Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te mau taurearea—A vaiiho i to oe na metua ia tauturu ia oe ia paruru i to aau!

E te mau taurearea—A vaiiho i to oe na metua ia tauturu ia oe ia paruru i to aau!

E te mau taurearea—A vaiiho i to oe na metua ia tauturu ia oe ia paruru i to aau!

I TO oe manaˈo, eaha te fifi rahi roa ˈˈe ta te hoê tapena pahi e faaruru? O te fanoraa anei na nia i te moana rahi ma te peapea ore? E ere. Te tupu ra te rahiraa o te mau iriraa pahi na te hiti fenua, eiaha na tua. Inaha, e nehenehe atoa te tapiriraa i te pahi i te uahu e riro ei mea atâta ˈtu â i te tauraa o te manureva. No te aha?

Na mua ˈˈe te tapena e tutau maitai ai i to ˈna pahi, e mea tia ia ape oia i te mau fifi atoa o te nehenehe e tupu mai i nia i te hoê uahu taa ê. E titauhia ia ˈna ia taa i te mau opape ia ore ia û atu i nia i te tahi atu mau pahi. E mea tia atoa ia ˈna ia tere atu na te hiti i te mau haapueraa one, toˈa, aore ra toetoea pahi tei moe i raro i te moana. E no te faarahi roa ˈtu â i te fifi, no te taime matamua paha oia e faaô atu ai i te pahi i roto i te uahu.

No te faaruru i tera mau fifi, e faaohipa paha te hoê tapena paari i te hoê pairati o tei matau maitai i te uahu. E tia ˈtu te pairati i pihai iho i te tapena i roto i te piha faahororaa e e horoa ˈtu oia i te aratairaa aravihi. E hiˈo raua toopiti atoa i te mau tapao atâta e e aratai atu ai i te pahi na roto i te mau vahi oaoâ atoa e tae atu ai i te uahu ra.

Te faahohoˈa ra te aravihi faito ore o te pairati i te tauturu faufaa rahi ta te mau taurearea Kerisetiano e fanaˈo ra ia faanaho ratou e tere na roto i te mau tupuraa fifi o te oraraa. Eaha tera tauturu? No te aha te mau taurearea e hinaaro ai i te reira?

E rave faahou anaˈe na i te faahohoˈaraa o te pahi. Mai te peu e e taurearea oe, e au rii oe i te tapena o te hoê pahi no te mea, i te pae hopea, e titauhia ia oe ia amo i te hopoia o to oe oraraa. E e au rii te tuhaa a to oe na metua i to te pairati pahi a tamata ˈi raua i te aratai ia oe na roto i te tahi o te mau tupuraa fifi roa ˈˈe o ta oe i ore aˈenei i farerei i roto i te oraraa. I te roaraa râ o te mau matahiti o te apîraa, e mea fifi paha no oe ia farii i te aˈo ta to oe na metua e horoa ˈtu. No te aha râ?

E taai-pinepine-hia te fifi i te aau. E turai paha to aau ia oe ia faahinaaro i te mau mea opanihia aore ra ia patoi i te mau mea atoa o ta oe e manaˈo ra e taotia te reira i to oe tiamâraa. Te parau ra te Bibilia e: “Ino noâ te manaˈo o to te taata aau mai to ˈna tamarii-rii-raa mai â.” (Genese 8:21) Te faataa maitai ra Iehova ia oe e e tamataraa rahi te tiai maira ia oe. “E haavare rahi to te aau i te mau mea atoa nei, e ua ino roa,” ta ˈna ïa e faaara ra. (Ieremia 17:9) Hau atu i te atuaturaa i te mau hinaaro iino, e nehenehe te aau e haavare i te hoê taurearea ia manaˈo e e mea ite aˈe oia i to ˈna na metua, noa ˈtu e e ua hau aˈe to raua ite. E mau tumu papu râ ta oe no te imi i te tauturu a to oe na metua ia fano oe na roto i te mau matahiti fifi o to apîraa.

No te aha e auraro ai i to oe na metua?

Hau atu â i te mau mea atoa, te parau ra Iehova, te Tumu o te utuafare atoa, ia oe, e ia faaroo oe i te aratairaa a to oe na metua e tia ˈi. (Ephesia 3:15) I te mea e e ua maiti te Atua i to oe na metua no te haapao ia oe, te horoa ra o ˈna na oe i teie aˈoraa: “E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua i te Fatu ra, e parau-tia hoi te reira.” (Ephesia 6:1-3; Salamo 78:5) Noa ˈtu e e taurearea oe i teie nei, e hopoia â na to oe na metua i te aratai ia oe, e ia faaroo oe ia raua e tia ˈi. I to te aposetolo Paulo papairaa e ia faaroo te mau tamarii i te metua e tia ˈi, ua faaohipa oia i te hoê taˈo Heleni o te au i te tamarii no te mau faito matahiti atoa. Ei hiˈoraa, i roto i te Mataio 23:37, ua faahiti Iesu i to Ierusalema mai ta ˈna mau “tamarii,” noa ˈtu e e feia paari te rahiraa.

Ua tamau noa e rave rahi taata haapao maitai i tahito ra i te auraro i to ratou metua maoro i muri aˈe a riro mai ai ratou ei taata paari. Ua ite o Iakoba, noa ˈtu e e taata paari oia, e mea titauhia ia ˈna ia auraro i te faaueraa a to ˈna metua tane eiaha e faaipoipo i te hoê vahine e ere i te taata haamori ia Iehova. (Genese 28:1, 2) Ma te feaa ore, ua ite atoa o Iakoba e ua faaoto mau ta to ˈna taeae faaotiraa e faaipoipo i te vahine etene no Kanaana i to ˈna na metua.—Genese 27:46.

Taa ê atu i ta raua hopoia no ǒ mai i te Atua ra e aratai ia oe, o to oe paha na metua Kerisetiano te feia aravihi roa ˈˈe no te aˈo ia oe. Na mua roa no te mea e ua matau maitai raua ia oe e ua faaite papu raua i to raua here pipiri ore ia oe i te roaraa o te mau matahiti. Mai te pairati pahi, te parau ra raua ia au i ta raua i ite. Ua faaû raua iho i “te mau hinaaro o te apîraa.” E ei Kerisetiano mau, ua ite raua iho i te faufaaraa ia pee i te mau faaueraa tumu bibilia.—Timoteo 2, 2:22.

Ma taua tauturu papu ra i pihai iho ia oe, e tauturuhia oe ia faaruru atoa ma te manuïa i te mau tupuraa fifi roa ˈˈe. E rave anaˈe, ei hiˈoraa, i to oe mau taairaa e te hoê taata melo ê. E nafea te mau metua Kerisetiano e nehenehe ai e aratai ia oe i roto i teie tupuraa hoata ore?

Te faahinaaroraa i te hoê taata melo ê

E faaara te mau pairati i te mau tapena pahi ia faaatea mai i te mau haapueraa one. Mea paruparu te mau haapueraa one e mea haavarevare atoa râ, i te mea e e tauiui noa to ratou vahi. E hinaaro atoa to oe na metua ia faaatea mai oe i te mau tupuraa o te nehenehe e faahema i to oe huru aau. Ei hiˈoraa, ua ite te mau metua e e mea uˈana te manaˈonaˈoraa ˈtu i te hoê taata melo ê e e mea fifi ia faataa. A tupu ai râ, e nehenehe tera huru aau e aratai ia oe ia iri mai te pahi.

Te faahohoˈa ra te hiˈoraa o Dina i te fifi ia haafatata roa ˈtu i te ati. Na te ui maere paha e te hinaaro e faaanaanatae ia ˈna iho i turai ia Dina ia imi i te auhoaraa e te mau tamahine Kanaana, e e haerea morare tâuˈa ore roa to ratou. Aita i maoro roa, ua aratai te peu e au ra i te hiˈoraa matamua e ere i te mea ino, i te hoê tupuraa peapea, ua hamani-ino-hia oia na te tamaiti apî ‘i hau noa i te tura’ o taua oire ra.—Genese 34:1, 2, 19.

Ua uˈana ˈtu â tera mau ati na roto i te haafaufaa-tamau-raahia te melo taatiraa i teie anotau ta tatou e ora nei. (Hosea 5:4) E nehenehe te rahiraa o te mau taurearea e manaˈo e o te hautiraa e te hoê taata melo ê te mea anaanatae roa ˈˈe e nehenehe e ravehia. E otuitui rahi paha to oe mafatu i te manaˈo e e vai noa oe anaˈe e te hoê o ta oe e faahinaaro mau ra. E tamata râ to oe na metua î i te here i te paruru ia oe i te amuimuiraa i te mau taurearea aita e faatura ra i te mau ture aveia a te Atua.

Ua faˈi Laura e e nehenehe te ui-maere-raa e haapoiri i te mata o te mau taurearea i mua i te ati. “Ia parau mai te mau tamahine o ta ˈu piha haapiiraa e ua ori ratou i te po taatoa na muri i te tahi mau tamaroa haviti mau, e au ra e e ohipa ïa o te ore roa ˈtu e nehenehe e haamoe. Te ite ra vau e e pinepine ratou i te faarahi, tera râ e hinaaro noâ vau e ite atu, ma te manaˈo e e peneiaˈe te ere ra vau i te faaanaanataeraa e rave rahi. Noa ˈtu e ua ite au e ua tano to ˈu na metua i te oreraa e vaiiho ia ˈu ia haere i tera mau vahi, te manaˈo noa ra vau e tamata.”

Aita to te pahi e fereni, e maoro roa ïa oia e mau ai. Ua ite te mau metua e mai tera atoa ia tupu te hinaaro puai. Te faaau ra te buka Maseli i te taata e aratohia ra e te hinaaro puai taotia-ore-hia i te puaatoro e haere i te taparahiraa ra. (Maseli 7:21-23) Eita oe e hinaaro e ia tupu te reira i nia ia oe, a arataihia ˈi oe i te iriraa i te pae aau e varua. E taa maitai paha ia to oe na metua ia haamata to aau i te aratai ia oe i nia i tera eˈa, e no reira e aˈo mai paha raua ia oe. E faaite anei oe i te paari no te faaroo ia raua e no te ape hoi i te ino?—Maseli 1:8; 27:12.

E hinaaro atoa oe i te tauturu a to oe na metua ia faaruru oe i te faaheporaa a te mau hoa. E nafea raua e nehenehe ai e tauturu ia oe?

Te puai faahepo o to oe mau hoa

E nehenehe te hoê nanuraa miti aore ra opape puai e faahape i te tere o te hoê pahi. No te haavî i tera puai, e titauhia ia taui te pahi i te aveia. Oia atoa, e nehenehe te puai faahepo o te tahi atu mau taurearea e turai ia oe ia faarue i te haerea pae varua ia ore oe e taui i te raveraa.

Mai ta te tupuraa o Dina e faahohoˈa ra, “o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” (Maseli 13:20) A haamanaˈo e e ia au i te Bibilia, te “maamaa” o te taata ïa o tei ore i ite ia Iehova aore ra o tei maiti eiaha e haere na to ˈna mau eˈa.

E ere râ paha i te mea ohie ia faarue i te mau manaˈo aore ra peu a to oe mau hoa haapiiraa. Te faataa ra o María José e: “Ua hinaaro vau e ia farii te tahi atu mau taurearea ia ˈu. I te mea e e aita vau i hinaaro ia manaˈo ratou e mea taa ê au, ua pee maite au ia ratou.” Ma te ore e ite maite i te reira, e ohipa ino mai paha to oe mau hoa i nia ia oe—i roto i ta oe maitiraa i te upaupa, te ahu ta oe e ahu ra, aore ra i nia atoa i ta oe huru paraparau. Peneiaˈe eita oe e huru ê i te mau taurearea hoê â matahiti e to oe. E naturaraa te reira, tera râ e hema ohie paha oe i to ratou mana puai, o tei nehenehe e vavahi.—Maseli 1:10-16.

Te haamanaˈo ra o Caroline i te fifi ta ˈna i faaû a tau matahiti aˈenei: “Mai te 13raa o to ˈu matahiti, e mau hoa tane ta te rahiraa o te tamahine ta ˈu i hoa ˈtu, e e rave rahi matahiti to ˈu hinaaro-noa-raa e pee i to ratou hiˈoraa. Ua aratai maite râ to ˈu mama ia ˈu na roto i taua tau fifi ra. E mau hora ta ˈna i rave no te faaroo ia ˈu, no te haaferuri ia ˈu, e no te tauturu ia ˈu ia ite i te faufaaraa ia faataime i tera mau taairaa e ia paari aˈe au.”

Mai te mama o Caroline, e manaˈo paha to oe na metua e e titauhia ia raua ia faaara ia oe no nia i te faaheporaa a te mau hoa aore ra ia taotia atoa i te tahi mau ohipa aore ra auhoaraa. Te haamanaˈo ra o Nathan i te aimârôraa e rave rahi e to ˈna na metua no nia i tera mau tumu parau. “Ua titau pinepine mai to ˈu mau hoa ia haere au e ori na muri ia ratou,” ta ˈna ïa e faataa ra, “aita râ to ˈu na metua i hinaaro ia ori vau na muri i te mau pǔpǔ rarahi aore ra ia haere i te mau oroa rarahi hiˈopoa-ore-hia. I tera ra tau, aita vau i taa no te aha e mea faatia aˈe te tahi mau metua i to ˈu iho.”

I muri aˈe râ, ua taa ia Nathan. “Te ite ra vau e i roto i to ˈu tupuraa, ‘ua mau roa te maamaa i roto i te aau o te tamarii,’” ta ˈna ïa e faˈi ra. “E au ra e e fa ohie mai tera maamaa ia ori anaˈe te mau tamaroa. E haamata hoê i te rave i te hoê ohipa ino, e rave mai te tahi i te mea ino aˈe, e e faaino roa ˈtu te toru i te tupuraa. Eita e maoro e ru te tahi pueraa i te amui mai. E nehenehe atoa te feia apî e faˈi ra e tavini ia Iehova e topa i roto i tera marei.”—Maseli 22:15.

E aroraa na Nathan raua o María José i to raua mafatu ia ore to raua na metua e faatia ia raua ia rave i te mau mea ta to raua mau hoa i faaue mai. Ua faaroo râ raua, e i muri aˈe ua oaoa raua i te na reiraraa. Te parau ra te maseli e: “E fariu mai i to tariˈa, e faaroo mai i te parau a te feia paari; e titau maite hoi to aau i to ˈu ra ite.”—Maseli 22:17.

Te au ia faaturahia

E mea paari ia paina i te hoê pahi e opae ra, e mai te peu e e opae rahi roa oia, e nehenehe ïa e tahuri ohie. No to tatou huru tia ore, e turaihia tatou paatoa ia rave i te mau hinaaro miimii e opanihia. Noa ˈtu tera mau hinaaro, e nehenehe â te feia apî e tapae, ei auraa parau, ia pee maite ratou i te aratairaa a to ratou mau metua.

Ei hiˈoraa, e nehenehe to oe na metua e tauturu ia oe ia patoi i te manaˈo e te vai ra te hoê purumu i ropu i te eˈa pirihao e aratai i te ora e te eˈa aano e aratai i te pohe. (Mataio 7:13, 14) E mea hape atoa ia manaˈo e e nehenehe oe e oaoa rii i te mea ino ma te ore e ofati roa i te ture a te Atua, mai te huru ra e e nehenehe oe e “tamata” i te hara ma te ore e horomii. Te feia e tamata ra i te pee i tera huru haerea, te ‘feaa piti’ ra ïa ratou—tavini ia Iehova i nia i te hoê faito ma te hinaaro atoa râ i teie nei ao e te mau mea atoa i roto i teie nei ao—e e nehenehe ratou e tahuri ohie i te pae varua. (Te mau arii 1, 18:21; Ioane 1, 2:15) No te aha? No to tatou mau hinaaro tia ore.

E puai mai to tatou mau hinaaro tia ore mai te peu e e hema ˈtu tatou. Eita to tatou ‘aau haavare rahi’ e mâha i te tahi noa hara iti. E titau rahi atu â oia. (Ieremia 17:9) Ia haamata tatou i te painu i te pae varua, e faarahi hua ˈtu â teie nei ao i to ˈna mana i nia ia tatou. (Hebera 2:1) Eita paha oe e ite e te opae atura oe i te pae varua, e ite râ paha to oe na metua Kerisetiano. Parau mau, eita paha raua i te mea vitiviti ia haapii i te hoê porotarama matini roro uira mai ia oe, mea ite aˈe râ raua ia oe no nia i te aau haavare rahi. E te hinaaro ra raua e tauturu ia oe no te “aratai i to aau i te aratia” o te nehenehe e faaora ia oe.—Maseli 23:19.

Parau mau, eiaha ïa oe e tiai e e haava to oe na metua i te mau ohipa ma te tia roa ia horoa raua i te mau aratairaa i roto i te mau tuhaa fifi, mai te upaupa, te faaanaanataeraa manaˈo, e te huru faaneheneheraa. Aita paha to to oe na metua e paari mai to Solomona aore ra e faaoromai mai to Ioba. Mai te pairati pahi, e nehenehe raua e hape i te tahi taime ia haapao hua roa raua. Tera râ, e itehia te faufaaraa o ta raua aratairaa mai te peu e e haapao maitai oe i “te aˈo a to metua tane, e eiaha e faarue i te faaitoito a to metua vahine ra.”—Maseli 1:8, 9.

E faaino paha vetahi mau taurearea i to ratou metua. Tera râ, mai te peu e te tutava ra to oe na metua i te pee i te mau Papai, te tia ra raua i pihai iho ia oe, i roto i te mau huru tupuraa atoa o te reva, i te mau taime atoa, i mua i te mau huru ati atoa. Mai te tapena pahi o tei aˈohia e te hoê pairati aravihi, e hinaaro oe i to oe na metua no te aratai ia oe i nia i te eˈa o te paari. Eita e nehenehe e faitohia i te mau haamaitairaa.

“Ia ô mai te paari i roto i to aau na, e ia riro te ite ei mea maitai ia oe ra; na te haapao maitai e tiai ia oe i reira; e na te ite e faaora ia oe, ia ore oe ia hape i te eˈa o te feia parau ino ra; i te mau taata e parau i te parau piˈo ra; o tei faarue i te eˈa haavare ore ra, e ua na te eˈa pouri i te haere . . . Na te feia piˈo ore hoi e parahi i te fenua, e te feia parau-tia te haapapuhia i reira.”—Maseli 2:10-13, 21.

[Hohoˈa i te api 30]

E nehenehe te mana o te tahi atu mau taurearea e turai ia oe ia faarue i te haerea pae varua

[Hohoˈa i te api 31]

A haamanaˈo i te tupuraa o Dina