparaa i ta outou e haapii ra.—Ioane 17:3.