Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E imi ia Iehova, tei hiˈopoa i te aau

E imi ia Iehova, tei hiˈopoa i te aau

E imi ia Iehova, tei hiˈopoa i te aau

“E imi outou ia ˈu, e ora ïa outou.”—AMOSA 5:4.

1, 2. Eaha te auraa ia faahiti te mau Papai e e ‘hiˈo Iehova i te aau’?

 UA PARAU te Atua ra o Iehova i te peropheta Samuela e: “E hiˈo . . . te taata i te huru i rapae au aˈe, area o Iehova, e hiˈo ïa i te aau.” (Samuela 1, 16:7) E nafea o Iehova ‘e hiˈo ai i te aau’?

2 I roto i te mau Papai, e pinepine te aau i te faaohipahia ei taipe no te faahohoˈa i te huru mau o te taata—to ˈna mau hinaaro, to ˈna mau manaˈo, to ˈna mau huru aau e to ˈna here. No reira, ia parau te Bibilia e e hiˈo te Atua i te aau, te auraa ïa eita oia e hiˈo i te huru rapae au e hiˈo maori râ i te huru mau o te taata.

Te hiˈopoa ra te Atua ia Iseraela

3, 4. Ia au i te Amosa 6:4-6, eaha te mau tupuraa i itehia i roto i te basileia o na opu hoê ahuru o Iseraela?

3 A mataitai mai ai Tei hiˈopoa i te aau i te basileia o na opu hoê ahuru o Iseraela i te tau o Amosa, eaha ta ˈNa i ite? Te faahiti ra te Amosa 6:4-6 i te feia “o tei taoto i nia i te roi sena, a titoo ai ia ratou iho i nia i te roi hopohopoi ra.” ‘Te amu ra ratou i te fanauˈa no roto i te nǎnǎ ra, e te kafa no roto i te faaamuraa ra.’ “Ua imi [tera mau taata] i te mau mea faaotohia ra no ratou iho” e “tei ta auˈa rahi ia inu i te uaina.”

4 I te omuaraa, e tupuraa au roa teie ia hiˈohia. I roto i to ratou mau fare unauna, e fanaˈo te mau ona i te maa e te inu maitai roa ˈˈe e te faaanaanataehia ra ratou i te mau upaupa apî roa ˈˈe. “E roi sena” atoa to ratou. Ua itehia i te mau ihipǎpǎ te mau sena tei taraihia ma te nehenehe i Samaria, te oire pu o te basileia o Iseraela. (Te mau arii 1, 10:22) Peneiaˈe e mea rahi roa tei ravehia no te faaunauna i te mau taihaa e te mau iri raau piaraa.

5. No te aha te Atua i au ore ai i te mau Iseraela i te tau o Amosa?

5 Ua au ore anei te Atua ra o Iehova i te mea e e oraraa fanaˈo to te mau Iseraela, te amu ra i te maa au roa, te inu ra i te uaina maitai, e te faaroo ra i te upaupa navenave? Aita roa ˈtu! Inaha hoi, na ˈna e horoa rahi mai nei i tera mau mea ia oaoa te taata. (Timoteo 1, 6:17) Te mau mea ta Iehova e au ore, o te mau hinaaro ino o te nunaa, to ratou aau iino, to ratou huru faatura ore i nia i te Atua e to ratou aroha ore i te mau hoa Iseraela.

6. Eaha te tupuraa pae varua o Iseraela i te tau o Amosa?

6 Ua maere te feia ‘e titoo ra i nia i to ratou roi hopohopoi ra, e amu ra i te fanauˈa no roto i te nǎnǎ ra, e inu ra i te uaina e e imi ra i te mau mea faaotohia ra no ratou iho.’ Ua ui tera mau taata: “E pohe to te feia i tute ê atu i te mahana ino ra?” E mea tia ia mauiui roa ratou i te mau huru tupuraa i Iseraela, ‘aita râ ratou i oto i te pohe o Iosepha.’ (Amosa 6:3-6) Noa ˈtu te faaravairaa faufaa ruperupe a te nunaa, ua ite te Atua e ua ino roa o Iosepha—aore ra o Iseraela—i te pae varua. Teie râ, ua rave noa te taata i ta ratou mau ohipa i te mau mahana atoa ma te haapeapea ore. Hoê â haerea to te taata e rave rahi i teie mahana. Te farii ra paha ratou e te ora nei tatou i te anotau fifi, a ore noa ˈi râ ratou e fifihia, eita ratou e haapeapea no te ati o vetahi ê e e anaanatae i te mau ohipa pae varua.

Iseraela—te hoê nunaa o te ino atu ra

7. Eaha te tupu mai te peu e eita te nunaa o Iseraela e faaroo i te mau faaararaa a te Atua?

7 E faahohoˈa te buka a Amosa i te hoê nunaa o te ino atu ra, noa ˈtu to ˈna huru rapae au ruperupe. No to ratou oreraa e faaroo i te mau faaararaa a te Atua e oreraa e faatitiaifaro i to ratou feruriraa, eita o Iehova e paruru faahou ia ratou i to ratou mau enemi. E haru to Asura ia ratou mai nia mai i to ratou roi sena unauna e arato atu ai ia ratou i te tîtîraa. Aita e oraraa fanaˈo faahou!

8. Mea nafea to Iseraela toparaa i roto i te hoê tupuraa ino i te pae varua?

8 Mea nafea to te mau Iseraela toparaa i roto i teie huru tupuraa? Ua haamata teie tupuraa i te matahiti 997 H.T.T., i to te arii Solomona monoraahia na ta ˈna tamaiti o Ieroboama e i te faataa-ê-raa mai na opu hoê ahuru o Iseraela i na opu o Iuda e o Beniamina. O Ieroboama I, te tamaiti “a Nebata,” te arii matamua o na opu hoê ahuru o te basileia o Iseraela. (Te mau arii 1, 11:26) Ua taparuparu Ieroboama i te nunaa o to ˈna vahi e e mea fifi roa no ratou ia haere e haamori ia Iehova i Ierusalema. Aita râ oia e haapeapea mau ra no te maitai o te nunaa. Te hinaaro ra râ oia e paruru i to ˈna iho maitai. (Te mau arii 1, 12:26) Te tâia ra o Ieroboama e mai te peu e e tamau te mau Iseraela i te haere i te hiero i Ierusalema no te mau oroa matahiti ei faahanahanaraa ia Iehova, i te pae hopea e hoˈi to ratou aau i te basileia o Iuda ra. Ma te imi i te arai i te reira, ua faatia Ieroboama e piti kafa auro, hoê i Dana e hoê i Betela. Riro maira te haamoriraa i te kafa ei haapaoraa Hau i roto i te basileia o Iseraela.—Paraleipomeno 2, 11:13-15.

9, 10. (a) Eaha te mau oroa faaroo ta te arii Ieroboama I i faanaho? (b) Eaha to te Atua manaˈo i te mau oroa tei tupu i Iseraela i te tau o te arii o Ieroboama II?

9 Ua tamata o Ieroboama i te faariro i te haapaoraa apî ei haapaoraa mau. Ua faanaho oia i te mau oroa e tuea rii i te mau oroa e tupu i Ierusalema. I roto i Te mau arii 1, 12:32, te taio nei tatou e: “Ua haapao atura Ieroboama i te oroa, i te vau o te marama, i te mahana hoê ahuru e ma pae, mai te oroa i haapaohia i Iuda ra: e ua hopoi oia i te tusia i nia i te fata ra. Na reira atoa oia i Betela ra.”

10 Aita roa ˈtu Iehova i farii i tera mau oroa faaroo hape. Ua haapapu maitai oia i te reira na roto ia Amosa hau atu i te hoê senekele i muri aˈe, i te roaraa o te faatereraa a Ieroboama II, o tei riro mai ei arii o na opu hoê ahuru o te basileia o Iseraela i te matahiti 844 H.T.T. (Amosa 1:1) Ia au i te Amosa 5:21-24, ua parau te Atua: “E mea au ore na ˈu, e mea vahavaha na ˈu ta outou mau oroa, e ore au e hôˈi atu i to outou mau mahana moˈa. E hopoi noa mai outou i te mau tusia taauahi e ta outou mau tusia amu, e ore au e farii atu; e ore hoi au e haapao i te mau tusia no te maitai i ta outou mau puaa poria ra. Hopoi ê atu i ta outou mau pehe maniania; e ore hoi au e faaroo atu i te oto o to mau nabala. Ia huri noa maira te parau au [aore ra te afaro] mai te pape ra, e te parau-tia mai te pape tahe uˈana.”

Te mau tuearaa i teie tau

11, 12. Eaha te mau tuearaa e vai ra i rotopu i te haamoriraa i Iseraela i tahito ra e ta te Amuiraa faaroo Kerisetiano?

11 Mea maramarama maitai, ua hiˈopoa o Iehova i te aau o te feia i apiti i te mau oroa a Iseraela e ua patoi i ta ratou mau oroa e tusia. I teie mahana atoa, e patoi te Atua i te mau oroa etene a te Amuiraa faaroo Kerisetiano, mai te oroa Noela e te Pakate. No te feia haamori o Iehova, aita to te parau-tia auraa i te parau-tia ore, aita atoa to te maramarama auraa i te poiri.—Korinetia 2, 6:14-16.

12 Te vai ra te tahi atu â tuearaa i rotopu i te haamoriraa kafa a te mau Iseraela e ta te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Noa ˈtu e e farii vetahi feia faahua Kerisetiano i te parau mau o te Parau a te Atua, e ere na te here mau i te Atua e turai ra i te haamoriraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Ahiri oia ra, e onoono ïa oia i te haamori ia Iehova “ma te varua e te parau mau” no te mea tera te huru haamoriraa ta ˈna e au. (Ioane 4:24) Hau atu â, aita te Amuiraa faaroo Kerisetiano i ‘huri noa mai i te parau au [aore ra te afaro] mai te pape ra, e te parau-tia mai te pape tahe uˈana.’ Te haafaufaa ore noa ra râ oia i te mau titauraa morare a te Atua. Te faatia ra oia i te faaturi e te tahi atu â mau hara rahi e te farii atoa ra oia i te mau faaipoiporaa mahu!

‘Ia hinaaro i te maitai’

13. No te aha e titauhia ˈi ia tatou ia auraro i te mau parau o te Amosa 5:15?

13 Teie ta Iehova e parau i te feia e hinaaro roa ra e haamori ia ˈna: “Ia riaria outou i te ino, ia hinaaro râ i te maitai.” (Amosa 5:15) Te hinaaro e te riaria, e huru aau puai ïa no ǒ mai i te aau taipe. I te mea e e mea haavarevare te aau, e mea titauhia ia imi tatou i te mau ravea atoa no te paruru i te reira. (Maseli 4:23; Ieremia 17:9) Ia vaiiho tatou i to tatou aau ia atuatu i te mau hinaaro iino, e nehenehe paha tatou iho e haamata i te hinaaro i te ino e i te riaria i te maitai. E mai te peu e e haamâha tatou i tera mau hinaaro na roto i te raveraa i te hara, eita te Atua e farii ia tatou noa ˈtu to tatou itoito rahi i roto i ta ˈna taviniraa. E pure anaˈe ïa i te Atua ia tauturu mai ‘ia riaria tatou i te ino, ia hinaaro râ i te maitai.’

14, 15. (a) I Iseraela, o vai to rotopu i te feia e rave ra i te mea maitai, eaha râ tei ravehia i nia i te tahi o ratou? (b) E nafea tatou e nehenehe ai e faaitoito i te feia i roto i te taviniraa taime taatoa i teie tau?

14 E ere o te taatoaraa o te mau Iseraela tei rave i te ino i mua i te aro o Iehova. Ei hiˈoraa, ua “hinaaro” o Hosea raua Amosa “i te maitai” e ua tavini i te Atua ma te haapao maitai ei peropheta. Ua euhe te tahi atu i te ora ei Nazira. I te roaraa o to ratou oraraa Nazira, ua haapae ratou i te mau hotu atoa o te vine, te uaina iho â râ. (Numera 6:1-4) Eaha te manaˈo o te tahi atu mau Iseraela i te oraraa haapae o tera mau taata rave i te mau mea maitai? Te faaite ra te pahonoraa huru ê i taua uiraa ra i te faito ino o te nunaa i te pae varua. Te na ô ra te Amosa 2:12 e: ‘Ua faainu outou i te Nazira i te uaina; e ua parau outou i te mau peropheta, na ô atura, Eiaha e tohu.’

15 A ite ai ratou i te hiˈoraa haapao maitai o te mau Nazira e te mau peropheta, e mea tia ia haama tera mau Iseraela e ia taui i to ratou haerea. Aita râ, ua tamata ratou ma te aroha ore i te faatoaruaru i te feia taiva ore ia faahanahana i te Atua. Eiaha roa ˈtu ïa tatou e turai i te mau hoa Kerisetiano pionie, mitionare, tiaau ratere aore ra melo o te utuafare o te Betela ia vaiiho i ta ratou taviniraa taime taatoa no te ora i tei parau-noa-hia te hoê oraraa au noa. Tera râ, e faaitoito anaˈe ia ratou ia tamau i ta ratou ohipa maitai!

16. No te aha te tupuraa pae varua o te mau Iseraela i te tau o Mose i maitai aˈe ai i to te tau o Amosa?

16 Noa ˈtu e e ua fanaˈo e rave rahi Iseraela i te hoê oraraa mauruuru i te pae materia i te tau o Amosa, ‘aita i rahi ta ratou taoˈa i te Atua ra.’ (Luka 12:13-21) O te mâna anaˈe te maa a to ratou mau tupuna i te medebara e 40 matahiti i te maoro. Aita ratou i amu i te puaatoro poria aore ra i tarava ma te hupehupe i nia i te roi sena. Tera râ, ua parau Mose ia ratou ma te tano e: “Ua haamaitai mai . . . to Atua ra o Iehova ia oe i te mau mea atoa i ravehia e to rima . . . I pihaiiho â to Atua ra o Iehova ia oe, e a maha aˈenei ahururaa i te matahiti, aita aˈenei oe i ere noa ˈˈe i te hoê mea iti.” (Deuteronomi 2:7) Oia mau, ua fanaˈo noa te mau Iseraela i te medebara i te mau mea ta ratou i hinaaro mau. Te mea faufaa roa ˈˈe, ua fanaˈo ratou i te here, te parururaa e te haamaitairaa a te Atua!

17. No te aha Iehova i faahaere ai i te mau Iseraela matamua i roto i te Fenua tǎpǔhia?

17 Ua haamanaˈo o Iehova i te feia o te tau o Amosa e ua aratai o ˈNa i to ratou mau tupuna i te Fenua tǎpǔhia e ua tauturu ia ratou ia tamâ i te reira i to ratou mau enemi atoa. (Amosa 2:9, 10) No te aha râ te Atua i faahaere ai i te mau Iseraela matamua i rapae au ia Aiphiti e i roto i te Fenua tǎpǔhia? No te ora anei i te hoê oraraa fanaˈo e te faatau a faarue atu ai i to ratou Atua Poiete? Eita! Ua na reira râ oia ia nehenehe ratou e haamori ia ˈna ei nunaa tiamâ e te mâ i te pae varua. Tera râ, aita te feia o na opu hoê ahuru o te basileia o Iseraela i riaria i te ino, e i hinaaro i te maitai. Teie râ, te faahanahana ra ratou i te mau hohoˈa taraihia, eiaha i te Atua ra o Iehova. Auê te haama e!

E titau Iehova i te hopoia

18. No te aha Iehova i faatiamâ ˈi ia tatou i te pae varua?

18 Eita te Atua e tâuˈa ore i te haerea haamâ o te mau Iseraela. Te faataa maitai ra oia i to ˈna tiaraa, ma te parau e: ‘E aˈo atu vau ia outou i ta outou atoa ra mau hara.’ (Amosa 3:2) E mea tia ia haaferuri tera mau parau ia tatou i to tatou iho faaoraraa i te faatîtîraa a Aiphiti no teie tau, teie nei faanahoraa ino o te mau mea. Aita o Iehova i faatiamâ ia tatou i te pae varua ia nehenehe tatou e tapi i te mau fa miimii. Ua faatiamâ râ o Iehova ia tatou ia nehenehe tatou e arue ia ˈna ma te aau haavare ore ei nunaa tiamâ ma te raveraa i te hoê haamoriraa mâ. E e hopoia ta tatou paatoa no nia i ta tatou huru faaohiparaa i to tatou tiamâraa horoahia mai e te Atua.—Roma 14:12.

19. Ia au i te Amosa 4:4, 5, eaha ta te rahiraa o te mau Iseraela i haamata i te hinaaro?

19 Te mea peapea, aita ta Amosa poroi puai i tâuˈahia na te rahiraa i Iseraela. Ua faaite roa te peropheta i to ratou aau ino i te pae varua i roto i te mau parau i faahitihia i roto i te Amosa 4:4, 5: “A haere outou i Betela a rave ai i te hapa: e ei Gilagala faarahi ai i ta outou mau hara . . . o ta outou ïa e hinaaro, e te tamarii a Iseraela.” Aita te mau Iseraela i faahotu i te mau hinaaro maitatai. Aita ratou i paruru i to ratou aau. I te pae hopea, ua hinaaro atura te rahiraa o ratou i te ino e ua riaria i te maitai. Aita taua feia haamori kafa etaeta ra i taui. Ua titau Iehova i te hopoia, e ua haapaari noa ratou e tae noa ˈtu i to ratou poheraa!

20. E nafea te hoê taata e nehenehe ai e tapi i te hoê haerea ia au i te Amosa 5:4?

20 E ere paha i te mea ohie no vetahi i ora na i taua tau ra i Iseraela, ia tapea i te haapao maitai ia Iehova. E mea fifi roa ia faaû i te opape, ei auraa parau, ua ite maitai hoi te mau Kerisetiano i teie tau, te feia apî e te feia paari. Teie râ, ua turai te here i te Atua e te hinaaro e faaoaoa ia ˈna i te tahi mau Iseraela ia faaohipa i te haamoriraa mau. O ratou ta Iehova i titau manihini ma te mahanahana, ia au i te Amosa 5:4: “E imi outou ia ˈu, e ora ïa outou.” I teie mahana, e faaite atoa te Atua i to ˈna aroha i te feia o te tatarahapa e o te imi nei ia ˈna ma te titau i te ite mau no nia i ta ˈna Parau e i muri iho a rave atu ai i to ˈna hinaaro. E ere i te mea ohie ia tapi i taua haerea ra, e aratai râ te na reiraraa i te ora mure.—Ioane 17:3.

Ruperuperaa noa ˈtu te oˈe pae varua

21. Eaha te oˈe e roohia i nia i te feia o te ore e faaohipa i te haamoriraa mau?

21 Eaha tei tiai mai i te feia aita i turu i te haamoriraa mau? Te oˈe ino roa ˈˈe ïa—te oˈe pae varua! “Te na ô maira te Fatu ra o Iehova, te fatata maira te tau e hopoi atu ai au i te oˈe i nia i te fenua, e ere râ i te oˈe maa ore, e te hiaai i te pape, i te faaroo râ i te parau a Iehova.” (Amosa 8:11) Te faaruru nei te Amuiraa faaroo Kerisetiano i tera oˈe pae varua. Area te feia aau haavare ore i rotopu ia ratou e nehenehe ïa ratou e ite i te ruperupe pae varua o te nunaa o te Atua e e ruru atu i roto i te faanahonahoraa a Iehova. Ua faataa-maitai-hia te taa-ê-raa i rotopu i te tupuraa i roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano e te tupuraa i rotopu i te mau Kerisetiano mau i roto i te mau parau a Iehova: “Inaha, e amu tau mau tavini i te maa, e pohe râ outou i te poia; inaha, e inu to ˈu ra mau tavini, e pohe râ outou i te poihâ; inaha, e oaoa to ˈu ra mau tavini, e pohe râ outou i te haama.”—Isaia 65:13.

22. No te aha e tumu ai ta tatou no te oaoa?

22 Ei tavini a Iehova, te mauruuru ra anei tatou iho i ta tatou e fanaˈo nei, oia hoi te mau faanahoraa e haamaitairaa pae varua? Ia haapii tatou i te Bibilia e te mau papai Kerisetiano e ia haere tatou i ta tatou mau putuputuraa e tairururaa, e au iho â e te himene hua ra tatou no te aau oaoa. Te oaoa nei tatou e te taa maitai ra ia tatou te Parau a te Atua, tae noa ˈtu te parau tohu a Amosa faauruhia e te Atua.

23. Eaha ta te feia o te faahanahana ra i te Atua e fanaˈo nei?

23 No te mau taata atoa e here ra i te Atua e e hinaaro ra e faahanahana ia ˈna, te vai ra te hoê poroi o te tiaturiraa i roto i te parau tohu a Amosa. Aita e hiˈoraa i ta tatou nei faaravairaa faufaa aore ra te mau tamataraa e mea tia ia faaruru atu tatou i roto i teie nei ao arepurepu, te fanaˈo nei, tatou o te here ra i te Atua, i ta ˈna haamaitairaa e te maa varua maitai roa ˈˈe. (Maseli 10:22; Mataio 24:45-47) No reira, ia faataehia te hanahana atoa i te Atua ra, o tei horoa rahi mai i te mau mea atoa ia oaoa tatou. Ia faaoti papu ïa tatou i te arue ia ˈna ma te aau haavare ore e a muri noa ˈtu. E fanaˈoraa taa ê oaoa ïa ta tatou ia imi tatou ia Iehova, Tei hiˈopoa i te aau.

E nafea outou e pahono ai?

• Eaha te mau tupuraa i itehia i Iseraela i te tau o Amosa?

• Eaha te mau tuearaa e itehia ra i rotopu i te tupuraa o te mau ohipa o te basileia o na opu hoê ahuru o Iseraela e to teie tau?

• Eaha te oˈe tohuhia e itehia ra i teie nei, o vai râ o tei ore i roohia i te reira?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

Ua ora na te Iseraela e rave rahi i te hoê oraraa fanaˈo aita râ i fanaˈo i te ruperupe pae varua

[Hohoˈa i te api 19]

A faaitoito i te mau tavini taime taatoa ia tamau i ta ratou ohipa maitai