Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Ei atiraa aroha mau to outou ia outou iho”

“Ei atiraa aroha mau to outou ia outou iho”

“Ei atiraa aroha mau to outou ia outou iho”

“Ei atiraa aroha mau to outou ia outou iho, i te aroha taeae ra.”—ROMA 12:10.

1, 2. Eaha te taairaa ta te hoê mitionare no teie tau e ta te aposetolo Paulo i fanaˈo e to raua mau taeae?

 I TE roaraa o ta ˈna taviniraa mitionare e 43 matahiti i te pae Hitia o te râ, ua matauhia Don no to ˈna huru mahanahana i nia i te feia ta ˈna i tavini. A faaoromai noa ˈi oia i to ˈna maˈi i te pae hopea, ua tere atu te tahi o tei haapii e oia i te Bibilia e mau tausani kilometera i te atea no te parau i pihai iho i to ˈna roˈi e,“Kamsahamnida, kamsahamnida!”—“Mauruuru, mauruuru!” na roto i te reo Korea. Ua haaputapû te atiraa aroha mau o Don i to ratou aau.

2 E ere i te mea otahi teie hiˈoraa o Don. I te senekele matamua, ua faaite te aposetolo Paulo i te aroha hohonu i te feia ta ˈna i tavini. Ua haapae Paulo ia ˈna iho. Noa ˈtu e e taata tiaturi papu oia, mea mǎrû atoa oia e te haapao, ‘mai te metua vahine e poihere ra i ta ˈna ra tamarii.’ Ua papai oia i te amuiraa i Tesalonia e: “No te rahi o to matou aroha ia outou, ua tia roa ia matou te horoa ˈtu i te evanelia a te Atua ia outou na, e eiaha hoi te reira anaˈe ra, o matou atoa iho ïa, no te mea ua riro outou ei here na matou.” (Tesalonia 1, 2:7, 8) I muri aˈe, i to Paulo faaiteraa ˈtu i te mau taeae no Ephesia e eita ratou e ite faahou ia ˈna, “oto anaˈe ihora ratou atoa, tauahi maira i nia i te aˈî o Paulo ua hôˈi maira ia ˈna.” (Ohipa 20:25, 37) Papu maitai, e ere noa te taairaa i rotopu ia Paulo e to ˈna mau taeae i te fanaˈoraa i te hoê â faaroo. Ei atiraa aroha mau to ratou ia ratou iho.

Te atiraa aroha mau e te aroha

3. Mea nafea te mau taˈo bibilia no atiraa aroha mau e aroha i taaihia ˈi?

3 I roto i te mau Papai, ua taai-piri-roa-hia te atiraa aroha mau, te aumauiui, e te aumihi i te huru maitai Kerisetiano teitei roa ˈˈe—te aroha. (Tesalonia 1, 2:8; Petero 2, 1:7) Mai te mau tuhaa o te hoê taiamani nehenehe, e ohipa amui teie mau huru maitatai o te Atua no te faatupu i te mau faahopearaa maitai. E haafatata ˈtu â te reira i te mau Kerisetiano eiaha noa ia ratou ratou iho i to ratou atoa râ Metua i te raˈi. No reira Paulo i faaitoito ai i to ˈna mau hoa faaroo: “Ei aroha haavare ore â. . . . Ei atiraa aroha mau to outou ia outou iho, i te aroha taeae ra.”—Roma 12:9, 10.

4. Eaha te auraa o te parau ra “atiraa aroha mau”?

4 E piti tuhaa to te taˈo Heleni ta Paulo i faaohipa no “atiraa aroha mau,” te hoê, o te auhoaraa ïa, e te tahi atu, o te here ïa. Mai ta te hoê aivanaa Bibilia e faataa ra, te auraa ïa, e “e tapaohia [te mau Kerisetiano] e te paieti, te hoê huru o te hoê utuafare î i te here, te tahoê roa, e te turu te tahi i te tahi.” Tera anei to outou manaˈo i to outou mau taeae e tuahine Kerisetiano? Ia parare te hoê huru mahanahana—te hoê taairaa piri—i roto i te amuiraa Kerisetiano e tia ˈi. (Galatia 6:10) No reira, te huri ra te hoê Bibilia a J. Phillips (The New Testament in Modern English) i te Roma 12:10 mai teie: “E aroha mahanahana mau to tatou ia tatou iho mai te mau taeae.” E te na ô ra te tahi atu Bibilia (Bible de Jérusalem) e: “A here te tahi i te tahi mai te mau taeae e tia ˈi.” Oia, e ere noa te here i rotopu i te mau Kerisetiano i te hopoia. Ma “te aroha taeae haavare ore ra,” e mea tia “ia aroha uˈana maite” tatou ia tatou iho “ma te aau porao ore.”—Petero 1, 1:22.

‘Haapiihia e te Atua i te aroha ia outou iho’

5, 6. (a) Mea nafea to Iehova faaohiparaa i te mau tairururaa nunaa rau no te haapii i to ˈna nunaa i te aroha Kerisetiano? (b) E nafea te taairaa i rotopu i te mau taeae e piri roa ˈtu â ˈi i te roaraa o te tau?

5 Noa ˈtu e i roto i teie ao, te ‘iti nei te hinaaro o te rahiraa o te taata,’ te haapii nei Iehova i to ˈna nunaa no teie tau ‘ia aroha ia ratou iho.’ (Mataio 24:12; Tesalonia 1, 4:9) Te horoa ra te mau tairururaa nunaa rau a te mau Ite no Iehova i te mau taime faahiahia no teie haamataroraa. I roto i teie mau tairururaa, e farerei te mau Ite o te fenua iho i te mau taeae no te mau fenua atea mai, e ua farii manihini e rave rahi i te mau tia no te mau fenua ê. I te hoê tairururaa i tupu aita i maoro aˈenei, ua haere mai vetahi no te mau fenua aita te taata i matau i te faaite roa ˈtu i to ratou huru aau. “I to teie mau tia tae-matamua-raa ˈtu, e mea taiâ roa ratou e te mamahu,” ta te hoê ïa Kerisetiano o tei tauturu i te pae o te nohoraa e faatia ra. “E ono noa râ mahana i muri aˈe i to ratou aroharaa ˈtu, ua tauahi e ua taˈi ratou e te mau taata farii te tahi i te tahi. Ua haaatihia ratou e te aroha Kerisetiano o te ore roa e moe ia ratou.” E nehenehe te faaiteraa i te aau farii maitai i to tatou mau taeae, noa ˈtu eaha to ratou oraraa, e faatupu i te mea maitai roa ˈˈe i roto i te manihini e te taata farii atoa.—Roma 12:13.

6 Mea faahiahia teie mau tupuraa i te mau tairururaa, e tupu atoa râ te taairaa piri roa ˈtu â ia tavini amui te mau Kerisetiano ia Iehova i te roaraa o te tau. Ia matau maitai tatou i to tatou mau taeae, e nehenehe tatou e au atu â i to ratou mau huru maitatai au mau—ta ratou parau mau, to ratou huru taata tiaturihia, to ratou taiva ore, hamani maitai, horoa maitai, faatura, aumihi, e to ratou pipiri ore. (Salamo 15:3-5; Maseli 19:22) Ua parau Mark o tei tavini ei mitionare i Afirika Hitia o te râ e, “E faatupu te haa-amui-raa e to tatou mau taeae i te hoê taairaa e ore e mutu.”

7. Eaha te titauhia maira no te fanaˈo i te aroha Kerisetiano i roto i te amuiraa?

7 No te titau e no te tapea i tera taairaa i roto i te hoê amuiraa, e mea tia ia haafatata ˈtu te mau melo te tahi i te tahi. Na roto i te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa Kerisetiano, e haapuai tatou i te taairaa ta tatou e fanaˈo ra e to tatou mau taeae e tuahine. Na roto i te taeraa i te mau putuputuraa, te paraparauraa na mua ˈˈe e i muri aˈe e te apitiraa i te mau putuputuraa, e faaitoito e e faaaraara tatou te tahi i te tahi ‘ia rahi te aroha e te mau ohipa maitatai.’ (Hebera 10:24, 25) “Te haamanaˈo ra vau ma te au,” ta te hoê ïa matahiapo i te Hau Amui e faatia ra, “e i to ˈu tamarii-rii-raa, o to ˈu utuafare noa i rotopu i te mau utuafare hopea te faarue i te Piha a te Basileia, ma te fanaˈo maoro i te aparauraa auhoa e te faufaa.”

E hinaaro anei outou “ia mahora”?

8. (a) Eaha ta Paulo i hinaaro e parau i to ˈna faaitoitoraa i to Korinetia “ia mahora”? (b) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te paturu i te aroha i roto i te amuiraa?

8 No te faaite hope roa i tera aroha, e hinaaro paha tatou “ia mahora” to tatou aau. Ua papai te aposetolo Paulo i te amuiraa i Korinetia e: “Ua mahora noa to matou aau. Aore outou i apǐapǐ ia matou.” Ua faaitoito Paulo ia ratou “ia mahora” atoa ratou. (Korinetia 2, 6:11-13) E nehenehe atoa anei outou e “mahora” i to outou aroha? Eiaha outou e tiai e na vetahi ê e na reira. I roto i ta ˈna rata i to Roma, ua taai Paulo i te faufaaraa ia faahotu i te atiraa aroha mau i teie aˈoraa: “I te faaturaraa ˈtu [outou na mua] te tahi i te tahi.” (Roma 12:10; MN) No te faatura ia vetahi ê, e nehenehe outou e haere atu e farerei ia ratou i te mau putuputuraa. E nehenehe atoa outou e titau manihini ia ratou ia apiti ia outou i roto i te taviniraa aore ra i te faaineineraa o te hoê putuputuraa. E tauturu te na reiraraa ia rahi te atiraa aroha mau.

9. Eaha te mau taahiraa ta vetahi i rave no te riro ei hoa piri roa e te mau Kerisetiano? (A faaô mai i te tahi mau hiˈoraa o te fenua iho.)

9 E nehenehe te mau utuafare e te mau taata i roto i te amuiraa e “mahora” na roto i te haereraa e hiˈo te tahi i te tahi, peneiaˈe ma te tamaa amui, e ma te apiti amui i te mau ohipa maitatai. (Luka 10:42; 14:12-14) E faanaho Hakop i te tahi taime i te mau tamaaraa i rapaeau no te mau pǔpǔ iti. “To reira te feia apî e te feia paari, oia atoa te mau metua taa noa,” ta ˈna ïa e faatia ra. “E hoˈi te taata atoa i to ratou fare ma te mau haamanaˈoraa oaoa, e e piri roa ratou te tahi i te tahi.” Ei Kerisetiano, ia tutava tatou i te riro eiaha noa ei hoa faaroo ei hoa mau atoa râ.—Ioane 3, 14.

10. Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia fifi tatou e to tatou mau taeae e tuahine?

10 I te tahi mau taime râ, e nehenehe te huru tia ore e haafifi i te atuaturaa i te auhoaraa e te aroha. Eaha ta tatou e nehenehe e rave? Na mua, e nehenehe tatou e pure no te mau taairaa maitai e to tatou mau taeae. E hinaaro te Atua ia faahoa ta ˈna mau tavini te tahi i te tahi, e e pahono oia i tera mau pure haavare ore. (Ioane 1, 4:20, 21; 5:14, 15) Ia ohipa atoa tatou ia au i ta tatou mau pure e tia ˈi. Te haamanaˈo ra Ric, te hoê tavini ratere i Afirika Hitia o te râ, i te hoê taeae etaeta e te fifi roa ia tapiri atu. “Aita vau i ape i te taeae, ua opua râ vau e haamatau maitai aˈe ia ˈna,” ta Ric ïa e faataa ra. “E taata etaeta te metua tane o te taeae. I muri aˈe i to ˈu taaraa i te mau tutavaraa puai ta te taeae i rave no te faaruru i teie tupuraa e to ˈna haere-rahi-raa i mua, ua faahiahia vau ia ˈna. Ua riro mâua ei hoa maitatai.”—Petero 1, 4:8.

A haamahorahora i to outou aau!

11. (a) Eaha te hinaarohia ia tupu te aroha i roto i te amuiraa? (b) No te aha te tapeapearaa i te faaite i te huru aau ia vetahi ê e tuino ai i te pae varua?

11 I teie tau, e rave rahi taata e ora ra ma te ore roa e faahoa i te hoê taata. Auê te peapea e! E ere mai te reira—e eiaha—i roto i te amuiraa Kerisetiano. E ere te aroha taeae mau i te aparauraa mǎrû noa e te peu maitai; e ere atoa i te faaite-hua-raa i te huru aau ia vetahi ê. Ia haamahorahora tatou i to tatou aau, mai ia Paulo i nia i to Korinetia, e ia faaite i to tatou mau hoa faaroo e te tapitapi mau ra tatou i to ratou maitai e tia ˈi. Noa ˈtu e eita iho â te taata atoa e imi i te taata aore ra e ere i te mea paraparau, e nehenehe te riroraa ei taata moemoe roa e tuino. Te faaara ra te Bibilia e: “O tei faataa ê ia ˈna ihora, te imi ra ïa i to ˈna ihora hinaaro; e mârô oia i te imi i te mau paari atoa ra.”—Maseli 18:1.

12. No te aha e mea faufaa roa ˈi te aparauraa maitai no te mau taairaa piri i roto i te amuiraa?

12 E mea faufaa roa te aparauraa haavare ore no te auhoaraa mau. (Ioane 15:15) E hinaaro pauroa tatou i te mau hoa ta tatou e nehenehe e faaite i to tatou mau manaˈo hohonu e huru aau. Hau atu â, e rahi noa ˈtu tatou i te matau te tahi i te tahi, e ohie noa ˈtu i te haamâha i te mau hinaaro o te tahi e te tahi. Ia tapitapi tatou i te maitai o te tahi e te tahi, te tauturu ra tatou ia rahi te atiraa aroha mau i roto i te amuiraa, e e ite tatou e e parau mau ta Iesu: “E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.”—Ohipa 20:35; Philipi 2:1-4.

13. Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faaite e e aroha mau to tatou i to tatou mau taeae?

13 Ia maitai roa ˈˈe to tatou aroha, e titauhia ia faaite tatou i te reira. (Maseli 27:5) Mai te peu e e mea mau to tatou aroha, e faaite iho â to tatou hohoˈa mata, e nehenehe atu ai e turai i te aau o vetahi ê ia pahono mai. Ua papai te taata paari e: “Te oaoa nei te aau ia maramarama te mata.” (Maseli 15:30) E paturu atoa te mau ohipa ferurihia i te atiraa aroha mau. Noa ˈtu e aita hoê aˈe taata e nehenehe e hoo mai i te aroha mau, e nehenehe te hoê ô horoahia ma te haavare ore e riro ei mea faufaa roa. E nehenehe teie mau mea atoa—te hoê tareta, te hoê rata, e ‘te parau parauhia i te taime mau ra’ e faaite i te aroha hohonu. (Maseli 25:11; 27:9) Ua oti anaˈe tatou i te faahoa ˈtu ia vetahi ê, e mea tia ia tapea tatou i te reira ma te faaite tamau i te aroha pipiri ore. I te mau taime hinaarohia iho â râ, e hinaaro tatou e tauturu i to tatou mau hoa. Te na ô ra te Bibilia e: “E aroha mai â te taua i te mau mahana atoa ra, i fanau mai râ te taeae no te anotau e ati ai ra.”—Maseli 17:17.

14. Eaha ta tatou e nehenehe e rave mai te peu e e au ra e eita te tahi taata e pahono mai i to tatou aroha?

14 Ma te manaˈo tano, eita tatou e nehenehe e tiai ia haafatata ˈtu tatou i te taata atoa i roto i te amuiraa. Te vai ra iho â vetahi ta tatou e haafatata aˈe i te tahi atu. No reira mai te peu e e au ra eita te tahi taata e faahoa ˈtu ia outou mai ta outou e hinaaro, eiaha e faaoti oioi e e fifi to outou aore ra to tera taata. E eiaha e tamata i te faahepo i te taata ia faahoa ˈtu ia outou. Mai te peu e e faaite noa outou i te auhoaraa mai ta te taata e faatia, e tauturu outou ia vai matara noa te uputa no te mau taairaa piri roa no a muri aˈe.

“Ua mauruuru roa vau ia oe”

15. Eaha te faahopearaa o te haapopouraa, aore ra te ereraa i te reira, i nia ia vetahi ê?

15 Eaha râ paha Iesu i te oaoa i te faarooraa i to ˈna bapetizoraa i te mau parau mai te raˈi mai: “Ua mauruuru roa vau ia oe”! (Mareko 1:11) Ua faarahi atu â paha teie faaiteraa i te farii maitai i to Iesu tiaturi e te here ra to ˈna Metua ia ˈna. (Ioane 5:20) Ma te peapea, eita roa ˈtu vetahi e faaroo i tera haapopouraa no ǒ mai i te feia ta ratou e faatura ra e e here ra. Te faahiti ra Ann e: “Mea rahi te feia apî mai ia ˈu aita to ratou fetii e farii ra i ta ratou mau tiaturiraa Kerisetiano.” Te na ô atoa ra oia e: “I te fare, e faaroo noa matou i te faahaparaa. E peapea roa matou.” Mai te peu râ e e riro ratou ei melo o te amuiraa, e ite ratou i te mahanahana o te hoê fetii paturu e te hamani maitai i te pae varua—te mau metua tane e metua vahine, e te mau taeae e tuahine i roto i te faaroo.—Mareko 10:29, 30; Galatia 6:10.

16. No te aha e ere ai i te mea maitai ia faaite i te haerea faahapa i nia ia vetahi ê?

16 I roto i te tahi mau taˈere, e mea varavara te mau metua, taata paari, e orometua haapii i te faaite i to ratou farii maitai i te feia apî ma to ratou aau atoa, no te mea te manaˈo ra ratou e e faariro paha tera umereraa i te feia apî ei mau taata mauruuru noa aore ra teoteo. E nehenehe atoa tera feruriraa e ohipa i nia i te mau utuafare Kerisetiano e te amuiraa. No nia i te hoê oreroraa aore ra te tahi atu tutavaraa, e nehenehe te feia paari e parau e: “Mea au roa, e nehenehe râ ta oe e haamaitai atu â!” Aore ra na roto i te tahi atu ravea, e nehenehe atoa ratou e parau i to ratou mauruuru ore i nia i te hoê taurearea. I to ratou na reiraraa, te tiaturi ra e rave rahi e te turai nei ratou i te feia apî ia haamaitai roa ˈtu â i to ratou ite. E pinepine râ e faahopearaa ê to teie raveraa, i te mea e e nehenehe te feia apî e faarue aore ra e manaˈo e eita e maraa ia ratou.

17. No te aha tatou e imi ai i te mau ravea no te haapopou ia vetahi ê?

17 Eiaha râ e haapopou hou te aˈoraa noa. E paturu te haapopouraa haavare ore i te atiraa aroha mau i roto i te utuafare e te amuiraa, a faaitoito atu ai i te feia apî ia imi i te aˈoraa a te mau taeae e tuahine aravihi. No reira eiaha e vaiiho i te taˈere ia haapii e nafea tatou e haa ˈi i nia ia vetahi ê, e “ahu” anaˈe râ “i te huru taata apî o tei poietehia ia au i te hinaaro o te Atua i roto i te parau-tia e te taiva ore mau.” A haapopou mai ia Iehova.—Ephesia 4:24, MN.

18. (a) E te feia apî, e nafea outou e hiˈo ai i te aˈoraa a te feia paari e tia ˈi? (b) No te aha te feia paari e pure ai e e feruri ai e nafea ratou e aˈo ai?

18 Area te feia apî ra, eiaha e faaoti e ia aˈo te feia paari ia outou, aita ïa ratou e au ra ia outou. (Koheleta 7:9) E ere roa ˈtu! Te turai-mau-hia ra ratou e to ratou tapitapi e to ratou here hohonu ia outou. Aita anaˈe, no te aha ratou e tutava ˈi i te paraparau atu ia outou? No te mea ua ite ratou i te faahopearaa o te mau parau, e pinepine e horoa rahi te feia paari—te mau matahiapo o te amuiraa iho â râ—i te taime no te feruri e no te pure hou a aˈo ai, i te mea e te hinaaro noa ra ratou e rave i te mea maitai.—Petero 1, 5:5.

‘Ua î Iehova i te aroha’

19. No te aha te feia o tei inoino e nehenehe ai e fariu ia Iehova ra no te turu?

19 Ua horoa paha te mau tupuraa au ore i te tahi mau taata i te manaˈo e e aratai noa te faaiteraa i te atiraa aroha mau i te tahi atu inoino. E titauhia te itoito e te faaroo puai ia haamahorahora faahou ratou i to ratou aau ia vetahi ê. Eiaha roa ˈtu râ ratou e haamoe e ‘aita Iehova i atea ê atu ia tatou atoa nei.’ Te titau manihini maira oia ia haafatata ˈtu ia ˈna. (Ohipa 17:27; Iakobo 4:8) Te taa atoa ra ia ˈna to tatou mǎtaˈu ia mauiui tatou, e te fafau ra oia e turu mai e e tauturu mai oia ia tatou. Te haapapu maira te fatu salamo ra o Davida e: “Te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ.”—Salamo 34:18.

20, 21. (a) E nafea tatou e ite ai e e nehenehe tatou e fanaˈo i te hoê taairaa piri roa e o Iehova? (b) Eaha te titauhia ra no te fanaˈo i te hoê taairaa piri roa e o Iehova?

20 O te auhoaraa piri roa e o Iehova te taairaa faufaa roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e atuatu. E nehenehe mau anei râ? E. Te faaite ra te Bibilia e e mea piri roa te mau tane e vahine parau-tia i to tatou Metua i te raˈi. Ua faahereherehia ta ratou mau parau mahanahana ia tiaturi tatou e e nehenehe atoa tatou e haafatata ˈtu ia Iehova.—Salamo 23, 34, 139; Ioane 16:27; Roma 15:4.

21 E maraa i te taata taitahi ta Iehova mau titauraa no te taairaa piri roa e o oia. “O vai, e Iehova, te tiahapa i to oe ra sekene?” ta Davida ïa i ui. “O te taata haerea piˈo ore, o tei haapao i te parau-tia ra; o tei parau i te parau mau i roto i to ˈna ra aau.” (Salamo 15:1, 2; 25:14) A ite noa ˈi tatou e te faahotu ra te taviniraa i te Atua i te faahopearaa maitai e te fanaˈo ra tatou i ta ˈna aratairaa e ta ˈna paruru, e ite tatou e ‘ua î Iehova i te aroha.’—Iakobo 5:11.

22. Teihea huru taairaa ta Iehova e hinaaro ra ia fanaˈo to ˈna nunaa?

22 Auê tatou i te haamaitaihia e te hinaaro ra Iehova e faatupu i te hoê taairaa e te mau taata tia ore! Eiaha anei ïa tatou e faaite i te atiraa aroha mau te tahi i te tahi? Maoti te tauturu a Iehova e nehenehe ai tatou taitahi e faaite e e fanaˈo i te atiraa aroha mau, te huru o to tatou huitaeae Kerisetiano. I raro aˈe i te Basileia o te Atua, e fanaˈo te taata atoa i te fenua nei i teie aroha e a muri noa ˈtu.

E nehenehe anei outou e faataa?

• Teihea huru tupuraa e vai ra i roto i te amuiraa Kerisetiano?

• E nafea tatou taitahi e nehenehe ai e paturu i te atiraa aroha mau i roto i te amuiraa?

• E nafea te haapopouraa haavare ore e paturu ai i te aroha Kerisetiano?

• E nafea to Iehova aroha e tauturu ai e e turu ai ia tatou?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

E ere noa te here i rotopu i te mau Kerisetiano i te hopoia

[Hohoˈa i te mau api 24, 25]

E nehenehe anei outou e “mahora” i to outou aroha?

[Hohoˈa i te api 26]

E taata faahapa anei outou aore ra faaitoito?