Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tae mai ta Iehova haavaraa i nia i te feia iino

E tae mai ta Iehova haavaraa i nia i te feia iino

E tae mai ta Iehova haavaraa i nia i te feia iino

“E faaineine i te farereiraa i to Atua.”—AMOSA 4:12.

1, 2. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e faaore te Atua i te ino?

 E FAAORE anei Iehova i te ino e te mauiui i nia i teie fenua ia tae i te hoê mahana? I te omuaraa o teie senekele, mea tano roa teie uiraa. E au ra e i te mau vahi atoa ta tatou e hiˈo atu, te ite ra tatou i te haapapuraa o te aroha ore o te taata te tahi i te tahi. Auê tatou i te hinaaro ru i te hoê ao aita e haavîraa uˈana, aita e totoaraa, e aita e ohipa piˈo!

2 Te parau oaoa, oia ïa e nehenehe tatou e tiaturi roa e e faaore o Iehova i te ino. Te haapapu maira to te Atua mau huru maitatai e e ohipa mai oia i nia i te feia iino. E mea afaro o Iehova e te parau-tia. I roto i te Salamo 33:5, te na ô maira ta ˈna Parau e: “Hinaaro oia i te parau-tia e te au [aore ra te afaro].” Te na ô ra te tahi atu Salamo e: “Te rave parau ino ra, ua riri roa [to Iehova] aau ia ˈna.” (Salamo 11:5) Papu maitai, eita o Iehova, te Atua mana hope, o te hinaaro i te parau-tia e te afaro, e faatia e a muri noa ˈtu i ta ˈna e riri.

3. Eaha te haamahitihitihia i roto i te hiˈopoa-faahou-raa i te parau tohu a Amosa?

3 E hiˈopoa anaˈe i te tahi atu tumu e nehenehe ai tatou e papu e e faaore o Iehova i te ino. Te haapapu ra te faatiaraa o ta ˈna mau haaraa tahito i te reira. Ua papaihia te mau hiˈoraa maere o ta Iehova huru haaraa i nia i te feia iino, i roto i te buka bibilia a Amosa. E haamahitihiti te hiˈopoa-faahou-raa i te parau tohu a Amosa e toru haapiiraa no nia i ta te Atua haavaraa. A tahi, mea tano noa te reira. A piti, eita e nehenehe e ape atu. E a toru, mea maiti te reira, e haava hoi Iehova i te feia ohipa ino, tera râ, e aroha oia i te feia tatarahapa e te feia aau farii e tano.—Roma 9:17-26.

Mea tano noa ta te Atua haavaraa

4. Ihea to Iehova tonoraa ia Amosa, e no teihea fa?

4 I te tau o Amosa, ua amaha aˈena te mau Iseraela ei piti basileia. Hoê, o te basileia apatoa ïa o na opu e piti o Iuda. Te tahi atu, o te basileia apatoerau ïa o na opu hoê ahuru o Iseraela. Ua faaue o Iehova ia Amosa ia tavini ei peropheta, e vaiiho i to ˈna oire tumu o Iuda no te haere i Iseraela. I reira, e faaohipahia o Amosa na te Atua e poro i ta ˈNa haavaraa.

5. I nia i teihea mau nunaa to Amosa tohu-matamua-raa, e eaha te hoê tumu i tano ai ia faautuahia ratou i ta te Atua haavaraa ino?

5 Aita o Amosa i haamata i te poro i ta Iehova haavaraa i nia i te basileia apatoerau orure hau o Iseraela. Ua haamata râ oia i te faaite haere i ta te Atua haavaraa ino i nia e ono nunaa tapiri. Teie mau nunaa, o Arama ïa, o Philiseti, o Turia, o Edoma, o Amona, e o Moabi. Ua tano iho â râ anei ia faautuahia ratou i ta te Atua haavaraa ino? E, ua tano roa. Teie te hoê tumu, e enemi papu maitai ratou no te nunaa o Iehova.

6. No te aha te Atua i faautua ˈi ia Arama, ia Philiseti, e ia Turia?

6 Ei hiˈoraa, ua faautua o Iehova i to Arama “no te mea ua pǎpǎi ratou ia Gileada.” (Amosa 1:3) Ua haru to Arama i te hoê tuhaa fenua o Gileada—te hoê tuhaa fenua o Iseraela i te pae hitia o te râ o Ioridana—e ua rave ino roa ratou i te nunaa o te Atua i reira. E o Philiseti e o Turia? Na te mau Philiseti i hopoi tîtî i te mau Iseraela e i hoo ia ratou i to Edoma ra, e ua topa vetahi mau Iseraela i roto i te rima o te feia hoo tîtî o Turia. (Amosa 1:6, 9) A hiˈo na—ua hoohia te nunaa o Iehova ei tîtî! Eita ïa e maerehia e ua faautua o Iehova ia Arama, ia Philiseti, e ia Turia.

7. Eaha te taairaa e vai ra i rotopu ia Edoma, Amona, e Moabi e o Iseraela, eaha râ to ratou huru i nia i te mau Iseraela?

7 Te vai ra te hoê taairaa i rotopu ia Edoma, Amona, e Moabi e o Iseraela e te tahi i te tahi. E fetii tera na nunaa e toru atoa no te mau Iseraela. E huaai to Edoma no Aberahama na roto ia Esau, te maehaa o Iakoba. E nehenehe ïa e parau e e taeae ratou no Iseraela. To Amona e to Moabi, e huaai ïa no Lota, te tamaiti fetii a Aberahama. Ua hamani maitai anei râ o Edoma, o Amona, e o Moabi i to ratou fetii Iseraela? Aita roa ˈtu! Ma te aroha ore, ua faaohipa o Edoma i te ˈoˈe no te tairi i ‘to ˈna iho taeae,’ e aita to Amona i aroha noa ˈˈe i te mau tîtî Iseraela. (Amosa 1:11, 13) Noa ˈtu e eita o Amosa e faahiti roa i ta Moabi hamani-ino-raa i te nunaa o te Atua, mea roa to Moabi aamu no nia i te patoiraa ia Iseraela. E mea ino te faautuaraa o tera na nunaa fetii e toru. E haamou roa o Iehova ia ratou i te auahi.

Eita e nehenehe e ape i ta te Atua haavaraa

8. No te aha eita e nehenehe e ape i ta te Atua mau haavaraa i nia na nunaa e ono i pihai iho ia Iseraela?

8 Aita e feaaraa, ua tano ia faautuahia tera na nunaa e ono i faahiti-matamua-hia i roto i te parau tohu a Amosa i ta te Atua haavaraa ino. Hau atu â, aita e ravea no ratou e ape i te reira. I roto i te Amosa pene 1, irava 3 e tae atu i te pene 2, irava 1, e parau o Iehova e ono taime e: ‘E ore au e ruri ê i ta ˈna utua.’ Mai ta ˈna iho â i parau, aita oia i ruri ê i ta ˈna rima, aore ra aita oia i faaore i ta ˈna haavaraa ino i nia i tera mau nunaa. Ua haapapu te tuatapaparaa e ua atihia ratou atoa i muri aˈe. E maha aˈe o ratou—o Philiseti, o Moabi, o Amona, e o Edoma—tei ore roa!

9. Eaha tei tano ia roohia i nia ia Iuda, e no te aha?

9 I muri iho, ua haapao te parau tohu a Amosa i te hitu o te nunaa, to ˈna iho tuhaa fenua o Iuda. Ua maere paha te feia o te basileia apatoerau o Iseraela i te faarooraa ia Amosa i te faahitiraa i te haavaraa i nia i te basileia o Iuda. No te aha i tano ai ia faautuahia to Iuda i te haavaraa ino? “No te mea ua vahavaha ratou i te ture a Iehova,” ta te Amosa 2:4 ïa e parau ra. Aita o Iehova i tâuˈa ore i tera haafaufaa-ore-raa opuahia i ta ˈna Ture. Ia au i te Amosa 2:5, ua tohu oia e: ‘E hopoi atu vau i te auahi i nia ia Iuda, e pau te mau aorai o Ierusalema i reira.’

10. No te aha eita ta Iuda e nehenehe e ape i te ati?

10 Eita ta Iuda taiva e nehenehe e ape i te ati e tae mai. I te hitu o te taime, ua parau Iehova e: ‘E ore au e ruri ê i ta ˈna utua.’ (Amosa 2:4) Ua tae mai te utua i tohuhia i nia ia Iuda i to ˈna faaanoraahia na to Babulonia i te matahiti 607 H.T.T. Te ite faahou ra tatou e eita te feia iino e nehenehe e ape i ta te Atua haavaraa.

11-13. Ua tohu na mua o Amosa i nia i teihea nunaa, e eaha te mau huru haavîraa e vai ra i reira?

11 No faahiti noa ˈtura te peropheta Amosa i ta Iehova haavaraa i nia e hitu nunaa. Te feia atoa o tei manaˈo ra e ua oti ta ˈna parau tohu, ua hape roa ïa ratou. Mea rahi â ta Amosa parau! Na mua, ua faauehia o ˈna e faaite i te hoê poroi haavaraa etaeta i nia i te basileia apatoerau o Iseraela. E ua tano ia faautuahia o Iseraela i ta te Atua haavaraa ino no te mea ua topa roa ino te nunaa i te pae morare e i te pae varua.

12 Ua hohora roa te parau tohu a Amosa i te haavîraa tei matau-roa-hia i roto i te basileia o Iseraela. No nia i te reira, te na ô ra te Amosa 2:6, 7 e: “Te na ô maira Iehova; No na hapa e toru a Iseraela, e te maha hoi, e ore ai au e ruri ê ai i ta ˈna utua; no te mea te hoo nei ratou i te feia parau-tia i te ario, e te taata rii i na tamaa e piti ra; te titau nei ratou i te repo i nia i te upoo o te taata rii, e te ruri ê nei i te haerea o te feia i neia i raro [aore ra te feia haehaa].”

13 Te hoohia ra te feia parau-tia “i te ario,” te auraa paha e te faautua ra te mau haava i te feia hapa ore, ma te farii i te ario ei peta. Te hoohia ra te feia veve i aitarahuhia ei tîtî “i na tamaa e piti ra,” peneiaˈe no te aufau maa tarahu rii. Te “titau” ra, aore ra te imi ru ra, te feia aroha ore i te faahaehaa i “te taata rii,” a tuu atu ai taua feia veve ra i te repo i nia i to ratou upoo, ei taipe o te ahoaho, te mihi, aore ra te haama. No te mea ua rahi roa te haerea piˈo, aita e ravea e ite ai “te feia i neia i raro [aore ra te feia haehaa]” i te afaro.

14. O vai te feia e rave-ino-hia ra i roto i te basileia o na opu hoê ahuru o Iseraela?

14 A tapao na o vai te feia e rave-ino-hia ra. O te feia parau-tia, te feia veve, te taata rii, e te feia haehaa o te fenua. Te titau ra te faufaa o te Ture ta Iehova i faaau i to Iseraela ia aupuruhia te feia paruparu e te feia riirii ma te aumihi. Teie râ, mea ino roa te huru tupuraa o te feia o te basileia o na opu hoê ahuru o Iseraela.

“E faaineine i te farereiraa i to Atua”

15, 16. (a) No te aha te mau Iseraela i faaarahia ˈi: “E faaineine i te farereiraa i to Atua”? (b) Mea nafea to Amosa 9:1, 2 faaiteraa e eita te feia iino e nehenehe e ape i ta te Atua haavaraa? (c) Eaha tei tupu i nia i te basileia o na opu hoê ahuru o Iseraela i te matahiti 740 H.T.T.?

15 A parare ai te morare ore e te tahi atu mau hara i Iseraela, ua tano roa ïa to te peropheta Amosa faaararaa i te nunaa orure hau: “E faaineine i te farereiraa i to Atua.” (Amosa 4:12) Eita o Iseraela taiva e nehenehe e ape i ta te Atua haavaraa e piri maira no te mea ua parau o Iehova no te 8raa o te taime: ‘E ore au e ruri ê i ta ˈna utua.’ (Amosa 2:6) Teie ta te Atua i parau no nia i te feia iino o te tamata i te tapuni: “O tei horo i ǒ ratou ra e ore e reva roa, e to ratou e reva ra, e ore ïa e reva ma te ora. E ô noâ ratou i raro e tae noa ˈtu i hade, ei reira tau rima e rave ai ia ratou: paiuma noâ ratou i nia i te raˈi, na ˈu ratou e tuu i raro.”—Amosa 9:1, 2.

16 Eita te feia iino e nehenehe e ape i ta Iehova haavaraa i nia ia ratou ma te ô “i raro e tae noa ˈtu i hade,” te auraa ra ma te tamata i te tapuni i raro roa ˈˈe i te fenua. Eita atoa ratou e nehenehe e ape i ta te Atua haavaraa ma te paiuma “i nia i te raˈi,” te auraa ra ma te tamata i te tapuni i nia i te mau mouˈa teitei. Mea maramarama maitai te faaararaa a Iehova: Aita e vahi tapuniraa e moe i mua ia ˈna. Te titau ra te parau-tia a te Atua i te hopoia i te basileia o Iseraela no ta ˈna mau ohipa iino. E ua tae mai taua taime ra. I te matahiti 740 H.T.T.—fatata e 60 matahiti i muri aˈe i to Amosa papairaa i ta ˈna parau tohu—ua pau te basileia o Iseraela ia to Asura.

Mea maiti ta te Atua haavaraa

17, 18. Eaha ta te Amosa pene 9 e faaite ra no nia i to te Atua aroha?

17 Ua tauturu te parau tohu a Amosa ia tatou ia ite e e mea tano noa ta te Atua haavaraa e eita e nehenehe e ape atu. Teie râ, te faataa atoa ra te buka a Amosa e mea maiti ta Iehova haavaraa. E ite iho â o te Atua i te feia iino e e haava iho â oia ia ratou i te mau vahi atoa e tapuni ai ratou. E ite atoa oia i te feia tatarahapa e te feia parau-tia—te feia ta ˈna e maiti e au ia arohahia. Ma te faahiahia, te haamataratarahia ra te reira i roto i te pene hopea o te buka a Amosa.

18 Ia au i te Amosa pene 9, irava 8, teie ta Iehova i parau: ‘E ore au e haapau roa i te utuafare o Iakoba.’ Mai te tapaohia i te irava 13 e tae atu i te 15, ua fafau o Iehova e e ‘ruri ê oia i te tîtîraa’ o to ˈna nunaa. E arohahia ratou e e fanaˈo ratou i te panoonoo ore e te ruperupe. “E roohia ˈi te ooti e te arote,” ta Iehova ïa i fafau. A feruri na—no te mea e mea rahi roa ino te auhune, aitâ te tahi o te reira i haaputuhia ˈtura ia tae mai to muri iho tau no te utaru e no te ueue i te huero!

19. Eaha tei tupu i nia i te toea tatarahapa o Iseraela e o Iuda?

19 E nehenehe e parau e e mea maiti ta Iehova haavaraa i nia i te feia iino o Iuda e o Iseraela atoa i reira te feia tatarahapa e te feia aau farii e tano i te aroharaahia. Ia au i te parau tohu o te faaapîraa i faahitihia i roto i te Amosa pene 9, ua hoˈi te hoê toea tatarahapa o Iseraela e o Iuda i ǒ ratou mai te faatîtîraa i Babulonia i te matahiti 537 H.T.T. I to ratou hoˈiraa i to ratou fenua here, ua haamau faahou ratou i te haamoriraa viivii ore. Ma te fifi ore, ua hamani faahou atoa ratou i to ratou fare e ua tanu i te ô vine e ua faaapu.

E tae mai ta Iehova haavaraa ino!

20. Eaha ta tatou hiˈopoaraa i te mau poroi haavaraa i faahitihia e Amosa e haapapu maira?

20 Na roto i ta tatou hiˈopoaraa i te mau poroi haavaraa a te Atua ta Amosa i faaite haere, ia papu ia tatou e e faaore o Iehova i te ino i to tatou nei tau. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi atu? A tahi, te faaite ra teie mau hiˈoraa i tahito ra o te mau haaraa a te Atua i nia i te feia iino e nafea oia e haa ˈi i to tatou nei tau. A piti, te haapapu maitai ra ta te Atua haavaraa i nia i te basileia apotata o Iseraela e e haamou iho â te Atua i te Amuiraa faaroo Kerisetiano, te tuhaa hapa rahi roa ˈˈe o “Babulonia Rahi,” te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape.—Apokalupo 18:2.

21. No te aha e tano iho â ia faautuahia te Amuiraa faaroo Kerisetiano i ta te Atua haavaraa ino?

21 Aita e feaaraa e e tano iho â ia faautuahia te Amuiraa faaroo Kerisetiano i ta te Atua haavaraa ino. Te ite-maitai-hia ra to ˈna huru tupuraa ino i te pae faaroo e i te pae morare. Mea tano ta Iehova haavaraa i nia i te Amuiraa faaroo Kerisetiano e te toea o te ao a Satani. Eita atoa ta ratou e nehenehe e ape atu, no te mea ua tae anaˈe te taime e haavahia ˈi, e tupu ïa ta Amosa i parau i te pene 9, irava 1: “O tei horo i ǒ ratou ra e ore e reva roa, e to ratou e reva ra, e ore ïa e reva ma te ora.” Oia, noa ˈtu eaha te vahi e tapuni ai te feia iino, e ite iho â Iehova ia ratou.

22. Eaha te mau tuhaa no nia i ta te Atua haavaraa o tei faataa-maitai-hia i roto i te Tesalonia 2, 1:6-8?

22 E tano noa iho â ta te Atua haavaraa, eita e nehenehe e ape, e mea maiti te reira. E nehenehe te reira e itehia i roto i te mau parau a te aposetolo Paulo: “E mea tia hoi i te Atua ia faautua i te feia i pohe ai outou na i te pohe; area ia outou i tei hamani-ino-hia ra, o te ora ïa ta ˈna e tuu mai no tatou atoa nei, ia fa mai te Fatu ra o Iesu mai te raˈi mai, ma tana mau melahi mana atoa ra, ma te auahi ura ra, i te tuuraa mai i te pohe i te feia aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia o to tatou Fatu o Iesu.” (Tesalonia 2, 1:6-8) “E mea tia hoi i te Atua” ia faautua i te feia e tano ia ratou i te haavaraa ino no to ratou hamani-ino-raa i ta ˈna feia faatavaihia. Eita e nehenehe e ape i tera haavaraa, no te mea eita te feia iino e ora ˈtu ‘ia fa mai o Iesu, ma tana mau melahi mana atoa ra, ma te auahi ura ra.’ Mea maiti atoa ta te Atua haavaraa i te mea e e tuu mai Iesu i te pohe “i te feia aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia o to tatou Fatu o Iesu.” E hopoi atoa mai ta te Atua haavaraa i te tamahanahanaraa i te feia paieti o te hamani-ino-hia ra.

Tiaturiraa no te feia parau-tia

23. Eaha te tiaturiraa e te tamahanahanaraa e fanaˈohia i roto i te buka a Amosa?

23 E poroi faahiahia o te tiaturiraa e te tamahanahanaraa to roto i te parau tohu a Amosa no te feia aau farii e tano. Mai tei tohuhia i roto i te buka a Amosa, aita o Iehova i haapau roa i to ˈna mau taata i tahito ra. Ua ruri ê oia i te tîtîraa o Iseraela e o Iuda, ma te faahoˈi ia ratou i to ratou fenua e ma te haamaitai ia ratou i te panoonoo ore e te ruperupe rahi. Eaha ïa te auraa no to tatou nei tau? E nehenehe tatou e papu e ia tupu ta te Atua haavaraa, e ite iho â o Iehova i te feia iino i te mau vahi atoa e tapuni ai ratou, e ite atoa ïa oia i te feia e au ia arohahia e ana i te mau vahi atoa e ora ˈi ratou i nia i teie fenua.

24. Mea nafea te mau tavini a Iehova no teie tau i te haamaitairaahia?

24 A tiai noa ˈtu ai tatou i te taime a tae mai ai ta Iehova haavaraa i nia i te feia iino, eaha ta tatou i ite ei tavini haapao maitai na ˈna? Te haamaitai ra o Iehova ia tatou i te ruperupe iti rahi i te pae varua! Te fanaˈo nei tatou i te hoê haamoriraa aita e haavare e aita e parau huru ê no roto mai i te mau haapiiraa hape a te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Te haamaitai atoa ra o Iehova ia tatou i te maa varua pue noa. A haamanaˈo na râ, e i roto i teie mau haamaitairaa pue noa no ǒ mai ia Iehova ra, te vai atoa ra te hoê hopoia rahi. Te titau maira te Atua ia faaara tatou ia vetahi ê no nia i te haavaraa i mua nei. E hinaaro tatou e imi i te mau ravea atoa ia itehia mai te “feia aau farii e tano no te ora mure ore.” (Ohipa 13:48, MN) Oia, e hinaaro tatou e tauturu e rave rahi roa taata ia faufaahia ratou i te ruperupe pae varua ta tatou e fanaˈo nei. E e hinaaro tatou ia ora ˈtu ratou i te haavaraa e fatata maira a te Atua i nia i te feia iino. Parau mau, no te fanaˈo i teie mau haamaitairaa, e mea titauhia ia maitai to tatou aau. Mai ta tatou e ite mai i roto i te tumu parau i muri nei, te haamataratara-atoa-hia ra te reira i roto i te parau tohu a Amosa.

E nafea outou e pahono ai?

• Mea nafea to te parau tohu a Amosa faaiteraa e ua tano noa iho â ta Iehova mau haavaraa ino?

• Eaha te haapapuraa ta Amosa e horoa ra no te faaite e eita e nehenehe e ape i ta te Atua haavaraa?

• Mea nafea to te buka a Amosa faaiteraa e mea maiti ta te Atua haavaraa?

[Uiraa haapiiraa]