Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A pee i te hiˈoraa ta Iesu i horoa

A pee i te hiˈoraa ta Iesu i horoa

A pee i te hiˈoraa ta Iesu i horoa

“Ua horoa ˈtu na hoi au i te haapaoraa [aore ra hiˈoraa] na outou, o ta ˈu i rave iho ia outou nei, ia na reira atoa hoi outou.”—IOANE 13:15.

1. No te aha Iesu i riro mai ai ei hiˈoraa tano ia pee te mau Kerisetiano?

 I ROTO i te tuatapaparaa atoa o te huitaata, hoê noa taata tei ora ma te ore e hara i roto i to ˈna oraraa taatoa. O Iesu taua taata ra. “Aita ˈtu . . . e taata e ore ai te hara” maori râ o Iesu. (Te mau arii 1, 8:46; Roma 3:23) No taua tumu ra, e faariro ai te mau Kerisetiano mau ia Iesu ei hiˈoraa tia roa e mea tia ia pee. Oia mau, i te 14 no Nisana 33 T.T., fatata roa i to ˈna poheraa, ua parau Iesu iho i ta ˈna mau pǐpǐ ia pee ia ˈna. Ua na ô oia e: “Ua horoa ˈtu na hoi au i te haapaoraa [aore ra hiˈoraa] na outou, o ta ˈu i rave iho ia outou nei, ia na reira atoa hoi outou.” (Ioane 13:15) I taua po hopea ra, ua faahiti Iesu vetahi mau huru e mea tia ˈi ia tutava te mau Kerisetiano i te riro mai ia ˈna ra te huru. I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa tatou vetahi o taua mau huru ra.

Mea faufaa roa te haehaa

2, 3. E nafea Iesu i riro ai ei hiˈoraa tia roa o te haehaa?

2 Ia Iesu i faaitoito i ta ˈna mau pǐpǐ ia pee i te hiˈoraa ta ˈna i horoa, te parau ra iho â oia no nia i te haehaa. E rave rahi taime, ua aˈo oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia faaite i te haehaa, e i te po 14 no Nisana, ua faaite oia iho i te haehaa ma te horoi i te avae o ta ˈna mau aposetolo. Ua parau atura Iesu e: “Ua horoi una hoi au o te Orometua e te Fatu i to outou avae, e horoi atoa hoi outou i to outou iho avae e tia ˈi.” (Ioane 13:14) I muri iho, ua parau oia i ta ˈna mau aposetolo ia pee i te hiˈoraa ta ˈna i horoa. Auê ïa hiˈoraa maitai roa o te haehaa!

3 Ua faaite mai te aposetolo Paulo e e hou Iesu i tae mai ai i te fenua, o te “huru ïa oia no te Atua.” Noa ˈtu râ, ua haapae oia ia ˈna iho e riro maira oia ei taata haehaa. Hau atu â, “ua faahaehaa oia ia ˈna iho, i te haapao-maite-raa e tae noa ˈtura i te pohe i te pohe [i nia i te pou haamauiuiraa] ra.” (Philipi 2:6-8; MN) A feruri maite i te reira. Ua farii Iesu, te piti o tei teitei roa ˈˈe i te ao taatoa, ia na raro aˈe i te mau melahi, ia fanauhia oia ei aiû paruparu, ia paari mai ma te auraro i na metua tia ore, e i te pae hopea ia pohe oia ei taata ohipa ino vahavahahia. (Kolosa 1:15, 16; Hebera 2:6, 7) Tera te haehaa mau! E nehenehe anei tatou e pee i teie “huru aau” e e atuatu i teie “aau haehaa”? (Philipi 2:3, 5) E, e ere râ i te mea ohie.

4. Eaha te tahi mau mea e teoteo ai te taata, e no te aha râ e mea atâta ˈi te teoteo?

4 Taa ê atu i te haehaa, o te teoteo ïa. (Maseli 6:16-19) Na te teoteo i faatopa ia Satani. (Timoteo 1, 3:6) E ohie noa te reira i te tupu mai i roto i te aau o te taata, e i reira, e mea fifi ia iriti atu. E teoteo te taata no to ratou fenua, to ratou iri, ta ratou mau faufaa, ta ratou haapiiraa, ta ratou mau manuïaraa o te oraraa, to ratou tiaraa totiare, to ratou huru rapaeau, to ratou aravihi i te pae tuaro e te vai ra ˈtu â. No Iehova râ, e ere teie mau mea i te mea faufaa. (Korinetia 1, 4:7) E mai te peu e no teie mau mea e teoteo ai tatou, e faaino ïa te reira i to tatou mau taairaa e o ˈna. “Teitei noâ Iehova e haapao mai â oia i tei haehaa: area tei teoteo, ei te atea ê oia e hiˈo mai ai.”—Salamo 138:6; Maseli 8:13.

Te haehaa i rotopu i to tatou mau taeae

5. No te aha e mea faufaa ˈi ia faaite te mau matahiapo i te haehaa?

5 Eiaha tatou ia teoteo i ta tatou mau ohipa e manuïaraa i roto i te taviniraa a Iehova; e tae noa ˈtu i ta tatou mau hopoia i roto i te amuiraa. (Paraleipomeno 1, 29:14; Timoteo 1, 6:17, 18) Te mea mau, ia rahi noa ˈtu â ta tatou mau hopoia, e titauhia ia faaite atu â tatou i te haehaa. Ua faaitoito te aposetolo Petero i te mau matahiapo eiaha ia ‘faahepo i nia iho i te tufaa a te Atua, ei aveia [aore ra hiˈoraa] râ no te nǎnǎ.’ (Petero 1, 5:3) Ua nominohia te mau matahiapo ia riro ei tavini e ei hiˈoraa, eiaha râ ei fatu e ei feia faaueue.—Luka 22:24-26; Korinetia 2, 1:24.

6. I roto i teihea mau tuhaa o te oraraa Kerisetiano e titauhia ˈi te haehaa?

6 E ere o te mau matahiapo anaˈe te titauhia ia faaite i te haehaa. I te feia apî, o te teoteo ra paha no to ratou feruriraa vitiviti e to ratou tino puai ia faaauhia ˈtu i to te feia paari, ua papai Petero e: “Ia faaahuhia outou i te haehaa: e patoi hoi te Atua i tei teoteo, e horoa maira i te maitai no tei haehaa.” (Petero 1, 5:5) Oia, e mea faufaa roa te haehaa o te Mesia no te taatoaraa. E titauhia te haehaa no te poro i te parau apî maitai, i mua iho â râ i te tâuˈa-ore-raa e te patoiraa. E titauhia te haehaa no te farii i te aˈoraa aore ra no te faaohie i to tatou oraraa ia nehenehe e ohipa ˈtu â i roto i te taviniraa. Hau atu â, e titauhia te haehaa e oia atoa te faaroo itoito ia faaruru tatou i te haapurororaa parau faaino, te mau aroraa e au i te ture, aore ra te hamani-ino-raa uˈana.—Petero 1, 5:6.

7, 8. Eaha te tahi mau ravea e nehenehe ai tatou e atuatu i te haehaa?

7 E nafea te hoê taata e nehenehe ai e haapae i te teoteo e e faaite i te ‘aau haehaa, i te manaˈo haamaitairaa ˈtu te tahi i te tahi eiaha ia ˈna iho’? (Philipi 2:3) E titauhia ia hiˈo oia ia ˈna iho mai ta Iehova e hiˈo ra ia ˈna. Ua faataa Iesu i te haerea tano i to ˈna parauraa e: “Oia atoa outou, ia ravehia e outou te mau mea atoa i faauehia ˈtu ia outou na, e na ô outou, Aita a matou faufaa, a to mau tavini nei i hopoi atu; o tei au mau ia matou ra, o ta matou ïa i rave iho nei, tirara.” (Luka 17:10) A haamanaˈo, eita roa e nehenehe e faaauhia te hoê noa ˈˈe mea ta tatou e rave i ta Iesu i rave na. Tera râ, e taata haehaa o Iesu.

8 Hau atu â, e nehenehe tatou e ani i te tauturu a Iehova no te atuatu i te manaˈo tano no nia ia tatou iho. E nehenehe tatou e pure mai te papai salamo: “E faaite mai oe ia ˈu i te haapao maitai, e te aravihi; te tiaturi nei hoi au i ta oe parau.” (Salamo 119:66) E tauturu mai Iehova ia faatupu tatou i te hoê manaˈo faito noa e te tano no nia ia tatou iho e e haamaitai o ˈna ia tatou no to tatou haerea haehaa. (Maseli 18:12) Ua parau Iesu e: “Te faateitei ia ˈna ihora, e faahaehaahia ïa; e o te faahaehaa ia ˈna ihora, e faateiteihia ïa.”—Mataio 23:12.

Te hoê manaˈo tano no nia i te mea maitai e i te mea ino

9. Eaha to Iesu manaˈo no nia i te mea maitai e i te mea ino?

9 Noa ˈtu e ua ora Iesu i rotopu i te feia tia ore e 33 matahiti i te maoro, ua faaea oia e ‘aita roa e hara.’ (Hebera 4:15) Inaha, ua parau te papai salamo, ia ˈna i tohu no nia i te Mesia e: “I hinaaro oe i te parau-tia, e te riaria ra oe i te ino.” (Salamo 45:7; Hebera 1:9) I roto i teie tuhaa atoa, e tutava te mau Kerisetiano i te pee ia Iesu. Eita noa ratou e ite i te mea maitai e i te mea ino; e riaria atoa ratou i te ino e e hinaaro ratou i te maitai. (Amosa 5:15) Na te reira e tauturu ia ratou ia aro atu i to ratou mau hinaaro hara mai te fanauraa mai â.—Genese 8:21; Roma 7:21-25.

10. Ia mau tatou i “te parau ino” ma te tatarahapa ore, teihea huru ta tatou e faaite ra?

10 Ua parau Iesu i te Pharisea ra o Nikodemo e: “O tei mau i te parau ino ra, aore oia i hinaaro i te maramarama, e ore hoi oia e haere mai i te maramarama o te itea ta ˈna parau. O tei haapao ra i te parau mau ra, e tae mai ïa i te maramarama ia itea-maitai-hia e, te au ra ta ˈna parau i te Atua.” (Ioane 3:20, 21) A feruri na: no Ioane o Iesu “te maramarama mau, o te haamaramarama mai i te taata atoa.” (Ioane 1:9, 10) Ua parau râ Iesu e ia mau tatou i “te parau ino”—te mau mea iino, farii-ore-hia e te Atua—aita ïa tatou e hinaaro ra i te maramarama. E nehenehe anei outou e manaˈo e te riri ra outou ia Iesu e ta ˈna mau ture aveia? O te tiaraa ïa o te feia e rave ra i te hara ma te tatarahapa ore. Aita paha ratou e manaˈo ra e mai te reira te huru, tera mau râ to Iesu manaˈo.

E nafea ia atuatu i to Iesu manaˈo no nia i te mea maitai e i te mea ino

11. Eaha te titauhia no te atuatu i to Iesu manaˈo i te mea maitai e i te mea ino?

11 E titauhia ia maramarama maitai tatou i to Iehova manaˈo i te mea maitai e i te mea ino. E noaa ia tatou te reira na roto noa i te hoê haapiiraa i te Parau a te Atua, te Bibilia. A tamau noa ˈi tatou i teie huru haapiiraa, e titauhia ia pure tatou mai te papai salamo: “E faaite mai oe ia ˈu i to mau eˈa, e Iehova; e haapii mai oe ia ˈu i to mau haerea.” (Salamo 25:4) A haamanaˈo râ, e mea haavarevare o Satani. (Korinetia 2, 11:14) E nehenehe o ˈna e faariro i te mea ino ei mea maitai no te hoê Kerisetiano ara ore. No reira, e titauhia ia feruriruri hohonu tatou i ta tatou e haapii ra e ia haapao maite i te aˈoraa a “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45-47) E tauturu mai te haapiiraa, te pure, e te feruriruriraa i ta tatou e haapii ra, ia riro ei taata paari i rotopu i te feia no “te mataro i ite ai to ratou aau i te maitai e te ino.” (Hebera 5:14) I reira ïa tatou e ineine ai i te riaria i te ino e i te hinaaro i te maitai.

12. Eaha te aˈoraa bibilia te tauturu ia tatou ia ore e rave i te mea tia ore?

12 Ia riaria tatou i te mea ino, eita ïa tatou e vaiiho i te hoê hinaaro i te mau mea ino ia tupu mai i roto i to tatou aau. E rave rahi matahiti i muri iho i te poheraa o Iesu, ua papai te aposetolo Ioane e: “Eiaha e hinaaro i teie nei ao, e te mau mea atoa o teie nei ao. O te taata i hinaaro i teie nei ao ra, aore te hinaaro i te Metua ra i roto ia ˈna. O te mau mea atoa o teie nei ao, o te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei, e ere ïa i to ǒ mai i te Metua ra, no teie nei ao anaˈe ïa.”—Ioane 1, 2:15, 16.

13, 14. (a) No te aha e mea atâta ˈi te hinaaro i te mau mea o teie nei ao no te mau Kerisetiano? (b) E nafea tatou e nehenehe ai e ape i te atuatu i te hinaaro i te mau mea o teie nei ao?

13 E manaˈo paha vetahi e e ere pauroa te mau mea o teie nei ao i te mea ino. Noa ˈtu e parau mau te reira, e ohie noa teie nei ao e ta ˈna mau umeraa i te faataupupu ia tatou i te taviniraa ia Iehova. E aita hoê noa ˈˈe mea pûpûhia e teie nei ao i hamanihia no te haafatata ˈtu â ia tatou i te Atua. No reira, ia hinaaro rahi tatou i te mau mea o teie nei ao, noa ˈtu e e ere paha i te mea ino, tei nia ïa tatou i te hoê eˈa atâta. (Timoteo 1, 6:9, 10) Hau atu â, e mea ino mau te rahiraa o te mau mea o teie nei ao e e nehenehe te reira e haaviivii ia tatou. Ia mataitai tatou i te mau hohoˈa teata aore ra te mau porotarama afata teata e haafaufaa ra i te haavîraa uˈana, te nounou taoˈa, aore ra te taatiraa morare ore, e nehenehe tatou e au i teie mau mea—a hema ˈtu ai tatou. Ia amuimui tatou e te feia e anaanatae hua ra i te haamaitairaa i to ratou huru oraraa aore ra i te faarahiraa i ta ratou mau ravea imiraa moni, e nehenehe taua mau mea ra e riro mai ei mea faufaa roa atoa no tatou.—Mataio 6:24; Korinetia 1, 15:33.

14 I te tahi atu pae, ia ite tatou i te oaoa i te Parau a Iehova, e iti rahi mai ïa te umeraa o “te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei.” Hau atu â, ia amuimui tatou e te feia e tuu ra i te mau faufaa a te Basileia o te Atua i te parahiraa matamua, e riro mai ïa tatou mai ia ratou ra te huru, ma te hinaaro i ta ratou e hinaaro ra e ma te ape i ta ratou e ape ra.—Salamo 15:4; Maseli 13:20.

15. Mai te tupuraa o Iesu, e nafea te hinaaroraa i te parau-tia e te riariaraa i te mea tia ore e faaitoito ai ia tatou?

15 Ua tauturu te riariaraa i te mea tia ore e te hinaaroraa i te parau-tia ia Iesu ia tiatonu i “te maitai i tuuhia mai i mua i ta ˈna aro.” (Hebera 12:2) E parau mau atoa ïa no tatou nei. Ua ite tatou e “te mou nei . . . teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei.” Noa ˈtu te oaoaraa atoa ta teie nei ao e horoa, no te hoê noa ïa taime poto. Teie râ, ‘o tei haapao i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.’ (Ioane 1, 2:17) No te mea ua rave Iesu i te hinaaro o te Atua, e nehenehe ai e noaa i te taata te ora mure ore. (Ioane 1, 5:13) Ia pee ïa tatou paatoa ia ˈna e ia haamaitaihia tatou na roto i to ˈna hapa ore.

Te faaoromairaa i te hamani-ino-raa

16. No te aha Iesu i faaitoito ai i ta ˈna mau pǐpǐ ia aroha ratou ia ratou iho?

16 Ua faaite Iesu i te tahi atu ravea e pee ai ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna, i te na-ô-raa e: “Teie ta ˈu parau, Ia aroha outou ia outou iho, mai ia ˈu e aroha ˈtu ia outou na.” (Ioane 15:12, 13, 17) E rave rahi tumu e aroha ˈi te mau Kerisetiano i to ratou mau taeae. I taua taime ra, te manaˈo taa ê ra Iesu i te riri o to teie nei ao ia ratou. Ua parau oia e: “Ia riri mai to te ao ia outou ra, a haamanaˈo e o vau ta ratou i riri mai na, hou i riri mai ai ia outou. . . . Aore te tavini i hau i to ˈna ra fatu. I hamani ino na ratou ia ˈu ra, e hamani ino atoa ïa ratou ia outou.” (Ioane 15:18, 20) Oia, e au atoa te mau Kerisetiano ia Iesu no nia i te hamani-ino-raa. E titauhia ia faatupu ratou i te hoê taairaa puai î i te here no te tauturu ia ratou ia faaruru i taua riri ra.

17. No te aha teie nei ao e riri ai i te mau Kerisetiano mau?

17 No te aha hoi teie nei ao e riri ai i te mau Kerisetiano? No te mea, mai ia Iesu ra te huru, “e ere ratou i to teie nei ao.” (Ioane 17:14, 16) Eita ratou e amui i roto i te mau ohipa a te nuu e ta te poritita, e te haapao ra ratou i te mau faaueraa tumu o te Bibilia, ma te faatura i te moˈaraa o te ora e ma te tapea i te hoê oraraa morare teitei. (Ohipa 15:28, 29; Korinetia 1, 6:9-11) Tei te pae varua ta ratou mau fa matamua, eiaha râ i te pae materia. Te ora ra ratou i roto i teie nei ao, tera râ mai ta Paulo i papai, aita ratou e “rave” hua ra i to teie nei ao. (Korinetia 1, 7:31) Parau mau, ua haapopou vetahi i te mau ture aveia teitei a te mau Ite no Iehova. Eita râ te mau Ite no Iehova e faaau noa ˈtu ia haapopouhia ratou aore ra ia fariihia ratou. Ei faahopearaa, aita te rahiraa o teie nei ao e taa ra i to ratou huru, e e rave rahi te riri ia ratou.

18, 19. Ma te pee i te hiˈoraa o Iesu, e nafea te mau Kerisetiano ia faaruru atu i te patoiraa e i te hamani-ino-raa?

18 Ua ite mata te mau aposetolo a Iesu i te riri uˈana o to teie nei ao i te haruraahia e te haapoheraahia Iesu, e ua ite ratou mea nafea to Iesu faarururaa ˈtu i taua riri ra. I te ô i Getesemane, ua haere maira te mau enemi faaroo e haru ia Iesu. Ua tamata Petero i te paruru ia ˈna e te hoê ˈoˈe, ua parau râ Iesu ia Petero e: “A oomo i to ˈoˈe i roto i te vehî; o te rave hoi i te ˈoˈe ra, e pohe ïa i te ˈoˈe.” (Mataio 26:52; Luka 22:50, 51) I te tau tahito, ua aro na to Iseraela i to ratou mau enemi ma te rave i te ˈoˈe. I teie nei râ, e mea taa ê ïa. “E ere i to teie nei ao” te Basileia o te Atua e aita e otia fenua e mea tia ia paruru. (Ioane 18:36) Fatata Petero i te ô atu i roto i te hoê nunaa pae varua e no to ratou mau melo tei te raˈi to ratou aiˈa. (Galatia 6:16; Philipi 3:20, 21) No reira, e faaruru ïa te mau pǐpǐ a Iesu i te riri e te hamani-ino-raa mai ia Iesu ra te huru—ma te mǎtaˈu ore e ma te hau râ. Ma te tiaturi, e vaiiho ratou i te mau tupuraa i roto i te rima o Iehova e e turui ratou i nia ia ˈna ia noaa mai te puai no te faaoromai.—Luka 22:42.

19 Tau matahiti i muri iho, ua papai Petero e: ‘I pohe te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te haapaoraa [aore ra hiˈoraa] na outou, ia pee outou i to ˈna taahiraa avae. . . . O tei ore i faaino atu, ia faainohia mai oia; e ia pohe oia ra, aore oia i parau tahoo atu; ua pûpû râ ia ˈna iho ia ˈna no ˈna te manaˈo tia ra.’ (Petero 1, 2:21-23) Mai ta Iesu i faaara, ua roohia te mau Kerisetiano i te hamani-ino-raa uˈana mau i te roaraa o te tau. I te senekele matamua e i to tatou atoa tau, ua pee te mau Kerisetiano i te hiˈoraa o Iesu e ua haapue ratou i te tahi aamu faahiahia o te faaoromai taiva ore, ma te faaite e e feia hapa ore ratou o te mau papu ma te hau. (Apokalupo 2:9, 10) Ia na reira pauroa ïa tatou ia faaruru tatou i teie huru tupuraa.—Timoteo 2, 3:12.

‘A tuu i ta te Fatu ra ta Iesu Mesia i nia iho ia outou’

20-22. E nafea te mau Kerisetiano e ‘tuu ai i ta te Fatu ra ta Iesu Mesia i nia iho ia ratou’?

20 Ua papai Paulo i te amuiraa no Roma e: “E tuu . . . outou i ta te Fatu ra ta Iesu Mesia i nia iho ia outou, e eiaha e faaitoito i ta te tino, ia tupu to te tino hinaaro.” (Roma 13:14) E ahu te mau Kerisetiano ia Iesu, mai te hoê ahu ra te huru. E tutava ratou i te pee i to ˈna mau huru maitatai e ta ˈna mau ohipa e a riro mai ai ratou mai te hohoˈa o to ratou Fatu—noa ˈtu e e hohoˈa tia ore.—Tesalonia 1, 1:6.

21 E nehenehe tatou e manuïa i te ‘tuu i ta te Fatu ra ta Iesu Mesia i nia iho ia tatou,’ mai te peu e e haamatau maitai tatou i te oraraa o te Fatu e e tutava tatou i te ora mai ia ˈna ra te huru. E pee tatou i to ˈna haehaa, to ˈna hinaaro i te mea tia, to ˈna riaria i te mea tia ore, to ˈna here i to ˈna mau taeae, to ˈna oreraa e amui i to teie nei ao, e to ˈna faaoromai rahi i te mauiui. Eita tatou “e faaitoito i ta te tino, ia tupu to te tino hinaaro”—oia hoi, eita tatou e faariro ei opuaraa matamua o te oraraa, te tapiraa i te mau fa a teie nei ao aore ra te haamâharaa i to te tino hinaaro. Ia rave râ tatou i te hoê faaotiraa aore ra ia faaruru tatou i te hoê fifi, e ui tatou: ‘E nafea râ Iesu i roto i teie huru tupuraa? Eaha ta ˈna e hinaaro ia ˈu?’

22 I te pae hopea, e pee tatou ia Iesu ma te haa noa i roto i te “pororaa i te parau apî maitai.” (Mataio 4:23, MN; Korinetia 1, 15:58) E na reira atoa te mau Kerisetiano e pee ai i te hiˈoraa ta Iesu i horoa, e e faataa te tumu parau i muri nei e nafea.

E nehenehe anei outou e faataa?

• No te aha e mea faufaa roa ˈi ia faaite te hoê Kerisetiano i te haehaa?

• E nafea tatou e nehenehe ai e atuatu i te manaˈo tano no nia i te mea maitai e i te mea ino?

• E nafea te mau Kerisetiano e pee ai ia Iesu i te faarururaa ˈtu i te patoiraa e te hamani-ino-raa?

• E nafea e nehenehe ai e ‘tuu i ta te Fatu ra ta Iesu Mesia i nia iho ia tatou’?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 21]

Ua horoa Iesu i te hiˈoraa tia roa o te haehaa

[Hohoˈa i te api 22]

E titauhia te haehaa i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa Kerisetiano, oia atoa te pororaa

[Hohoˈa i te api 23]

E nehenehe Satani e faariro i te mau faaanaanataeraa tano ore ei mea au na te hoê Kerisetiano

[Hohoˈa i te api 24]

E faaitoito te here i to tatou mau taeae ia tatou ia faaruru atu i te patoiraa