Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ei haerea hapa ore to oe

Ei haerea hapa ore to oe

Ei haerea hapa ore to oe

“Area vau nei, te haere nei au ma te hapa ore.”—SALAMO 26:11.

1, 2. (a) No te aha e tuhaa faufaa ˈi te hapa ore o te hoê taata o te tumu parau o te mana arii o te Atua? (b) E nafea te mau mea ora maramarama i poietehia e faaite ai e te paturu ra ratou i to Iehova mana arii?

 I TO Satani orure-hau-raa i te ô i Edene, ua mârô oia i te tumu parau rahi o te mana arii tia o te Atua i nia i te taatoaraa o ta ˈNa mau mea ora i poietehia. I muri rii aˈe, ua mârô oia e e tamau te taata i te tavini i te Atua mai te peu noa e e fanaˈo ratou i te mau maitai. (Ioba 1:9-11; 2:4) No reira te hapa ore o te taata i riro ai ei tuhaa faufaa o te tumu parau o te mana arii o Iehova.

2 Noa ˈtu e aita mau â te mana arii o te Atua i niuhia i nia i te hapa ore o ta ˈna mau mea ora i poietehia, e nehenehe râ te mau taata e te mau tamaiti varua a te Atua e faaite i to ratou tiaraa no nia i teie tumu parau. E nafea? Ma te maiti i te pee i te hoê haerea hapa ore aore ra eita. E riro ïa te hapa ore o te hoê taata ei niu e nehenehe ai oia e haavahia.

3. (a) Eaha ta Ioba e Davida i hinaaro ia hiˈopoa e ia haava Iehova? (b) Eaha te mau uiraa e hiti mai no nia i te hapa ore?

3 Ua na ô Ioba ma te tiaturi e: “E faito [Iehova] ia ˈu i roto i te faito tia ra, ia ite te Atua i te haavare ore no ˈu ra.” (Ioba 31:6) O te hapa ore ta te arii o Iseraela i tahito ra o Davida i ani ia Iehova ia hiˈopoa i to ˈna pureraa e: “Tei ia oe te parau [aore ra haava] ia ˈu, e Iehova; i haere noa na vau ma te haavare ore [aore ra hapa ore]: te tiaturi nei au ia Iehova, e ore au e pahee.” (Salamo 26:1) Auê te faufaa roa no tatou atoa ia haere ma te hapa ore! Eaha râ te hapa ore, e eaha te auraa e haere ma te hapa ore? Eaha te tauturu mai ia vai hapa ore noa?

‘I haere noa na vau ma te hapa ore’

4. Eaha te hapa ore?

4 Te auraa o te hapa ore, o te riroraa ïa ei taata piˈo ore, tia, parau-tia, e te hape ore. E ere noa râ te hapa ore i te raveraa i te mea tia. E maitai aore ra e rotahi morare o te aau paieti taatoa i te Atua te reira. Ua mârô Satani i te mau manaˈo turai o Ioba i to ˈna parauraa i te Atua e: “E nanao noa ˈtu na râ i to rima a rave atu ai i [to Ioba] ivi e te iˈo, e e faaino atu oia ia oe i mua i to aro i reira.” (Ioba 2:5) Hau atu â i te ohipa maitai, e titau te hapa ore i te manaˈo turai tano o te aau.

5. Eaha te faaite ra e eita te tapearaa i te hapa ore e titau mai ia riro ei taata tia roa?

5 Eita râ te tapearaa i te hapa ore e titau i te tia-roa-raa. E mea tia ore te arii ra o Davida e ua rave oia e rave rahi hape ino mau i te roaraa o to ˈna oraraa. Te faahiti ra râ te Bibilia ia ˈna mai te hoê taata o tei haere “ma te haapao maitai [aore ra hapa ore] o te aau.” (Te mau arii 1, 9:4) No te aha? No te mea ua hinaaro Davida ia Iehova. Ua pûpûhia to ˈna aau na te Atua. Ua faˈi oia ma te aau tae i ta ˈna mau hapa, ua farii i te aˈo, e ua faatitiaifaro i to ˈna mau haerea. Oia mau, te itehia ra to Davida hapa ore i roto i to ˈna paieti pûpûhia ma te aau taatoa e te hinaaro i to ˈna Atua ra o Iehova.—Deuteronomi 6:5, 6.

6, 7. Eaha ta te haereraa ma te hapa ore e titau ra?

6 Aita te hapa ore i taotiahia i te tahi tuhaa o te haerea o te taata, mai te paieti i te pae faaroo. E tuhaa te reira o to tatou oraraa taatoa. Ua ‘haere’ Davida ma te hapa ore. Te na ô ra te hoê buka (The New Interpreter’s Bible) e: “I roto i te ihoparau ‘haere,’ te vai ra te manaˈo o te ‘huru oraraa.’” No nia i te feia “haavare ore i te eˈa,” ua himene te fatu salamo e: “E ao to tei haapao i ta [te Atua] i faaite mai, o tei imi ia ˈna ma te aau atoa ra. Aore ratou i rave i te hara: ua haapao [aore ra haere] ratou i ta ˈna parau [aore ra na nia i to ˈna mau eˈa].” (Salamo 119:1-3) E titau te hapa ore i te imi-noa-raa e rave i to te Atua hinaaro e te haereraa na nia i to ˈna mau eˈa.

7 E titau te haereraa ma te hapa ore i te here taiva ore i te Atua, i roto atoa i te mau tupuraa au ore. Ia faaoromai tatou i te mau tamataraa, ia vai aueue ore noa tatou noa ˈtu te mau ati, aore ra ia patoi tatou i te mau faahemaraa o te ao paieti ore, e itehia ïa to tatou hapa ore. E ‘faaoaoa tatou i to Iehova aau’ no te mea e nehenehe ta ˈna e patoi i tei faaino mai ia ˈna. (Maseli 27:11) Ua tano ïa tatou i te faaoti-papu-raa mai ia Ioba: “E ore â vau e faarue i te parau mau [aore ra i to ˈu hapa ore] e pohe noa ˈtu vau.” (Ioba 27:5) E faaite te Salamo 26 eaha te tauturu mai ia haere ma te hapa ore.

“E perehahu mai oe i tau aau e tau manaˈo”

8. Eaha ta outou e haapii na roto i ta Davida taparuparuraa ia Iehova ia hiˈopoa i to ˈna aau e to ˈna manaˈo?

8 Ua pure Davida e: “E hiˈopoa mai oe, e tamata mai, e Iehova, e perehahu mai oe i tau aau e tau manaˈo.” (Salamo 26:2) Te taˈo Hebera i hurihia ei “manaˈo” i roto i teie irava, o te mau manaˈo e huru aau hohonu roa ˈˈe ïa o te taata. E te aau, o te ihotaata taatoa ïa—to ˈna manaˈo turai, huru aau e feruriraa. I to Davida aniraa ia Iehova ia hiˈopoa ia ˈna, ua pure oia e ia paheruhia e ia hiˈopoahia to ˈna mau manaˈo e huru aau hohonu roa ˈˈe.

9. E nafea Iehova e perehahu ai i to tatou aau e to tatou manaˈo?

9 Ua taparuparu Davida e ia perehahuhia to ˈna aau e to ˈna manaˈo. E nafea Iehova e perehahu ai i to tatou ihotaata? Ua himene Davida e: “E haamaitai â vau ia Iehova o tei haapii mai ia ˈu ra; te aˈo maira tau manaˈo aau ia ˈu i te rui.” (Salamo 16:7) Eaha te auraa? Ua tae roa ïa te aˈoraa a te Atua i roto i te mau tuhaa hohonu roa ˈˈe o Davida e ua vai noa i reira, i te aˈoraa i to ˈna mau manaˈo e huru aau hohonu roa ˈˈe. O tatou atoa ïa mai te peu e e feruri tatou ma te aau mehara i te aˈoraa ta tatou e fanaˈo maoti te Parau a te Atua, ta ˈna mau tia, e ta ˈna faanahonahoraa e vaiiho atu ai i te reira i roto roa ia tatou. E tauturu mai te pure-tamau-raa ia Iehova ia perehahu ia tatou mai teie ia haere ma te hapa ore.

‘E vai na to hamani maitai i mua ia ˈu’

10. Eaha tei tauturu ia Davida ia faaau i te haerea i te parau mau na te Atua ra?

10 Ua na ô â Davida e: “E vai na to hamani maitai i mua i tau mata, e ua faaau vau i to ˈu haerea i te parau mau na oe ra.” (Salamo 26:3) Ua ite maitai Davida i te mau ohipa hamani maitai a te Atua, e ua feruriruri oia i te reira ma te aau mehara. “E haamaitai ia Iehova, e tau nephe,” ta ˈna ïa i himene, “e eiaha e haamoe i ta ˈna mau raveraa atoa.” Ma te haamanaˈo i te mau “raveraa” a te Atua, ua na ô â Davida e: “Te rave ra Iehova i te mau ohipa parau-tia e te mau faaotiraa haava no te feia atoa i hamani-ino-hia ra. Ua faaite oia i to ˈna mau eˈa ia Mose, e ta ˈna mau haaraa i te tamarii a Iseraela.” (Salamo 103:2, 6, 7; MN) Peneiaˈe ua haamanaˈo Davida i te hamani-ino-raahia te mau ati Iseraela e to Aiphiti i te tau o Mose. Mai te peu e tera iho â, ua haaputapû paha te feruriruriraa mea nafea to Iehova faaiteraa i te mau ravea faaoraraa ia Mose i te aau o Davida e ua haapuai i ta ˈna faaotiraa papu e faaau i te haerea i te parau mau na te Atua ra.

11. Eaha te nehenehe e tauturu mai ia haere ma te hapa ore?

11 E tauturu atoa mai te haapii-tamau-raa i te Parau a te Atua e te feruriruriraa i ta tatou e haapii ra i roto ia haere ma te hapa ore. Ei hiˈoraa, e faaitoito mau te haamanaˈoraa e ua horo ê Iosepha i te mau titauraa morare ore a te vahine a Potiphara ia tatou ia horo ê i terâ mau titauraa i ta tatou vahi raveraa ohipa, i te fare haapiiraa, aore ra i te tahi atu vahi. (Genese 39:7-12) Eaha ïa ia faahemahia tatou e te mau ravea no te ruperuperaa i te pae materia aore ra te tiaraa teitei e te mana i roto i teie nei ao? Te fanaˈo ra tatou i te hiˈoraa o Mose, o tei haapae i te mau mea hanahana o Aiphiti. (Hebera 11:24-26) Ma te feaa ore, e tauturu te haamanaˈoraa i te faaoromai o Ioba ia tatou ia haapuai i ta tatou faaotiraa papu e vai taiva ore noa ia Iehova noa ˈtu te maˈi e te mau ati. (Iakobo 5:11) Eaha ïa ia hamani-ino-hia tatou? Oia, e horoa mai te haamanaˈoraa i te tupuraa o Daniela i roto i te apoo o te mau liona i te itoito!—Daniela 6:16-22.

“Aore au i parahi i roto i te mau taata haapao ore i te parau”

12, 13. Teihea huru mau amuimuiraa e mea maitai ai ia ape tatou?

12 Ma te faahiti i te tahi atu râ tuhaa o tei haapuai i to ˈna hapa ore, teie ta Davida i parau: “Aore au i parahi i roto i te mau taata haapao ore i te parau, aore hoi i amui i roto i te feia haavare. E mea ino [aore ra riri] na ˈu ia parahi i ǒ te feia parau ino; e ore hoi au e parahi i roto i te feia paieti ore.” (Salamo 26:4, 5) Eita noa Davida e hinaaro e parahi i roto i te feia paieti ore. E mea riri na ˈna te mau amuimuiraa ino.

13 E o tatou? E patoi anei tatou i te amuimui atu i te mau taata haapao ore i te parau na roto i te mau porotarama afata teata, video, hohoˈa tavirihia, Internet, aore ra te tahi atu mau ravea? E faaatea ê mai anei tatou i te feia haavare? E haavare faahoa mai paha vetahi i te fare haapiiraa aore ra i ta tatou vahi raveraa ohipa no te tahi mau opuaraa piˈo. E hinaaro mau anei tatou e faatupu i te taairaa piri e te feia aita e faaau ra i te haerea i te parau mau na te Atua ra? Noa ˈtu e e parau ratou e aau haavare ore to ratou, e huna atoa te mau apotata i ta ratou opuaraa e faaatea ê mai ia tatou i te taviniraa ia Iehova. Eaha ïa mai te peu e e piti oraraa to vetahi i roto i te amuiraa Kerisetiano? Te huna atoa ra ratou i to ratou huru mau. Te tavini nei Jayson i teie nei ei tavini tauturu, e mau hoa to ˈna mai tera i to ˈna apîraa. Te parau ra oia no ratou e: “I te hoê mahana, ua na ô mai te hoê o ratou e: ‘E ere i te mea faufaa ta tatou e rave ra i teie nei no te mea ia tae mai te faanahonahoraa apî, e pohe noa tatou. Aita tatou i ite e ua ere tatou i te tahi mea.’ Ua faaara mai tera huru paraparau ia ˈu. Eita vau e hinaaro e pohe ia tae mai te faanahonahoraa apî.” Ua tâpû Jayson ma te paari i ta ˈna amuimuiraa e tera mau hoa. “Eiaha e vare,” ta te aposetolo Paulo ïa i faaara. “E ino te [peu faufaa] i te amuiraa iino.” (Korinetia 1, 15:33; MN) Auê te faufaa roa ia ape tatou i te mau amuimuiraa ino!

‘E taio vau i ta oe mau ohipa taa ê ra’

14, 15. E nafea tatou e nehenehe ai e ‘haaati i ta Iehova fata’?

14 Ua na ô faahou Davida e: “E horoi au i o ˈu pue rima i te hapa ore, a haaati atu ai au i to fata, e Iehova!” No te aha?“A faaite atu ai ma te reo haamaitai, e a taio ai i ta oe atoa ra mau ohipa taa ê ra.” (Salamo 26:6, 7) Ua hinaaro Davida ia vai mâ noa i te pae morare ia nehenehe oia e haamori ia Iehova e e faaite i to ˈna paieti i te Atua.

15 Ua riro te mau mea atoa i taaihia i te haamoriraa mau i roto i te sekene e i muri aˈe i roto i te hiero, ‘ei hohoˈa e ei huru o te mau mea o te raˈi ra.’ (Hebera 8:5; 9:23) Ua faahohoˈa te fata i te hinaaro o Iehova i te fariiraa i te tusia o Iesu Mesia ei taraehara no te huitaata. (Hebera 10:5-10) E horoi tatou i to tatou pue rima i te hapa ore “a haaati atu ai i ta [Iehova] fata” ma te faahotu i te faaroo i taua tusia ra.—Ioane 3:16-18.

16. E nafea tatou e faufaahia ˈi ia faaite tatou ia vetahi ê i ta te Atua mau ohipa taa ê?

16 Ia feruri tatou i te mau mea atoa ta te hoo e horoa mai, aita anei to tatou aau e î ra i te mauruuru ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti fanau tahi? Ma to tatou aau mauruuru, e faaite anaˈe ïa ia vetahi ê i ta te Atua mau ohipa taa ê—mai te poieteraa o te taata i te ô i Edene e tae roa ˈtu ai i te faaapî-roa-raa i te mau mea atoa i roto i te ao apî a te Atua. (Genese 2:7; Ohipa 3:21) E auê parururaa pae varua no tatou te pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ! (Mataio 24:14; 28:19, 20) E tauturu te haa-noa-raa i roto i te reira ia tatou ia tapea noa i to tatou tiaturiraa no te oraraa faahiahia no a muri aˈe, to tatou faaroo puai i te mau parau fafau a te Atua, e to tatou hinaaro oraora ia Iehova e i te taata-tupu.

‘Ua hinaaro vau i te vahi moˈa ra o to fare’

17, 18. Eaha to tatou huru i mua i te mau putuputuraa Kerisetiano?

17 Ua riro te sekene, e to ˈna fata no te mau tusia, ei pu o te haamoriraa a Iehova i Iseraela. Ei faaiteraa i to ˈna hinaaro i tera vahi, ua pure Davida e: “Ua hinaaro vau, e Iehova, i te vahi moˈa ra o to fare, e te vairaa o te sekene o to oe ra hanahana.”Salamo 26:8.

18 Mea au anei na tatou e putuputu i te mau vahi i reira tatou e haapii ai no nia ia Iehova? E pu o te haamoriraa mau i roto i te tuhaa oire te mau Piha a te Basileia atoa e ta ˈna porotarama tamau o te haapiiraa pae varua. Hau atu â, te fanaˈo ra tatou i te mau tairururaa mataeinaa tamatahiti, haaati, e mahana taa ê. E vauvauhia te “mau parau” a Iehova i roto i tera mau putuputuraa. Mai te peu e e haapii tatou i te ‘hinaaro rahi i te reira,’ e hinaaro ru tatou e haere i te mau putuputuraa e e haapao maite tatou ia tae anaˈe i ǒ. (Salamo 119:167) Auê te mahanahana roa ia parahi i pihai iho i te mau hoa faaroo o te anaanatae ra i to tatou iho maitai e o te tauturu mai ia tamau noa i te haere ma te hapa ore!—Hebera 10:24, 25.

‘Eiaha e amuihia to ˈu ora’

19. Aita Davida i hinaaro ia itehia oia i roto i teihea mau hara?

19 I te mea e ua ite maite Davida i te mau faahopearaa o te fariu-ê-raa i te faaauraa i te haerea i te parau mau na te Atua ra, ua taparuparu oia e: “Eiaha e amui-atoa-hia [tau nephe] i to te feia rave hara, e to ˈu ora atoa nei i to te feia toto ra: e te vai ra te peu taiata i roto i to ratou rima; ua î hoi to ratou rima atau i te tarahu haapiˈo ra.” (Salamo 26:9, 10; MN) Aita Davida i hinaaro ia taiohia oia i rotopu i te feia paieti ore tei hara i te peu taiata aore ra te tarahu haapiˈo.

20, 21. Eaha te nehenehe e aratai ia tatou na te eˈa o te paieti ore?

20 Ua î roa te ao i teie tau i te mau ohipa morare ore. Te paturu ra te afata teata, te mau vea e hohoˈa teata i te peu taiata—“te faaturi, te poreneia, te mau peu faufau ra.” (Galatia 5:19) Ua riro vetahi ei tîtî na te mau hohoˈa faufau, o te aratai pinepine i te haerea morare ore. Mea ohie iho â râ tera mau mana ia ohipa i nia i te feia apî. I roto i te tahi mau fenua, e peu matauhia te haamatauraa, e te faahepohia ra te mau taurearea ia tiaturi e e mea tia ia haamatau ratou. Mea rahi te feia apî o te haamatau ra, noa ˈtu e e mea apî roa ratou no te faaipoipo. No te haamâha i to ratou mau hiaai i te pae taatiraa o te tupu ra i roto ia ratou, eita e maoro e topa ratou i roto i te haerea morare ore a rave atu ai i te poreneia.

21 Aita te feia paari i paruruhia i te mau mana iino. E mau tapao o te hoê ereraa i te hapa ore te mau ohipa tapihoo tia ore e te mau faaotiraa niuhia i nia i te mau manaˈo turai miimii. E faaatea ê mai te haereraa na te mau eˈa o teie nei ao ia tatou ia Iehova. ‘E riaria anaˈe i te ino e e hinaaro anaˈe i te maitai’ e e tamau anaˈe i te haere ma te hapa ore.—Amosa 5:15.

“E faaora oe ia ˈu, e aroha mai hoi ia ˈu”

22-24. (a) Eaha te faaitoitoraa ta outou e ite ra i roto i te mau parau hopea o te Salamo 26? (b) Eaha te marei e tauaparauhia i roto i te tumu parau i muri nei?

22 Ua faaoti Davida i ta ˈna parau i te Atua, ma te na ô e: “Area vau nei, te haere nei au ma te hapa ore. E faaora oe ia ˈu, e aroha mai hoi ia ˈu. Te taahi nei tau avae i te vahi papu; e haamaitai â vau ia Iehova i roto i te mau amuiraa ra.” (Salamo 26:11, 12) Ua taai-roa-hia ta Davida faaotiraa papu e tapea i to ˈna hapa ore i ta ˈna taparuparuraa no te faaoraraa. Auê te reira i te faaitoito e! Noa ˈtu to tatou tiaraa taata hara, e tauturu mai Iehova mai te peu e e faaoti papu tatou e haere ma te hapa ore.

23 Ia faaite to tatou huru oraraa e te faatura ra e te haafaufaa ra tatou i te mana arii o te Atua i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa. E nehenehe tatou taitahi e ani ia Iehova na roto i te pure ia hiˈopoa e ia perehahu i to tatou mau manaˈo e huru aau hohonu roa ˈˈe. E nehenehe tatou e haamanaˈo noa i ta ˈna parau mau ma te haapii maitai i ta ˈna Parau. No reira, e ape anaˈe ïa i te mau amuimuiraa ino, e haamaitai anaˈe râ ia Iehova i roto i te mau amuiraa. Ia apiti tatou ma te itoito rahi i te ohipa pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ, ma te ore roa ˈtu e faatia i teie nei ao ia haafifi i to tatou mau taairaa faufaa roa e te Atua. A rave ai tatou i te mau mea maitai roa ˈˈe no te haere ma te hapa ore, e nehenehe tatou e tiaturi e e hamani maitai Iehova ia tatou.

24 I te mea e e titau ra te hapa ore i te mau tuhaa atoa o te oraraa, e mea tia ia ite maite tatou i te hoê marei pohe—te inu-hua-raa i te ava. E tauaparauhia te reira i roto i te tumu parau i muri nei.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha e mea tia ˈi ia haavahia te mau mea ora maramarama i poietehia i nia i te niu o to ratou hapa ore?

• Eaha te hapa ore, e eaha ta te haereraa ma te hapa ore e titau ra?

• Eaha te tauturu mai ia haere ma te hapa ore?

• No te tapea i te hapa ore, e mea tia ia ite maite e ia ape tatou i teihea mau ati?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 21]

Tei mua anei i to outou mata te mau ohipa hamani maitai a Iehova?

[Hohoˈa i te api 21]

Te ani tamau ra anei oe ia Iehova ia hiˈopoa i to oe mau manaˈo hohonu roa ˈˈe?

[Hohoˈa i te api 23]

E faaoaoa to tatou tapearaa i te hapa ore i mua i te mau tamataraa i to Iehova aau

[Hohoˈa i te api 25]

Te haafaufaa ra anei outou i te mau faanahoraa a Iehova no te tauturu ia outou ia haere ma te hapa ore?