Eaha to roto?

Tapura tumu parau

No oe anei te Paradaiso?

No oe anei te Paradaiso?

No oe anei te Paradaiso?

‘Ua ite au i te hoê taata i roto i te Mesia i hopoihia i nia i te paradaiso.’—KORINETIA 2, 12:2-4.

1. Eaha te mau parau fafau bibilia ta e rave rahi e anaanatae ra?

 PARADAISO. Te haamanaˈo ra anei oe i to oe huru i te taime matamua a faaroo ai oe i te parau fafau a te Atua no te hoê fenua paradaiso? E manaˈo paha oe i to oe iteraa e ‘e faaaraarahia te mata o te matapo, e amaha te tariˈa o te feia tariˈa turi, e pûpû mai te pape na te medebara’ i te unauna hotu rahi. Eaha ïa no te parau tohu o te luko e te arenio, e te pinia mamoe e te nemera? Aita anei oe i oaoa i te taioraa e e ora faahou mai te feia pohe here ma te tiaturiraa e faaea noa i roto i taua Paradaiso ra?—Isaia 11:6; 35:5, 6; Ioane 5:28, 29.

2, 3. (a) No te aha e nehenehe ai e parau e e ere ta oe tiaturiraa bibilia i te mea niu ore? (b) Eaha te niu hau no te tiaturiraa ta tatou e fanaˈo ra?

2 E ere to oe faaroo i te mea niu ore. E tumu ta oe no te tiaturi i te parau fafau bibilia no taua Paradaiso ra. Ei hiˈoraa, te tiaturi ra oe i ta Iesu mau parau i te taata ohipa ino i patǐtǐhia: “Ei te Paradaiso oe e o vau atoa nei.” (Luka 23:43, MN) Te tiaturi ra oe i te parau fafau: “Te tatari nei . . . tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.” Te tiaturi atoa ra oe i te parau fafau e e horoi te Atua i to tatou roimata; e ore roa te pohe; e ore te oto, te mihi e te mauiui. Oia hoi, e vai faahou mai te hoê fenua paradaiso!—Petero 2, 3:13; Apokalupo 21:4.

3 E niu ê atu â râ to teie tiaturiraa o te Paradaiso, te tahi mea tei roto aˈena i te mau Kerisetiano na te ao atoa nei. Eaha te reira? Ua haamau te Atua i te hoê paradaiso pae varua e ua aratai i to ˈna nunaa i roto. E au ra e mea vaimanaˈo te parau ra “paradaiso pae varua,” e mea fifi ia taa, ua faaite-atea-hia râ tera huru paradaiso, e te vai mau ra te reira.

Te hoê orama o te Paradaiso

4. Eaha te orama ta te Korinetia 2, 12:2-4 e faahiti ra, e o vai paha tei fanaˈo i te reira?

4 No nia i te paradaiso pae varua, a tapao na i ta te aposetolo Paulo i papai: ‘Ua ite au i te hoê taata i roto i te Mesia i hopoi-roa-hia i nia i te raˈi tua toru ra. Ua ite hoi au i taua taata ra, aore au i ite e, i roto i te tino, aore hoi au i ite e, aore i roto i te tino: o te Atua tei ite; e i hopoihia oia i nia i te paradaiso, e ua faaroo i te parau, eita roa e tia i te taata nei ia parau.’ (Korinetia 2, 12:2-4) Tei muri noa mai te reira i te mau irava i reira to Paulo parururaa i to ˈna tiaraa aposetolo. Hau atu â, aita te Bibilia e paraparau ra no te tahi atu taata o tei farerei i tera tupuraa, e o Paulo te taata o te faaite mai i te reira. O Paulo mau paha tei fanaˈo i teie orama. I roto i teie tupuraa hau ê i te natura, teihea “paradaiso” ta ˈna i tomo atu?—Korinetia 2, 11:5, 23-31.

5. Eaha ta Paulo i ore i ite, e teihea ïa huru “paradaiso”?

5 Aita te mau irava tapiri e parau ra e te faataa ra “te raˈi tua toru” i te reva mataˈi e haaati ra i to tatou paraneta, e ere atoa i te reva teitei i rapaeau aore ra te tahi atu mau ao nui, mai ta te mau aivanaa ihifetia e manaˈo ra. Te faaohipa pinepine ra te Bibilia i te numera toru no te faataa i te onoonoraa, te uˈanaraa, aore ra i te haapuairaa rahi atu â. (Koheleta 4:12; Isaia 6:3; Mataio 26:34, 75; Apokalupo 4:8) E mea hau ê aore ra e mea teitei aˈe ïa ta Paulo i ite orama. E mea pae varua te reira.

6. Eaha ta te tupuraa o te tuatapaparaa e haamaramarama ra no nia i ta Paulo i ite?

6 Te haamaramarama maira te mau parau tohu bibilia na mua ˈtu. I muri aˈe i to to ˈna nunaa i tahito ra taivaraa ia ˈna, ua faaoti papu te Atua e vaiiho i to Babulonia ia haere mai e aro ia Iuda e ia Ierusalema. Ua hope te reira i te haamouraa i te matahiti 607 H.T.T., ia au i te tuatapaparaa tau bibilia. Ua faahiti te parau tohu e e ano noa te fenua e 70 matahiti i te maoro; e e faatia te Atua i te ati Iuda tatarahapa ia hoˈi e ia haamau faahou i te haamoriraa mau. Ua tupu te reira mai te matahiti 537 H.T.T. e haere atu ai. (Deuteronomi 28:15, 62-68; Te mau arii 2, 21:10-15; 24:12-16; 25:1-4; Ieremia 29:10-14) Eaha ïa no te fenua iho? I te roaraa o tera na matahiti e 70, ua riro te fenua ei vahi uru raau oviri, ei medebara, ei faaearaa no te teni ra. (Ieremia 4:26; 10:22) Noa ˈtu râ, te vai ra teie parau fafau: “Mai te reira atoa to Iehova faaitoito ia Ziona; e te mau vahi ano i o ˈna ra, na ˈna ïa e haamahanahana: e na ˈna e faariro i to ˈna vahi medebara mai ia Edene, e to ˈna vahi pâpâmǎrô ra mai te ô [aore ra Paradaiso, Septante] a Iehova.”—Isaia 51:3.

7. Eaha tei tupu i muri aˈe i na matahiti anoraa e 70?

7 Ua tupu te reira i muri aˈe i na matahiti anoraa e 70. Maoti te haamaitairaa a te Atua i maitai aˈe ai te mau tupuraa. A feruri na: “E rearea te medebara e te vahi pâpâmǎrô ra no ratou; e oaoa hoi te fenua aihere e e ruperupe hoi mai te tiare ra: e ruperupe rahi ïa, e ouˈauˈa noa ma te oaoa e te himene . . . ei reira te pirioi e ouˈauˈa noa ˈi mai te aili, e himene mai hoi te vaha o te taata vava ra: e pǔpǔ mai hoi te pape na te medebara, e te pape tahe i te fenua mǎrô ra. E riro te one veavea ra ei pape hopuna, e te repo mǎrô ra ei pape pihaa anaˈe: e ei te parahiraa o te teni ra e tupu ai te aretu, e te aeho, e te gima ra.”—Isaia 35:1-7.

Te hoê nunaa i faahoˈihia mai e i tauihia

8. E nafea tatou e ite ai e ua tutonu te Isaia pene 35 i nia i te taata?

8 E tauiraa mau te reira! Mai te anoraa e tae roa ˈtu i te paradaiso. Ua faaite râ teie e te tahi atu mau parau tohu tiaturihia e e tupu atoa te mau tauiraa i nia i te taata, mai te hoê fenua ano o te hotu mai. No te aha tatou e na reira ˈi i te parau? Ua tutonu Isaia i nia i “tei hoohia e Iehova,” o te hoˈi mai i to ratou fenua ra “ma te umere” e o te noaa ia ratou i “te rearea e te oaoa.” (Isaia 35:10) Ua au te reira, eiaha i te fenua mau, i te taata râ. Hau atu â, ua faaite atea Isaia i te tahi atu mau vahi no nia i te nunaa i faahoˈihia mai i Ziona e: “E parauhia ratou, o te raau parau-tia anaˈe, e ô na Iehova . . . Mai te fenua nei e faaoteu mai i te raau rii ra . . . na Iehova . . . e faaoteu mai i te parau-tia, e te haamaitai, i te aro o te mau fenua atoa ra.” Ua parau atoa Isaia no te nunaa o te Atua e: “Na Iehova e aratai tamau ia oe ra . . . e, na ˈna e faaetaeta faahou ai ia oe: e riro hoi oe mai te ô faararirari-maitai-hia i te pape ra.” (Isaia 58:11; 61:3, 11; Ieremia 31:10-12) No reira, mai te mau tupuraa natura o te fenua mau o te maitai mai, e tupu te mau tauiraa i roto i te nunaa ati Iuda i faahoˈihia mai.

9. Teihea “paradaiso” ta Paulo i ite, e inafea te tupuraa?

9 E tauturu mai teie hohoˈa faufaa roa ia taa i ta Paulo i ite orama. “E aua” ïa te amuiraa Kerisetiano ta ˈna i faahiti “na te Atua” e e mea maitai ia hotu oia. (Korinetia 1, 3:9) Inafea tera orama i te tupuraa? Ua parau Paulo i ta ˈna i ite “te parau i faaitehia mai,” te tahi mea e tupu a muri aˈe. Ua ite oia e i muri aˈe i to ˈna poheraa e fa mai te ohipa apotata rahi. (Korinetia 2, 12:1; Ohipa 20:29, 30; Tesalonia 2, 2:3, 7) A parare ai te mau apotata e a tapoˈi-riirii-hia ˈi ratou ia hiˈohia, eita te mau Kerisetiano mau e nehenehe e faaauhia i te hoê aua ruperupe. E tae mai râ te taime e faateitei-faahou-hia ˈi te haamoriraa mau. E faahoˈihia mai te nunaa o te Atua ‘ia nehenehe te feia parau-tia e anaana mai i te basileia o to ratou Metua mai te anaana o te mahana.’ (Mataio 13:24-30, 36-43) Ua tupu iho â te reira a tau matahiti aˈenei i muri aˈe i te haamauraahia te Basileia o te Atua i te raˈi. E a mairi ai te mau ahuru matahiti, te ite-mau-hia ra e te fanaˈo ra te nunaa o te Atua i te hoê paradaiso pae varua, ta Paulo i ite atea i roto i taua orama ra.

10, 11. No te aha tatou e nehenehe ai e parau e tei roto tatou i te hoê paradaiso pae varua noa ˈtu to tatou huru tia ore?

10 Ua ite iho â tatou e mea tia ore tatou taitahi, eita ïa tatou e maere e e tupu mai te mau fifi i te tahi taime, mai te mau Kerisetiano atoa i to Paulo tau. (Korinetia 1, 1:10-13; Philipi 4:2, 3; Tesalonia 2, 3:6-14) Teie râ, e manaˈo anaˈe na i te paradaiso pae varua ta tatou e fanaˈo ra i teie nei. Ia faaauhia i to tatou tupuraa ino i mutaa iho, ua faaorahia mai tatou i te pae varua. E e faaau anaˈe na i to tatou pohe poia i mutaa iho e to tatou faatamaa-maitai-raahia i te pae varua i teie nei. Aita tatou e aro ra i roto i te hoê fenua pâpâmǎrô i te pae varua, te fanaˈo ra râ te nunaa o te Atua i ta ˈna farii maitai e te mau haamaitairaa faito ore. (Isaia 35:1, 7) Maoti i te matapohia i roto i te poiri i te pae varua e au i te fare tapearaa, te ite ra tatou i te maramarama o te tiamâraa e o te farii maitai a te Atua. Ua haamata e rave rahi o tei turi to ratou tariˈa i te mau parau tohu bibilia i te faaroo e i te maramarama i ta te mau Papai e parau ra. (Isaia 35:5) Ei hiˈoraa, ua haapii hoê hoê te mau mirioni Ite no Iehova na te ao atoa nei i te irava o te parau tohu a Daniela. E ua faahohonu ratou i te pene taitahi o te buka bibilia Isaia. Aita anei tera maa varua mahanahana e haapapu ra e e paradaiso pae varua to tatou?

11 A manaˈo atoa na i te mau tauiraa o te huru o te feia aau haavare ore no te mau oraraa rau o tei tutava i te taa e te faaohipa i te Parau a te Atua. Ua tutava ïa ratou i te mono i to ratou huru e au i te animara o tei itehia i nia ia ratou i mutaa iho. Peneiaˈe ua na reira oe ma te mau faahopearaa maitatai, e mai to oe mau taeae e tuahine pae varua atoa. (Kolosa 3:8-14) No reira, a apiti ai oe i te hoê amuiraa a te mau Ite no Iehova, tei pihai iho oe i te mau taata hau e te au atu â. E ere â râ ratou i te mea tia roa, eita mau râ e nehenehe e faataa ia ratou mai te liona aore ra puaa taehae. (Isaia 35:9) Eaha ta teie auhoaraa hau pae varua e faaite ra? Papu maitai, te ite ra tatou i te hoê tupuraa pae varua ta tatou e parau ma te tia roa te hoê paradaiso pae varua. E te faahohoˈa ra to tatou paradaiso pae varua i te hoê fenua paradaiso ta tatou e fanaˈo mai te peu e e vai taiva ore noa tatou i te Atua.

12, 13. E mea maitai ia aha tatou no te parahi noa i roto i to tatou paradaiso pae varua?

12 Te vai ra râ te tahi mea e mea tia ia ore tatou e haamoe. Ua parau te Atua i te ati Iseraela e: “E haapao . . . outou i te mau parau atoa ta ˈu e parau atu ia outou na i teie nei mahana, ia itoito outou, e ia tae outou, e ia noaa te fenua ta outou e tii e rave nei ei parahiraa.” (Deuteronomi 11:8) I roto i te Levitiko 20:22, 24, te faahitihia ra tauâ fenua ra: “E haapao outou i ta ˈu ra mau haapaoraa, e ta ˈu atoa ra mau parau i faaau, e rave ïa outou; ia ore te fenua ta ˈu e aratai ia outou e parahi nei ia haapuai ia outou i rapae. Teie râ ta ˈu parau ia outou, E parahi ïa outou i to ratou fenua, e horoa ïa vau i te reira no outou ei parahiraa, e fenua tahe pape noa te û e te meli.” Oia, ua taaihia te parahiraa i te Fenua tǎpǔhia i te hoê taairaa maitai e te Atua ra o Iehova. No to te ati Iseraela faaroo-ore-raa ia ˈna ua vaiiho te Atua i to Babulonia ia haru ia ratou e ia tiavaru ia ratou i ta ratou vahi e parahi ra.

13 E rave rahi paha tuhaa ta tatou e au ai i to tatou paradaiso pae varua. E vahi au ia hiˈo e te tamǎrû i te feruriraa. Te faaea hau ra tatou e te mau Kerisetiano o tei haa no te haapae i te mau huru e au i te animara. Te tutava nei ratou i te riro ei taata hamani maitai e te tauturu. E titau atu â râ te parahi-noa-raa i roto i to tatou paradaiso pae varua i te faatupuraa i te hoê taairaa maitai e teie mau taata. E titau te reira ia faatupu tatou i te hoê taairaa maitai e o Iehova e ia rave i to ˈna hinaaro. (Mika 6:8) Ua haere mai tatou i roto i teie paradaiso pae varua ma te aau tae, e nehenehe râ tatou e atea ê—aore ra e tiavaruhia—mai te peu e eita tatou e paruru i to tatou taairaa e te Atua.

14. Eaha te tauturu i to tatou parahiraa i roto i te paradaiso pae varua?

14 Te hoê tuhaa faufaa o te tauturu mai, ia tamau ïa tatou i te haapuaihia e te Parau a te Atua. E tapao anaˈe na i te parau taipe i roto i te Salamo 1:1-3: “E ao to te taata, aore e faaau i to ˈna haerea i te aˈo a te paieti ore . . . O tei hinaaro râ i te ture a Iehova; e tei ta ˈna ture to ˈna manaˈoraa i te rui e te ao. E au oia i te raau i tanuhia i te hiti anavai ra, o tei hotu i to ˈna ra tau mau, e o tei ore roa i maheahea to ˈna rau; oia atoa, o ta ˈna atoa e rave ra, te maitai ra ïa.” Hau atu â, te horoa maira te mau papai a te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari i te maa varua i roto i te paradaiso pae varua.—Mataio 24:45-47.

Haapapuraa i ta oe hiˈoraa o te Paradaiso

15. No te aha Mose i ore ai e nehenehe e aratai i te ati Iseraela i te Fenua tǎpǔhia, eaha râ ta ˈna i ite?

15 A rave na i te tahi atu hiˈoraa atea o te Paradaiso. I muri aˈe i to Iseraela oere-haere-raa i te medebara e 40 matahiti i te maoro, ua aratai Mose ia ratou i te mau vahi papu o Moabi, i te hitia o te râ o te pape ra i Ioridana. No to Mose oreraa e rave i ta ˈna tuhaa i mutaa iho, ua faaoti Iehova e eita Mose e aratai ia Iseraela i te tahi atu pae o Ioridana. (Numera 20:7-12; 27:12, 13) Ua taparu Mose i te Atua e: “E tuu aˈe na oe ia ˈu i tera pae, ta ˈu ïa parau ia oe, ia ite na vau i tena na fenua maitai i tera pae Ioridana.” Noa ˈtu e eita oia e haere atu i reira, i muri aˈe i to ˈna paiumaraa i nia i te Mouˈa Pisega e iteraa i te mau vahi rau o tera fenua, ua taa mau atura ia Mose e e “fenua maitai” tera. Mai te aha te huru o tera fenua ia manaˈo oe?—Deuteronomi 3:25-27.

16, 17. (a) Mea nafea te Fenua tǎpǔhia i tahito ra i taa ê ai i te fenua no teie mahana? (b) No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e ua riro iho â te Fenua tǎpǔhia ei paradaiso?

16 Mai te peu e e niu oe i ta oe hiˈoraa i nia i te rahiraa o te tuhaa fenua no teie nei, e manaˈo paha oe i te hoê fenua one mǎrô, te mau medebara ofaifai e te veavea o te mahana. Teie râ, e tumu te vai ra no te tiaturi e mea taa ê roa te fenua taatoa i te tau bibilia. I roto i te vea ra (Scientific American), ua faataa te aivanaa ihifenua faaapu o Walter Lowdermilk e ua “tuinohia” te fenua i teie vahi “hoê tausani matahiti.” Ua papai teie aivanaa ihifenua faaapu e: “Na te taata i faariro i te fenua heeuri ei ‘medebara,’ e ere na te natura.” Inaha, ua faaite ta ˈna mau hiˈopoaraa e “ua riro na iho â teie fenua ei paradaiso heeuri.” Te ite-papu-hia ra e ua tuino te taata i tei riro i te matamua ra “ei paradaiso heeuri.” *

17 Ma te feruriruri i ta oe e taio ra i roto i te Bibilia, e nehenehe oe e ite e e mea tano ia faaoti e ua riro te Fenua tǎpǔhia ei paradaiso mau. A haamanaˈo i ta Iehova i haapapu i te nunaa na roto ia Mose: “O teie nei . . . fenua ta outou e tii no outou nei ei parahiraa, e fenua mouˈa ïa e te peho, e i faararirarihia i te ûa no te raˈi mai; e fenua i haapaohia mai e to Atua ra e Iehova.”—Deuteronomi 11:8-12.

18. Mea nafea te Isaia 35:2 i te horoaraa i te mau ati Iseraela i hopoi-tîtî-hia i te hoê hiˈoraa no nia i te huru o te Fenua tǎpǔhia?

18 E mea heeuri e mea hotu roa te Fenua tǎpǔhia no te faahiti noa i te tahi mau vahi o te haamanaˈo ra i te mau tupuraa e au i te paradaiso. Mea papu e ia au i te parau tohu i roto i te Isaia pene 35, te vai ra te tupuraa matamua i to te ati Iseraela hoˈiraa mai Babulonia mai. Ua faaite atea Isaia e: “E ruperupe rahi ïa, e ouˈauˈa noa ma te oaoa e te himene, te unauna o Lebanona te horoahia mai no ˈna; te nehenehe o Karemela e o Sarona; e ite te reira i te hanahana o Iehova, e te mana o to tatou Atua.” (Isaia 35:2) Ua haamanaˈo paha te mau faahitiraa o Lebanona, Karemela, e o Sarona i te hoê hohoˈa nehenehe mau e te mauruuru, i te mau ati Iseraela.

19, 20. (a) A faataa na i te fenua o Sarona i tahito ra. (b) Eaha te hoê ravea no te haapuai i to tatou tiaturiraa no te Paradaiso?

19 A hiˈo na ia Sarona, te hoê peho i te pae miti i rotopu i te mau aivi o Samaria e te miti Rahi, aore ra Mediteranea. (A hiˈo i te hohoˈa i te api 8.) Ua matauhia oia no to ˈna nehenehe e te hotu. Ma te faararirari-maitai-hia, ua tano te reira no te faaamuraa animara, e mau uru tumu raau rarahi râ e vai ra i te mau pae apatoerau. (Paraleipomeno 1, 27:29; Sire a Solomona 2:1; Isaia 65:10) No reira te Isaia 35:2 i faaite atea ai i te hoê faaapîraa e te hoê fenua o te ruperupe, o te riro mai ei paradaiso. Ua haamataratara atoa tera parau tohu i te hoê paradaiso pae varua au mau, o tei taaihia i ta Paulo i ite orama i muri aˈe. I te pae hopea, ma te amuihia i te tahi atu mau parau tohu, e haapuai teie parau tohu i to tatou tiaturiraa no te hoê paradaiso fenua no te huitaata.

20 A parahi ai tatou i roto i to tatou paradaiso pae varua, e nehenehe tatou e faarahi i to tatou mauruuru no te reira e no to tatou tiaturiraa no te Paradaiso i te fenua nei. E nafea? Ma te taa hohonu i ta tatou e taio ra i roto i te Bibilia. Te faahiti pinepine ra te mau faataaraa e parau tohu bibilia i te mau tuhaa fenua taa maitai. E hinaaro anei oe e taa maitai aˈe teihea te reira i te vairaa e eaha to ratou mau taairaa e te tahi atu mau tuhaa fenua? I roto i te tumu parau i muri nei, e hiˈopoa tatou e nafea oe e faufaahia ˈi.

[Nota i raro i te api]

^ Te na ô ra Denis Baly i roto i te hoê buka (The Geography of the Bible) e: “Ua taui rahi roa te huru o te raau tupu mai te mau tau bibilia mai â.” Te tumu? “Ua hinaaro te taata i te raau ei vahie e ei paturaa fare atoa e no reira . . . ua haamata oia i te tâpû i te mau tumu raau e ua vaiiho i te fenua ia tairihia e te ahuaraˈi. Te faahopearaa o teie tauiraa o te heipuni, o te ahuaraˈi ïa te tumu rahi roa ˈˈe o to ˈna haamouraa.”

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Teihea “paradaiso” ta te aposetolo Paulo i ite orama?

• No nia i te Isaia pene 35, eaha te tupuraa matamua, e e nafea te reira i taaihia ˈi i ta Paulo i ite orama?

• E nafea tatou e nehenehe ai e haapuai i to tatou mauruuru i to tatou paradaiso pae varua e ta tatou tiaturiraa no te hoê fenua paradaiso?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 8]

Te vahi papu o Sarona, te hoê vahi hotu i te Fenua tǎpǔhia

[Faaiteraa i te tumu]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

[Hohoˈa i te api 10]

Ua taa ˈtura ia Mose e e “fenua maitai” tera