Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O vai te faahanahana nei i te Atua i teie mahana?

O vai te faahanahana nei i te Atua i teie mahana?

O vai te faahanahana nei i te Atua i teie mahana?

“E au te hanahana ia oe, e [Iehova, to matou Atua], e te tura, e te mana.”—APOKALUPO 4:11; MN.

1, 2. (a) Eaha te mau hiˈoraa e faataa ra i te tuhaa parauhia te biomimétique? (b) Eaha te uiraa e hiti mai, e eaha te pahonoraa?

 I TE hoê mahana i te mau matahiti 1940, ua faaori haere te taata îite Helevetia ra o Georges de Mestral i ta ˈna urî. I to ˈna hoˈiraa i te fare, ua tapao oia e ua î to ˈna ahu oia atoa te huruhuru o ta ˈna urî i te bardane. No to ˈna hinaaro e ite atu, ua hiˈopoa oia i te bardane na roto i te hoê mata faanui e ua maere oia i te mau tarou nainai o te mau i nia i te mau mea ofirifiri atoa. Ua hamani atura oia i te tahi taoˈa e tuati—te velcro. E ere o De Mestral anaˈe tei hamani i te mau hohoˈa o te mau mea o te natura. I te Hau Amui, ua hamani te mau taeae Wright i te hoê manureva i muri aˈe i te hiˈopoaraa i te mau manu rarahi e marere ra. Ua hamani te taata îite Farani ra o Gustave Eiffel i te pare i Paris o to ˈna iˈoa to nia iho, ma te faaohipa i te mau faaueraa tumu matamua o te tauturu i te ivi tohe o te taata ia amo i te teiaha o te tino.

2 Te faataa maitai ra teie mau hiˈoraa i te mea e parauhia ra te biomimétique, te tuhaa o te ihi e imi ra i te hamani i te hohoˈa o te mau mea o te natura. * E tano râ ia ui: Ehia taime te feia hamani e arue ai i Tei hamani i te mau bardane nainai, manu rarahi, te ivi tohe o te taata, e te taatoaraa o te tahi atu mau mea maere faahiahia i reira te hamaniraa e rave rahi a te taata i te niuraahia? Te parau mau peapea râ, e mea varavara te Atua i te aruehia aore ra i te faahanahanahia i roto i te ao o teie tau.

3, 4. Eaha te auraa o te taˈo Hebera i hurihia ei “hanahana,” e te faataa ra te reira i te aha ia faaohipahia no Iehova?

3 ‘No te aha,’ ta vetahi paha e ui, ‘e mea faufaa roa ˈi ia faahanahana i te Atua? Aita aˈena anei to te Atua e hanahana?’ Parau mau, o Iehova te Ihotaata hanahana roa ˈˈe o te ao taatoa, e ere râ te auraa e mea hanahana oia no te taata atoa. I roto i te Bibilia, te auraa matamua o te taˈo Hebera i hurihia ei “hanahana,” oia ïa “teiaharaa.” Te faataa ra te reira i te tahi mea o te faariro i te hoê taata ei mea faahiahia aore ra ei mea faufaa no vetahi ê. Ia faaohipahia no te Atua, te faataa ra te reira i te mea e riro ai te Atua ei maereraa na te taata.

4 E mea iti te taata i teie tau o te tapao ra i te mea e riro ai te Atua ei maereraa. (Salamo 10:4; 14:1) Oia mau, e pinepine te mau taata tiaraa teitei i roto i te totaiete, mai te peu e e tiaturi iho â ratou i te Atua, i te turai i te taata ia faatura ore i te Atua Poiete hanahana o te ao taatoa. E nafea ïa ratou?

‘Aita o ratou e otoheraa’

5. E nafea e rave rahi aivanaa e faataa ˈi i te mau mea maere i poietehia?

5 Te onoono ra e rave rahi aivanaa e aore e Atua. E nafea ïa ratou e faataa ˈi i te mau mea maere i poietehia, tae noa ˈtu te huitaata? Te parau nei ratou e te tumu, o te tauiuiraa ïa o te mau mea ora, te hoê puai matapo niuhia i nia i te tupuraa taue. Ei hiˈoraa, ua papai te taata tiaturi i te tauiuiraa o te mau mea ora o Stephen Jay Gould e: “Tei ǒ nei tatou no te mea e pehau taa ê to te hoê pǔpǔ iˈa o te nehenehe e riro mai ei avae o te tahi mau animara o te fenua . . . E hinaaro paha tatou i te hoê pahonoraa ‘maramarama aˈe’—aita ˈtu râ e tatararaa.” Ua papai atoa Richard Leakey e Roger Lewin e: “Peneiaˈe e hape ihiora iti rahi noa te taata.” Eita atoa te tahi mau aivanaa e umere ra i te nehenehe e te huru hamaniraa o te natura e arue i te Atua.

6. No te aha e rave rahi e ore ai e arue i te Atua mai Tei poiete?

6 Ia parau te feia maramarama e e tupuraa mau te tauiuiraa o te mau mea ora, te na ô ra ïa ratou e o te feia maua anaˈe te patoi ra i te tiaturi i te reira. Eaha te manaˈo o te taata e rave rahi i teie parau? Tau matahiti aˈenei, ua uiui te hoê taata ite maitai roa i te tauiuiraa o te mau mea ora i te feia i farii i tera haapiiraa. Ua na ô oia e: “Ua itea ia ˈu e te tiaturi ra te rahiraa o te taata e paturu ra i te tauiuiraa o te mau mea ora no te mea ua parauhia ia ratou e te tiaturi ra te mau taata maramarama atoa i te reira.” Oia, ia faaite te feia maramarama i to ratou manaˈo tiaturi ore i te Atua, eita vetahi ê e arue i te Atua mai Tei poiete.—Maseli 14:15, 18.

7. Ia au i te Roma 1:20, eaha te nehenehe e ite-papu-hia na roto i te mau mea itea i poietehia, e no te aha?

7 Ua rave anei te mau aivanaa i ta ratou mau faaotiraa no te mea te vai ra te haapapuraa? Aita roa ˈtu! Te haaatihia ra tatou e te haapapuraa e te vai mau ra te hoê Atua Poiete. Ua papai te aposetolo Paulo no nia ia ˈna e: “Te mau mea [aore ra huru maitatai] . . . no ˈna e ore e tia ia hiˈo ra, te itea papuhia nei ïa i te mau mea i hamanihia nei, mai te hamaniraa mai â o teie nei ao [te taata]; oia hoi to ˈna ra mana hope ra e te Atuaraa ra; aita ˈtura o ratou [to te feia tiaturi ore] otoheraa.” (Roma 1:20) Ua vaiiho mai te Atua Poiete i ta ˈna tapao i nia i ta ˈna mau mea i hamani. Te parau ra ïa Paulo e mai te haamataraa mai â o te faraa o te taata, e nehenehe e “itea papuhia” e te vai mau ra te Atua na roto i te mau mea itea i poietehia. Teihea teie haapapuraa?

8. (a) E nafea te mau raˈi materia e faaite ai i te mana e te paari o te Atua? (b) Eaha te haapapuraa e e tumu matamua to te ao nui?

8 E ite tatou na roto i te mau raˈi fetia e te vai mau ra te Atua. Te na ô ra te Salamo 19:1 e: “Te parau hua nei te mau raˈi i te hanahana o te Atua!” Te faaite ra “te mau raˈi”—te mahana, te avaˈe, e te fetia—i te mana e te paari o te Atua. E faatupu te rahiraa fetia i to tatou mǎtaˈu faatura. E te tere ra teie mau taoˈa atoa o te raˈi na roto i te reva teitei, eiaha ma te painu haere noa, ia au râ i te mau ture ihi materia taa maitai. * (Isaia 40:26) E tano anei ia parau e mea tupu taue noa mai? A tapao na e te parau ra e rave rahi aivanaa e e haamataraa taue to te ao nui. Ei faataaraa i te auraa o te reira, ua papai te hoê orometua haapii e: “E tuea aˈe te manaˈo e ua vai noa na te ao nui i te [manaˈo] o te taata tiaturi ore aore ra feaa i te Atua. Oia atoa, e titau te hoê ao nui i haamata na i te hoê tumu matamua; o vai hoi te tiaturi i te hoê tupuraa tumu ore?”

9. E nafea e itehia ˈi te paari o Iehova i roto i te animara?

9 E ite atoa tatou i te fenua nei e te vai mau ra te Atua. Ua parau te fatu salamo e: “Aita te huru rau o ta oe ra ohipa, e Iehova! e mau ravea paari anaˈe â ta oe! Ua î te fenua nei i ta oe ra taoˈa.” (Salamo 104:24) Te faaite ra ta Iehova mau “taoˈa,” tae noa ˈtu te animara, i to ˈna paari. Mai ta tatou i tapao na i te omuaraa, no te mea e mea maitai roa te huru hamaniraa o te mau mea ora, e pinepine te mau aivanaa i te imi i te hamani i te hohoˈa. E rave anaˈe i te tahi atu mau hiˈoraa. Te hiˈopoa nei te feia maimi i te mau tara ma te fa e hamani i te mau taupoo paruru paari aˈe; te imi nei ratou i te tahi huru raˈo o te faaroo maite ma te fa e haamaitai i te mau taoˈa no te tariˈa turi, e te hiˈopoa nei ratou i te pererau o te kusa ma te manaˈo e haamaitai i te mau manureva huna. Noa ˈtu ta ˈna tutavaraa atoa, eita ta te taata e nehenehe mau e hamani faahou i te mau hohoˈa tumu tia roa o te natura. Te tapao ra te hoê buka (Biomimicry—Innovation Inspired by Nature) e: “I rave na te mau mea ora i te mau mea atoa ta tatou e hinaaro ra i te rave, ma te ore e haamâuˈa rahi roa i te mori, e haaviivii i te paraneta, aore ra e haafifi i to ratou oraraa no a muri aˈe.” Auê ïa paari e!

10. No te aha e mea tano ore ai ia patoi e te vai mau ra te hoê Hamani hohoˈa Rahi? A horoa i te hoê hiˈoraa.

10 Ia hiˈo outou i te mau raˈi i nia aore ra ia tutonu i te mau mea poietehia i te fenua nei, mea maramarama maitai e te vai mau ra te hoê Atua Poiete. (Ieremia 10:12) Ia hoê â to tatou aau tae e to te mau mea ora o te raˈi e pii hua ra e: “E au te hanahana ia oe, e [Iehova, to matou Atua], e te tura, e te mana, na oe hoi i hamani i te mau mea atoa nei.” (Apokalupo 4:11; MN) Aita e rave rahi aivanaa e ite ra e te vai mau ra te hoê Atua Poiete ma ‘te mata o to ratou aau,’ noa ˈtu e e nehenehe ratou e faahiahia i te huru hamaniraa o te mau mea ta ratou e ite mata ra. (Ephesia 1:18) E nehenehe ta tatou e faahohoˈa i te reira mai teie: E mea tano ore ia umere i te nehenehe e te huru hamaniraa i roto i te natura e ia patoi e te vai mau ra te hoê Hamani hohoˈa Rahi, e au hoi mai te umereraa i te hoê hohoˈa peni nehenehe mau a patoi ai e te vai mau ra te hoê taata peni hohoˈa o tei faariro i te hoê ie aita i papaihia ei hohoˈa peni maitai roa. E ere i te mea maere ia parauhia te feia e patoi ra i te tiaturi i te Atua e ‘aita o ratou e otoheraa’!

Te haavare ra te mau “aratai matapo” i te taata e rave rahi

11, 12. Ua niuhia te haapiiraa o te oraraa faataa-aˈena-hia i nia i teihea manaˈo, e eaha te faaite ra e aita teie haapiiraa e faahanahana ra i te Atua?

11 Te tiaturi mau ra te taata faaroo e rave rahi e te faahanahana ra ta ratou huru haamoriraa i te Atua. (Roma 10:2, 3) O te haapaoraa taatoa te tahi atu â tuhaa o te totaiete taata o te tapea mau ra i te mau mirioni taata eiaha e faahanahana i te Atua. E nafea? E hiˈopoa anaˈe e piti ravea.

12 A tahi, te faaino ra te mau haapaoraa i te hanahana o te Atua na roto i te mau haapiiraa hape. A hiˈo na i te haapiiraa o te oraraa faataa-aˈena-hia. Ua niuhia teie haapiiraa i nia i te manaˈo ra e i te mea e e mana to te Atua e ite i te tau a muri aˈe, ua ite ê na ïa oia i te faahopearaa o te mau mea atoa. Te horoa ra ïa te oraraa faataa-aˈena-hia i te manaˈo ra e ua faataa aˈena te Atua e mea maoro aˈenei i te oraraa no a muri aˈe—maitai aore ra ino—o te mau taata atoa. Ia au i teie tiaturiraa, o te Atua ïa te tumu o te taatoaraa o te mau mauiui e ino i roto i te ao i teie tau. Aita mau â te Atua e faahanahanahia ra a faahapahia ˈi oia e to ˈna iho Enemi rahi ra o Satani, ta te Bibilia e parau ra “te arii o teie nei ao”!—Ioane 14:30; Ioane 1, 5:19.

13. No te aha e mea tano ore ai ia manaˈo e eita te Atua e nehenehe e haavî i to ˈna aravihi e ite i te tau a muri aˈe? A horoa i te hoê hiˈoraa.

13 E haapiiraa tu ore i te mau Papai te oraraa faataa-aˈena-hia o te pari haavare ra i te Atua. Te anoi ra te reira i te mea ta ˈna e nehenehe e rave e ta ˈna iho â e rave. Te faahiti maitai ra te Bibilia e e nehenehe te Atua e ite atea i te mau tupuraa. (Isaia 46:9, 10) E ere râ i te mea tano ia manaˈo e eita ta ˈna e nehenehe e haavî i to ˈna aravihi e ite i te tau a muri aˈe aore ra o oia te tumu o te mau faahopearaa atoa. Ei hiˈoraa: A feruri na e puai rahi to outou i te pae tino. E hinaaro iho â anei outou e amo i te mau tauihaa teiaha atoa ta outou e ite ra? Eita ïa! Oia atoa, eita te fanaˈoraa i te aravihi e ite i te tau a muri aˈe e turai i te Atua ia ite atea aore ra ia faataa atea i te mau mea atoa. E mea maiti ta ˈna faaohiparaa i te ite-atea-raa. * Mea maramarama maitai, aita te mau haapiiraa hape, tae noa ˈtu te oraraa faataa-aˈena-hia, e faahanahana ra i te Atua.

14. Mea nafea te haapaoraa i te faatura-ore-raa i te Atua?

14 Te piti o te ravea e faatura ore ai te haapaoraa i te Atua, o te haerea ïa o to ˈna mau taata. Te titauhia ra i te mau Kerisetiano ia pee i ta Iesu mau haapiiraa. Ei hiˈoraa, ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ‘ia aroha ratou ia ratou iho’ e ia riro noa ei feia ‘e ere i to teie nei ao.’ (Ioane 15:12; 17:14-16) E te mau melo o te pǔpǔ ekalesiatiko a te Amuiraa faaroo Kerisetiano? Te pee mau ra anei ratou i tera mau haapiiraa?

15. (a) Eaha te aamu o te pǔpǔ ekalesiatiko no nia i te mau tamaˈi a te mau nunaa? (b) Eaha te faahopearaa o te haerea o te pǔpǔ ekalesiatiko i nia i te mau mirioni taata?

15 A hiˈo na i te aamu o te pǔpǔ ekalesiatiko no nia i te tamaˈi. Ua paturu ratou, ua tapiri i te mata, e ua tiaau atoa ratou i te tamaˈi e rave rahi a te mau nunaa. Ua haamaitai ratou i te mau nuu e ua faatia noa i te haapoheraa. E turaihia tatou ia ui, ‘Aita roa anei i puta i roto i te feruriraa o tera mau ekalesiatiko e te na reira atoa nei te tahi atu mau ekalesiatiko o te pae enemi?’ (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Tei teihea pae te Atua?”) Aita te pǔpǔ ekalesiatiko e faahanahana ra i te Atua ia parau ratou e te turu ra Oia i te mau tamaˈi haamaniiraa toto; aore atoa ratou e faahanahana ra ia ˈna ia faahiti ratou i te mau ture aveia bibilia ua hope te tau e ia tapiri i te mata i mua i te morare ore huru rau. Te haamanaˈo mau ra te reira ia tatou i te mau aratai haapaoraa ta Iesu i parau “te feia rave parau ino” e te mau “aratai matapo!” (Mataio 7:15-23; 15:14) No te haerea o te pǔpǔ ekalesiatiko, ua iti mai te hinaaro o te mau mirioni taata i te Atua.—Mataio 24:12.

O vai te faahanahana mau nei i te Atua?

16. No te pahono i te uiraa o vai te faahanahana mau nei i te Atua, no te aha e mea tia ˈi ia hiˈo i te Bibilia?

16 Mai te peu e aita te feia tiaraa teitei e te mana o te ao e faahanahana ra i te Atua, o vai ïa te na reira mau nei? No te pahono i tera uiraa, e mea tia ia hiˈo i te Bibilia. Inaha, e tiaraa to te Atua ia parau mai e nafea ia faahanahana ia ˈna, e te horoa ra oia i te mau ture aveia i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. (Isaia 42:8) E hiˈopoa anaˈe e toru ravea no te faahanahana i te Atua, e e pahono te tupuraa taitahi i te uiraa o vai te na reira mau nei i teie mahana.

17. Mea nafea Iehova iho te faaiteraa e e tuhaa faufaa roa o to ˈna hinaaro te faahanahanaraa i to ˈna iˈoa, e o vai i teie mahana te arue nei i to te Atua iˈoa na te fenua atoa?

17 A tahi, e nehenehe tatou e faahanahana i te Atua ma te arue i to ˈna iˈoa. E ite-papu-hia e e tuhaa faufaa roa o to te Atua hinaaro te arueraa i to ˈna iˈoa i roto i ta Iehova i parau ia Iesu. Tau mahana hou to ˈna poheraa, ua pure Iesu e: “E tau Metua, e haamaitai i to iˈoa.” I muri iho, ua pahono te hoê reo e: “Ua haamaitai au, e e haamaitai faahou atu â vau.” (Ioane 12:28) Aita e feaaraa, o Iehova iho tei paraparau mai. Na roto i ta ˈna pahonoraa, mea papu maitai e mea faufaa no ˈna te haamaitairaa i to ˈna iˈoa. O vai ïa i teie mahana te faahanahana nei ia Iehova ma te faaite e ma te arue i to ˈna iˈoa na te fenua atoa? O te mau Ite no Iehova, e te na reira nei ratou i roto e 235 fenua!—Salamo 86:11, 12.

18. E nafea tatou e ite ai o vai te feia o te haamori nei i te Atua ma “te parau mau,” e teihea pǔpǔ te haapii ra ia vetahi ê i te parau mau bibilia ua hau atu i te 100 matahiti i te maoro?

18 A piti, e nehenehe tatou e faahanahana i te Atua ma te haapii ia vetahi ê i te parau mau no nia ia ˈna. Ua parau Iesu e “e haamori” te feia haamori mau ‘i te Atua ma te parau mau.’ (Ioane 4:24) E nafea tatou e ite ai o vai te feia o te haamori nei i te Atua ma “te parau mau”? E mea tia ia faarue ratou i te mau haapiiraa aita i niuhia i nia i te Bibilia e o te faahuru ê i te Atua e to ˈna hinaaro. E mea tia râ ia haapii ratou i te pue parau mau viivii ore o te Parau a te Atua tae noa ˈtu i teie: O Iehova te Atua Teitei, e o oia anaˈe te au ia faahanahanahia (Salamo 83:18); o Iesu te Tamaiti a te Atua e te Arii nominohia o te Basileia Mesia o te Atua (Korinetia 1, 15:27, 28); e faaraa te Basileia o te Atua i to Iehova iˈoa e e faatupu i ta ˈna opuaraa no teie fenua e no te mau taata i nia iho (Mataio 6:9, 10); e mea tia ia porohia te evanelia o teie Basileia na te ao atoa nei. (Mataio 24:14) Hau atu i te 100 matahiti i te maoro, hoê anaˈe pǔpǔ te haapii ra ia vetahi ê ma te haapao maitai i tera pue parau mau faufaa roa—te mau Ite no Iehova!

19, 20. (a) No te aha te haerea maitai o te hoê Kerisetiano e nehenehe ai e faahanahana i te Atua? (b) Eaha te mau uiraa o te nehenehe e tauturu mai ia ite o vai i teie mahana te faahanahana nei i te Atua ma te tapea i te haerea maitai?

19 A toru, e nehenehe tatou e faahanahana i te Atua ma te ora ia au i ta ˈna mau ture aveia. Ua papai te aposetolo Petero e: “Ia maitai [to outou haerea] i rotopu i te mau Etene: ta ratou hoi i faaino mai ia outou, mai te mea e feia rave parau ino, ia hiˈo râ ratou i ta outou [mau ohipa maitatai], ia haamaitai ratou i te Atua i te mahana e roohia mai ai ra.” (Petero 1, 2:12; MN) E faaite te haerea o te hoê Kerisetiano i to ˈna faaroo. Ia taa i te feia mataitai i te reira—oia hoi e faahopearaa te haerea maitai o te hoê Kerisetiano o to ˈna faaroo—e faahanahana te reira i te Atua.

20 O vai i teie mahana te faahanahana nei i te Atua ma te tapea i te haerea maitai? Teihea pǔpǔ faaroo ta te faatereraa e rave rahi i umere no te mea e melo huiraatira faatura i te ture e te hau ratou o te aufau ra i te mau tute? (Roma 13:1, 3, 6, 7) Teihea nunaa tei matauhia na te ao atoa nei no to ratou auhoêraa e te mau hoa faaroo—te hoê auhoêraa e na nia ˈˈe i te mau taa-ê-raa i te pae o te iri, nunaa, e opu taata? (Salamo133:1; Ohipa 10:34, 35) Teihea pǔpǔ te itehia ra na te ao atoa nei no ta ratou ohipa haapiiraa bibilia o te faaitoito i te faatura i te mau ture, faufaa utuafare, e te morare bibilia? Hoê anaˈe pǔpǔ o te horoa ra i te hiˈoraa maitai i roto i teie tuhaa e te tahi atu—te mau Ite no Iehova!

Te faahanahana ra anei oe i te Atua?

21. No te aha tatou e hiˈopoa ˈi e te faahanahana ra anei tatou iho ia Iehova e tia ˈi?

21 Ia ui tatou taitahi e tia ˈi, ‘Te faahanahana ra anei au iho ia Iehova?’ Ia au i te Salamo 148, te faahanahana ra te rahiraa o te mau mea poietehia i te Atua. Te mau melahi, te mau raˈi materia, te fenua, e te animara—te haamaitai pauroa ra ratou ia Iehova. (Irava 1-10) E mea peapea roa ra e aita te rahiraa o te taata i teie mahana e na reira ra! Ma te ora i te hoê oraraa o te faahanahana i te Atua, e au maite ai oe e te toea o te mau mea poietehia o te haamaitai nei ia Iehova. (Irava 11-13) Aita ˈtu e ravea maitai aˈe no te faaohipa i to oe oraraa.

22. Ma te faahanahana ia Iehova, e nafea oe e haamaitaihia ˈi, e eaha ta oe faaotiraa papu e tia ˈi?

22 Ma te faahanahana ia Iehova, e haamaitai-rahi-hia oe. A faaroo ai oe i te tusia taraehara o te Mesia, e faafaitehia oe i te Atua e fanaˈo atu ai i te taairaa hau e te maitai roa e to oe Metua i te raˈi. (Roma 5:10) A imi ai oe i te mau tumu no te faahanahana i te Atua, e riro oe ei taata feruriraa maitai e te mauruuru atu â. (Ieremia 31:12) E e nehenehe oe e tauturu ia vetahi ê ia ora i te hoê oraraa oaoa e te mauruuru, a oaoa ˈtu â ˈi oe iho. (Ohipa 20:35) Ia tia oe i rotopu i te feia o te faaoti papu e faahanahana i te Atua—i teie nei e a muri noa ˈtu!

[Nota i raro i te api]

^ No roto mai te parau “biomimétique” i te taˈo Heleni biʹos, oia hoi “ora,” e miʹme·sis, “hamaniraa i te hohoˈa.”

^ No te mau haamaramaramaraa hau e nafea te mau raˈi materia e faaite ai i te paari e te mana o te Atua, a hiˈo i te mau pene 5 e te 17 o te buka E haafatata ˈtu ia Iehova, neneihia e te mau Ite no Iehova.

^ A hiˈo i te buka 2, api 641-2, o te Étude perspicace des Écritures, neneihia e te mau Ite no Iehova.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha tatou e nehenehe ai e parau e aita te mau aivanaa atoa i tauturu i te mau taata ia faahanahana i te Atua?

• Eaha na ravea e piti i tapea ˈi te haapaoraa i te mau taata eiaha e faahanahana i te Atua?

• E nafea tatou e nehenehe ai e faahanahana i te Atua?

• No te aha oe e hiˈopoa ˈi e te faahanahana ra anei oe iho ia Iehova e tia ˈi?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 20]

“Tei teihea pae te Atua?”

Te haamanaˈo ra te hoê taata i tamaˈi na i roto i te Air Force Heremani i te roaraa o te Piti o te Tamaˈi rahi, o tei riro râ i muri aˈe ei Ite no Iehova e:

“Tei faahuehue ia ˈu i te roaraa o tera mau matahiti tamaˈi . . . o te iteraa ïa i te mau ekalesiatiko fatata o te mau haapaoraa atoa—Katolika, Lutero, Episcopal, e te vai ra ˈtu â—i te haamaitairaa i te manureva e ta ratou mau taata horo manureva hou to ratou revaraa no ta ratou ohipa e tuu i ta ratou mau tauihaa haapohe. Ua manaˈo pinepine au e, ‘Tei teihea pae te Atua?’

“E hatua to te mau faehau Heremani ua nanaˈohia i nia i te pitara te mau parau ra Gott mit uns (Tei ia matou ra te Atua). Ua ui râ vau, ‘No te aha te Atua e ore ai e turu i te mau faehau o te pae enemi hoê â ta ratou haapaoraa e o te pure ra i te hoê â Atua?’”

[Hohoˈa i te api 18]

Na te fenua atoa nei, te faahanahana mau nei te mau Ite no Iehova i te Atua