Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te maitai na roto i te tapiraa i te mau faufaa pae varua

Te maitai na roto i te tapiraa i te mau faufaa pae varua

Te maitai na roto i te tapiraa i te mau faufaa pae varua

“O tei nounou i te ario ra, e ore ïa e mauruuru i te ario; e tei nounou i te taoˈa ra, e ore ïa e mauruuru i te taoˈa e ia rahi noa ˈtu.”—Koheleta 5:10.

E NEHENEHE te haa-rahi-raa e aratai i te hepohepo e e nehenehe te hepohepo e faatupu mai i te mau fifi o te ea, i te tahi taime e aratai roa i te pohe. I te fenua e rave rahi, te amahamaha ra te mau utuafare na roto i te faataaraa. E pinepine roa, o te haapeapea-rahi-roa-raa i te mau mea materia te tumu o taua mau ati ra. Ma te oaoa ore râ i ta ˈna mau mea, e nehenehe te hoê taata tapitapi i te taoˈa rahi e hinaaro noa ˈtu â ma te tâuˈa ore i to ˈna iho huru. Te na ô ra te hoê buka aratai: “O te raveraa mai ia vera ma te faaanaanataeraa na te mau fenua, noa ˈtu e e maamaa ohipa to vera ma o te fatata i te roohia i te maˈi mafatu tupu taue i te 43raa o te matahiti.”

E nehenehe te tapiraa ia rahi atu â te mau mea materia e riro ei mea mâha ore e faaere atu ai i te hoê taata i te oaoa o ta ˈna e nehenehe e ite aita anaˈe. E pinepine to tatou paruparu taata i te reira paeau i te faaohipahia e te hoê mana puai—te faatianianiraa! Ua î te mau porotarama hohoˈa i te tapihooraa o te faaitoito ra ia outou ia hoo i te mau mea aita paha e faufaa no outou e eita paha e pee ia outou. E nehenehe tera mau mea atoa e faaino mau.

E nehenehe te haapaoraa i to tatou iho mau hinaaro ma te otia ore e ohipa ino ma te omoe i nia ia tatou, i te pae tino e morare atoa. Ei hiˈoraa, ua tapao te arii paari ra o Solomona: “Tei te maˈi ore to te aau, o to te tino ïa ora.” (Maseli 14:30) Area râ, e nehenehe te rohi-hua-raa i te ohipa, te ahoaho e te mau faateimaharaa i te haapueraa i te mau faufaa materia e faaino i to tatou ea e oaoa. E ino atoa to tatou mau taairaa ia faatere te mau opuaraa materia i to tatou oraraa. E ia ino te oraraa utuafare e totiare o te hoê taata, o te mau mea maitatai atoa ïa o to ˈna oraraa taatoa te inohia.

Te hau-ê-raa o te mau faufaa pae varua

“Eiaha e faaau atu i teie nei ao,” ta te aposetolo Paulo ïa i aˈo a tau senekele aˈenei. (Roma 12:2) Mea au na te ao i te feia o te faaau ra ia ratou i ta ˈna mau faufaa. (Ioane 15:19) Te tamata nei te ao i to outou mau tumu ite o te fafaraa, tamataraa, hauˈaraa e o te faarooraa—oia, ia pee outou i te hoê huru oraraa nounou taoˈa. Te haafaufaahia ra “te hinaaro tia ore o te mata nei” ia tapi outou e o vetahi ê i te mau faufaa materia.—Ioane 1, 2:15-17.

Te vai ra râ te mau faufaa e hau aˈe i te moni, te tiaraa teitei, e te faufaa materia. Tau senekele aˈenei, ua haaputu te arii Solomona i te mau mea atoa ta te ao e nehenehe e pûpû i te pae materia. Ua patu oia i te mau fare e e mau ô, faaapu, tavini, nǎnǎ, tane e vahine himene e e rave rahi auro e ario ta ˈna. Mea rahi aˈe te taoˈa a Solomona i ta te mau taata na mua ˈtu ia ˈna. E taata moni roa ino o ˈna. Ua noaa iho â ia Solomona te mau mea atoa ta ˈna i hinaaro. Ia ˈna râ i hiˈo i ta ˈna i rave, ua parau oia e: “E mea faufaa ore anaˈe, i amu noa na vau i te mataˈi.”—Koheleta 2:1-11.

Maoti te paari hau ê o ta ˈna i fanaˈo, ua ite Solomona e no roto mai te tupuraa rahi atu â i te tapiraa i te mau faufaa pae varua. Ua papai o ˈna: “E faaroo na tatou i te faaotiraa o taua mau parau nei: o te Atua te mǎtaˈu atu, e haapao hoi i ta ˈna parau; o ta te taata atoa ïa e ati noa ˈˈe.”—Koheleta 12:13.

E itehia i roto i te mau api o te Parau a te Atua, te Bibilia te taoˈa faahiahia faufaa ˈtu â i te auro aore ra te ario. (Maseli 16:16) Mai te mau taoˈa faanehenehe e itea mai ia outou te pue parau mau hohonu. E imi aore ra e heru anei outou i te reira? (Maseli 2:1-6) Te faaitoito nei to tatou Atua Poiete, te Tumu o te faufaa mau ia outou ia na reira e e tauturu o ˈna ia outou. E nafea?

Te horoa nei Iehova i te pue parau mau faufaa na roto i ta ˈna Parau, to ˈna varua e ta ˈna faanahonahoraa. (Salamo 1:1-3; Isaia 48:17, 18; Mataio 24:45-47; Korinetia 1, 2:10) E horoa te hiˈopoaraa i teie mau taoˈa faufaa faito ore varavara na outou i te fanaˈoraa e maiti ma te maramarama i te huru oraraa maitai roa ˈˈe. E e ere i te mea fifi no te mea ua ite to tatou Atua Poiete ra o Iehova i ta tatou e hinaaro no te oaoa mau.

Te paturu nei te Bibilia i te mau faufaa teitei roa ˈˈe

E mea maitai e te faaau ore te aˈoraa i roto i te Bibilia. Eita e nehenehe e faaau te mau ture aveia morare ta ˈna e paturu ra. E mea faufaa noâ ta ˈna aˈoraa. Ua haapapu te reira e mea mau e e mea maitai te Bibilia i te roaraa o te tau. Ei hiˈoraa, te aˈo ra te Bibilia ia ohipa puai, ia riro ei taata haerea tia, ia faaohipa ma te paari i te moni e ia ape i te hupehupe.—Maseli 6:6-8; 20:23; 31:16.

Ia au i te reira, ua parau Iesu e: “Eiaha e haapue noa i te taoˈa na outou i teie nei ao, i te vahi e pau ai i te huhu e te pe, i te vahi e tomohia ˈi e e eiâhia ˈi e te eiâ; e haapue râ i te taoˈa na outou i nia i te raˈi, i te vahi e ore e pau ai i te huhu e te pe, e ore hoi te eiâ e tomo i reira a eiâ ai.”—Mataio 6:19, 20.

E tano tera aˈoraa i teie nei mai e 2 000 matahiti i mairi aˈenei. E nehenehe tatou e maitaihia i teie nei na roto i te tapiraa i te hoê huru oraraa teitei aˈe, eiaha râ na roto i te tapi-roa-raa i te faufaa materia. O te haapueraa ïa i te taoˈa pae varua te taviri o te aratai i te hoê oraraa oaoa mau e te mauruuru. E nafea ïa te reira e nehenehe ai? Na roto i te taioraa i te Parau a te Atua, te Bibilia, e na roto i te faaohiparaa i ta ˈna e haapii ra.

E hopoi mai te mau faufaa pae varua i te mau haamaitairaa

Ia faaohipa-maitai-hia te mau faufaa pae varua e maitaihia ïa tatou i te mau pae tino, aau e te pae varua. Mai te tapoˈi ozone teitei i nia i te fenua e paruru ra ia tatou i te mau hihi mahana ino, e paruru te mau faaueraa tumu morare ia tatou i mua i te faahopearaa atâta o te nounou taoˈa. Ua papai te aposetolo Kerisetiano Paulo: “Te feia e mârô e ia rahi te taoˈa, e roohia ïa i te ati, e te marei, e te nounou maamaa e rave rahi, e ino ai te taata ra, e topa taue ai te taata i roto i te ino rahi faarue roa ra, e te pohe mure ore. O te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei, ua taa ê roa hoi te tahi pae i te parau nei i te titau-noa-raa i te reira, e ua patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.”—Timoteo 1, 6:9, 10.

E faahema te nounou taoˈa rahi i te mau taata ia imi rahi atu â te faufaa, te tiaraa e te mana. E mea pinepine te huru piˈo e te haerea tia ore i te faaohipahia no te titau i teie mau fa. E nehenehe te tapiraa i te mau mea materia e eiâ i te taime, te puai e te aravihi o te hoê taata. E nehenehe atoa te reira e eiâ i te hoê taime taotoraa au. (Koheleta 5:12) E haafifi iho â te tapiraa ia rahi atu â te mau mea materia i te haereraa i mua i te pae varua. Ua faaite maitai te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei, o Iesu Mesia, i te ravea maitai aˈe: “E ao to tei ite i to ratou veve i te pae varua.” (Mataio 5:3, MN) Ua ite o ˈna e e aratai te taoˈa pae varua i te mau haamaitairaa mure ore e e mea faufaa roa i te mau taoˈa materia papu ore.—Luka 12:13-31.

E mea maitai mau anei te tapiraa i te mau taoˈa pae varua?

“Ua tutava puai to ˈu na metua i te haapapu maitai ia ˈu e e ere te mau faufaa pae varua i te mea maitai,” ta Greg ïa e haamanaˈo ra. “Tera râ, ua noaa ia ˈu te hau rahi o te feruriraa na roto i te tapiraa i te mau fa pae varua no te mea aita vau e hepohepo ra no te titau i te mau faufaa materia.”

E patu maitai aˈe atoa te mau faufaa pae varua i te mau taairaa e te taata. Te anaanatae mai ra te mau hoa mau ia outou no to outou huru, eiaha no ta outou iho mau mea. Te faaitoito nei te Bibilia: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa.” (Maseli 13:20) Hau atu â, ua patuhia te hoê utuafare manuïa i nia i te paari e te here, eiaha i nia i te mau taoˈa materia.—Ephesia 5:22–6:4.

Aita tatou i fanauhia mai e tera mau faufaa. E mea tia ia haapii tatou na roto i to tatou mau hoa aore ra te pû teitei roa ˈˈe. No reira te hoê haapiiraa niuhia i nia i te Bibilia e nehenehe ai e taui i to tatou feruriraa taatoa no nia i te mau taoˈa materia. “Ua tauturuhia vau ia manaˈo faahou i ta ˈu mau faufaa e ua haapii au ia mauruuru i te mau mea hinaarohia,” ta Don, te hoê taata rave ohipa tahito i te fare moni ïa e parau ra.

A tapi i te mau taoˈa pae varua mure ore

Te haamahitihiti ra te mau faufaa pae varua i te mau haamaitairaa mure ore, eiaha i te haamâharaa i te hinaaro taime poto. Ua papai Paulo: “O te mau mea e hiˈohia nei . . . [i te pae materia], no vaivai aˈe ïa; area te mau mea hiˈo-ore-hia ra [i te pae varua], e tia mau â ïa i te vairaa.” (Korinetia 2, 4:18) E parau mau e e nehenehe te tapiraa i te mau mea materia e haamâha i te mau hinaaro taime poto, aita râ to te taata nounou e tiaturiraa no a muri aˈe. E mea mure ore te mau faufaa pae varua.—Maseli 11:4; Korinetia 1, 6:9, 10.

Te faautua ra te Bibilia i te nounou taoˈa e e mea matauhia i teie tau. Te haapii ra te Bibilia e nafea ia faaore i te hinaaro miimii ma te tapea noa i te mata maitai a tutonu ai i nia i te mau mea i hau i te maitai ra, te mau taoˈa pae varua. (Philipi 1:10) Te hohora ra te Bibilia i te auraa mau o te nounou taoˈa—o te haamoriraa ïa ia ˈna iho. A faaohipa ˈi tatou i ta tatou e haapii ra na roto i te Parau a te Atua, te ite ra ïa tatou i te oaoa rahi. E huri to tatou mau manaˈo i nia i te horoaraa ˈtu eiaha i nia te noaaraa mai. Auê ïa tumu papu mau no te mono i te haapao-noa-raa ia ˈna iho i te mau faufaa pae varua!

E parau mau e e paruru te moni, i nia i te hoê faito. (Koheleta 7:12) Te parau maitai ra râ te Bibilia e: “E tiatonu â oe i to oe mata i te taoˈa ra e aita nei ïa? te rave nei hoi te reira i te pererau, e te maue ê nei mai te aeto i nia i te raˈi ra.” (Maseli 23:5) Ua pûpû te mau taata i te mau mea rahi—te ea, te utuafare, e tae noa ˈtu te hoê manaˈo haava maitai—e te mau faahopearaa iino. I te tahi aˈe pae, e haamâha te ea pae varua i to tatou mau hinaaro faufaa roa ˈˈe—te faufaaraa o te here, te hinaaro i te opuaraa e te hinaaro e haamori i te Atua î i te here ra o Iehova. Te faataa atoa ra te reira i te eˈa o te ora mure ore ei taata tia roa i nia i te fenua paradaiso—te tiaturiraa ta te Atua e horoa no tatou.

Fatata te tiaturiraa o te ruperuperaa o te huitaata i te faatupu-roa-hia i roto i te ao apî a te Atua. (Salamo 145:16) I te reira tau “e î” te fenua atoa “i te ite ia Iehova.” (Isaia 11:9) E ruperupe te mau faufaa pae varua. E faaore-roa-hia te nounou taoˈa e ta ˈna mau faahopearaa iino. (Petero 2, 3:13) E te mau mea o te haafaufaa hope roa i te oraraa—o te ea tia roa ïa, te ohipa mauruuru, te faaanaanataeraa maitai, te mau taairaa utuafare mahanahana e te auhoaraa mure ore e te Atua—e faaoaoa mau ai i te huitaata e a muri noa ˈtu.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 6]

A faaohipa i ta outou moni ma te paari!

A ite i to outou mau hinaaro. Ua haapii mai Iesu ia tatou ia pure: “Ho mai i te maa e au ia matou i te mau mahana atoa nei.” (Luka 11:3) Eiaha e vaiiho i te mau hinaaro o teie mahana no ananahi. A haamanaˈo e e ere i ta outou mau taoˈa ra to outou ora.—Luka 12:16-21.

A haamau i te tapura haamâuˈaraa. Eiaha e hoo ma te feruri ore. Te parau nei te Bibilia e: “Te imiraa o te feia faaitoito ra, tei nia ïa i te taoˈa rahi; area te imiraa o te feia ru noa ra, tei te veve ïa.” (Maseli 21:5) Ua aˈo Iesu i te feia e faaroo ra ia ˈna ia numera i te haamâuˈaraa hou a rave ai i te mau opuaraa atoa i te pae faufaa moni.—Luka 14:28-30.

Eiaha e tarahu-faufaa-ore-hia. I te mau vahi atoa e tia ˈi, a rave i te moni no te hoo mai eiaha râ e tarahuhia. Teie ta te maseli e faataa ra: “Ua riro te tipee ra ei tavini no tei tipeehia.” (Maseli 22:7) Na roto i te haavîraa ia ˈna iho e te tapearaa i ta outou faufaa moni, e nehenehe atoa outou e faanaho ma te manuïa no te hooraa rahi aˈe.

Eiaha e haamâuˈa. A atuatu i ta outou iho mau taoˈa e vai ê na ra ia vai maoro atu â te reira, e faaiti mai ïa te reira i te haamâuˈa. Ua faaite Iesu i to ˈna haapao maitai i nia i te mau mea ta ˈna i faaohipa.—Ioane 6:10-13.

A tapea i te fa matamua. E “faaherehere” te hoê taata paari i “te taime” no te tapi i te mau fa faufaa roa ˈˈe.—Ephesia 5:15, 16.

[Hohoˈa i te api 5]

E itehia i roto i te Bibilia te taoˈa faahiahia faufaa ˈtu â i te auro aore ra te ario