Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hoê tufaa ta outou e nehenehe e tiaturi

Te hoê tufaa ta outou e nehenehe e tiaturi

Te hoê tufaa ta outou e nehenehe e tiaturi

“IA TAE mai ta outou te hoê parau faaite i roto i te afata rata mai te hoê taata mai ma te parau e e tufaa titau-ore-hia te tiai maira ia outou, a ara. Peneiaˈe te haavarehia ra outou e te hoê taata taviri.”

O te faaararaa ïa ta te piha ohipa hiˈopoaraa rata no te Hau Amui e faatae ra i ta ˈna afata poroi Web. No te aha? No te mea ua fanaˈo e mau tausani taata i te hoê parau faaite i roto i te afata rata o te parau ra e, ‘Ua pohe to outou fetii e ua vaiiho mai i te hoê tufaa na outou.’ Ei faahopearaa, e rave rahi o te hapono atu i te tino moni ra e 30 tara Marite aore ra e hau atu na te hoê taata e tiaturihia ra e e faataa mai i teihea vahi te vairaa te tufaa e e nafea e titau anaˈe i te reira. Ua inoino roa ratou. Hoê â faataaraa ta te feia atoa i uiuihia—e aita roa ˈtu ïa e ravea e nehenehe ai te tufaa e noaa i te hoê taata.

E tupu tera mau opuaraa no te hinaaro natura o te taata e fanaˈo i te hoê tufaa. Tera râ, te faahiti ra te Bibilia ma te au i te feia o te horoa ra i te hoê tufaa ia parau oia e: “Te vai nei te aiˈa [aore ra tufaa] o te taata maitai, na te tamarii a ta ˈna ra mau tamarii e parahi.” (Maseli 13:22) Inaha, e ere na te hoê taata ê atu maoti o Iesu Mesia iho tei faahiti i teie parau matauhia e te î i te here i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa: “E ao to tei mǎrû; e riro hoi ia ratou te fenua.”—Mataio 5:5.

Te haamanaˈo maira te mau parau a Iesu i ta Davida, arii o Iseraela i tahito ra, tei faauruhia ia papai tau senekele na mua ˈtu: “E riro i te feia mǎrû te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”—Salamo 37:11, King James Version.

“E riro . . . te fenua”—auê ïa tiaturiraa faahiahia e! E nehenehe anei râ tatou e tiaturi papu e e ere noa te reira i te tahi atu opuaraa haavare no te faaere i te taata i te tahi ohipa? E, e nehenehe tatou e tiaturi papu. I te mea e e tuhaa te fenua o te poieteraa faahiahia a Iehova, e tiaraa to ˈna ei Atua Poiete e ei Fatu no te tutuu te reira na te taata atoa ta ˈna e maiti. Na roto i te arii Davida, ua tohu Iehova i teie parau tǎpǔ i ta ˈNa Tamaiti here o Iesu Mesia e: “A ani mai ia ˈu, e na ˈu e horoa ˈtu ia oe i te mau etene ei tufaa na oe, e te mau fenua hopea atoa ei taoˈa na oe.” (Salamo 2:8) No reira te aposetolo Paulo i faataa ˈi ia Iesu mai “tei haapaohia e ana [te Atua] ei Fatu no te mau mea atoa nei.” (Hebera 1:2) E nehenehe ïa tatou e tiaturi roa e i to Iesu parauraa e “e riro” i te feia mǎrû “te fenua,” e na reira iho â oia ma te haavare ore, e tei ia ˈna te mana faatere tia no te faatupu i ta ˈna parau tǎpǔ.—Mataio 28:18.

E teie râ te uiraa faufaa roa, e nafea tera parau tǎpǔ e tupu ai? Ia hiˈo tatou i te mau vahi atoa i teie mahana, e au ra e ua rahi roa te haavîraa e te teoteo e ua rave tei pau ia raua. Eaha ïa te toe mai na te feia mǎrû? Hau atu â, ua roohia te fenua i te mau fifi ino mau o te viivii, e te faaohipahia ra ta ˈna mau faufaa na te feia nounou taoˈa e te feruri ore. E vai noâ anei te fenua faufaa rahi ra ei tufaa? Te titau manihini atu nei matou ia outou ia taio i te tumu parau i muri nei no te ite i te pahonoraa o teie e te tahi atu mau uiraa faufaa.

[Hohoˈa i te api 3]

E fanaˈo anei outou i te hoê tufaa mau?