Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Faaineinehia no te horoa i te hoê faaiteraa taatoa

Faaineinehia no te horoa i te hoê faaiteraa taatoa

Faaineinehia no te horoa i te hoê faaiteraa taatoa

“Ei ite hoi outou no ˈu i Ierusalema nei e Iudea atoa hoi e ati noa ˈˈe, e Samaria, e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.”—OHIPA 1:8.

1, 2. Eaha te ohipa faauehia a Petero, e na vai i horoa ˈtu ia ˈna ra?

 ‘NA IESU o Nazareta i poroi ia matou e parau haere i te taata, e faaite hua ˈtu e oia tei haapaohia e te Atua ei haava i tei ora e tei pohe.’ (Ohipa 10:38, 42) Na roto i teie mau parau, ua faataa ˈtu te aposetolo Petero ia Korenelio e to ˈna utuafare i te ohipa faauehia ta ˈna i fanaˈo no te riro mai ei poro evanelia.

2 Inafea ra to Iesu horoaraa ˈtu i taua ohipa faauehia ra? Te manaˈo ra paha Petero i te parau a Iesu tei faatiahia mai, hou rii o ˈna a reva ˈi i nia i te raˈi. I taua taime ra, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore e: “Ei ite hoi outou no ˈu i Ierusalema nei e Iudea atoa hoi e ati noa ˈˈe, e Samaria, e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” (Ohipa 1:8) Tera râ, maa taime hou te reira, ua ite aˈena Petero e ei pǐpǐ na Iesu, e mea tia ia paraparau o ˈna ia vetahi ê no nia i to ˈna faaroo ia Iesu.

E toru matahiti faaineineraa

3. Eaha te semeio ta Iesu i faatupu, e eaha te titau-manihini-raa ta ˈna i pûpû atu ia Petero raua Anederea?

3 E rave rahi avaˈe i muri aˈe i to ˈna bapetizoraa i te matahiti 29 T.T, ua poro Iesu i te vahi taiˈaraa a Petero e a to ˈna taeae o Anederea i te miti i Galilea. I haa noa na raua i te po taatoa ma te manuïa ore. Ua parau râ Iesu ia raua e: ‘Ho atu i te vahi moana, e tuu i ta orua upeˈa i te hoê haroa.’ Ia raua i rave ia au i te parau a Iesu, ‘ua ati aˈera ia raua te iˈa e rave rahi, motumotu ihora ta raua upeˈa.’ I to ˈna iteraa ˈtu i teie semeio, ua riaria roa Petero, ua tamǎrû râ Iesu ia ˈna i te na-ô-raa ˈtu e: “Eiaha e mǎtaˈu, i teie nei, e taata ta oe e noaa.”—Luka 5:4-10.

4. (a) Mea nafea to Iesu faaineineraa i ta ˈna mau pǐpǐ no te horoa i te hoê faaiteraa? (b) E nafea ia faaauhia te taviniraa a te mau pǐpǐ a Iesu i ta ˈna iho?

4 Ua faarue taue noa ˈtura Petero raua o Anederea—oia atoa o Iakobo raua o Ioane, na tamarii a Zebedaio—i to ratou pahi e ua pee atura ia Iesu. Fatata e toru matahiti i te maoro to ratou apeeraa ia Iesu i roto i to ˈna mau tere pororaa e fanaˈoraa i te faaineineraa ei poro evanelia. (Mataio 10:7; Mareko 1:16, 18, 20, 38; Luka 4:43; 10:9) I te hoperaa taua tau faaineineraa ra, i te 14 no Nisana, i te matahiti 33 T.T., ua parau Iesu ia ratou e: “O te faaroo mai ia ˈu ra e rave atoa oia i teie nei mau ohipa ta ˈu e rave nei, e e rahi atu â ta ˈna e rave i teie.” (Ioane 14:12) E horoa ïa te mau pǐpǐ a Iesu i te hoê faaiteraa taatoa mai ta Iesu i rave na, i nia râ i te hoê faito aano aˈe. Mai ta ratou i fatata i te haapii, e riro ratou e te mau pǐpǐ no a muri aˈe atoa ei ite i “te mau fenua atoa,” e tae roa ˈtu i “te hopea o teie nei ao.”—Mataio 28:19, 20.

5. E nafea tatou e faufaahia ˈi i te faaineineraa ta Iesu i horoa ˈtu i ta ˈna mau pǐpǐ?

5 Te ora nei tatou i “te hopea o teie nei ao.” (Mataio 24:3) Taa ê atu i teie mau pǐpǐ matamua, eita ta tatou e nehenehe e apee ia Iesu no te mataitai ia ˈna ia poro i te taata. E nehenehe râ tatou e faufaahia i ta ˈna faaineineraa ma te taio i roto i te Bibilia e mea nafea to ˈna pororaa e eaha te mau faaueraa ta ˈna i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ. (Luka 10:1-11) Hau atu â, e hiˈopoa teie tumu parau i te tahi atu mea faufaa roa ta Iesu i faaite atu i ta ˈna mau pǐpǐ—te haerea tano i nia i te ohipa pororaa.

Te tâuˈaraa ˈtu i te taata

6, 7. Eaha te huru maitai o Iesu i haamanuïa i ta ˈna taviniraa, e e nafea tatou e nehenehe ai e pee ia ˈna i roto i taua tuhaa ra?

6 No te aha Iesu i horoa ˈi i tera huru faaiteraa manuïa? Te hoê tumu no to ˈna ïa anaanatae hohonu e tâuˈaraa ˈtu i te taata. Ua tohu te papai salamo e “e faaherehere [Iesu] i tei paruparu ra e tei veve.” (Salamo 72:13) Ua faatupu mau oia i teie parau tohu. Te na ô ra te Bibilia e i te hoê taime: “Ia hiˈo aˈera oia i te rahi o te taata, aroha ˈtura oia ia ratou, no te mea, ua purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.” (Mataio 9:36) Ua putapû atoa te feia hara rahi i to ˈna tâuˈaraa ˈtu ia ratou e no reira ratou i haere ai ia ˈna ra.—Mataio 9:9-13; Luka 7:36-38; 19:1-10.

7 E manuïa atoa tatou i teie mahana mai te peu e e tâuˈa ˈtu tatou i te taata mai ia ˈna ra te huru. Na mua ˈˈe e apiti ai i roto i te taviniraa, no te aha outou e ore ai e feruri maa taime iti i te hinaaro ru o te taata i te haamaramaramaraa ta outou e afai atu? A manaˈo na i te mau fifi ta ratou e nehenehe e farerei e na te Basileia anaˈe e faatitiaifaro atu. A manaˈo maitai atu i te taata taitahi no te mea aita outou i ite o vai te farii maitai i te poroi. Peneiaˈe te pure ra to muri iho taata ta outou e farerei ia haere mai te hoê taata mai ia outou ra e tauturu ia ˈna!

Turaihia e te here

8. Ma te pee ia Iesu, eaha te turai ra i ta ˈna mau pǐpǐ ia poro i te parau apî maitai?

8 Ua taaihia te parau apî maitai ta Iesu i faaite i te tupuraa o te hinaaro o Iehova, te faaraaraa o to ˈNa iˈoa, e te faatiaraa o to ˈNa mana arii—te mau tumu parau faufaa roa ˈˈe i farereihia e te huitaata. (Mataio 6:9, 10) No te mea ua here oia i to ˈna Metua, na te reira i turai ia Iesu ia tapea i to ˈna hapa ore e tae noa ˈtu i te hopea e ia horoa i te hoê faaiteraa taatoa no nia i te Basileia, o te faatitiaifaro i taua mau tumu parau ra. (Ioane 14:31) No te mea hoê â hinaaro to te mau pǐpǐ a Iesu i teie mahana, e mea itoito roa ïa ratou ia apiti anaˈe ratou i roto i te taviniraa. Ua parau te aposetolo Ioane e: ‘Teie te hinaaro i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra parau,’ oia atoa te faaueraa e poro i te parau apî maitai e e faariro i te taata ei pǐpǐ.—Ioane 1, 5:3; Mataio 28:19, 20.

9, 10. Hau atu i te here i te Atua, eaha te tahi atu here e turai ra ia tatou ia horoa i te hoê faaiteraa taatoa?

9 Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Ua hinaaro outou ia ˈu ra, e haapao i ta ˈu parau. Tei ia ˈna ta ˈu ra parau e ua haapao oia i taua parau ra, oia tei hinaaro mai ia ˈu.” (Ioane 14:15, 21) Na te here ia Iesu ïa e turai ia tatou ia faaite i te parau mau e ia haapao i te tahi atu mau mea ta Iesu i faaue. I te hoê faraa mai i muri aˈe i to ˈna faatiaraahia mai, ua faaitoito Iesu ia Petero e: “A faaamu i tau mau arenio. . . . A tiai i tau mau mamoe. . . . A faaamu i tau mau mamoe.” Na te aha e turai ia Petero ia na reira? Ua faaite Iesu i te pahonoraa a ui noa ˈi oia ia Petero: “Te rahi na to oe here ia ˈu? . . . Te hinaaro na oe ia ˈu? . . . Te hinaaro na oe ia ˈu?” Oia, na to Petero here ia Iesu, to ˈna hinaaro ia ˈna, e turai ia ˈna ia horoa i te hoê faaiteraa taatoa, ia imi i ta Iesu “mau mamoe,” e ia riro mai ei tiai mamoe i te pae varua no ratou.—Ioane 21:15-17.

10 I teie mahana, aita tatou iho i matau maitai ia Iesu mai ia Petero ra te huru. Ua ite maitai râ tatou i ta Iesu i rave no tatou. Ua putapû to tatou aau i te here rahi tei aratai ia ˈna ‘ia pohe ei mono i te taata atoa.’ (Hebera 2:9; Ioane 15:13) Hoê â huru to tatou e to Paulo ia ˈna i papai: ‘Te riro nei matou i te aroha o te Mesia ra, e i pohe oia no te taata atoa, ia ore te feia e ora ra ia haapao faahou ia ratou iho i te oraraa nei, ia haapao râ ia ˈna.’ (Korinetia 2, 5:14, 15) E faaite tatou e te haafaufaa rahi nei tatou i to Iesu here e te here atoa ra tatou ia ˈna ma te haapao maitai i te faaueraa e horoa i te hoê faaiteraa taatoa. (Ioane 1, 2:3-5) Eita roa ˈtu tatou e hinaaro e riro mai ei taata haapao ore i te ohipa pororaa, mai te huru ra e te haafaufaa ore ra tatou i te tusia o Iesu.—Hebera 10:29.

Te tapearaa i te mea faufaa roa ˈˈe

11, 12. No teihea tumu Iesu i haere mai ai i roto i teie nei ao, e mea nafea to ˈna tapearaa i te mea faufaa roa ˈˈe?

11 I mua ia Ponotio Pilato, ua parau Iesu e: “I fanau mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau.” (Ioane 18:37) Aita Iesu i vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia faataupupu ia ˈna ia faaite i te parau mau. Tera to te Atua hinaaro ia ˈna.

12 Papu maitai, ua tamata Satani ia Iesu no nia i te reira. I muri rii noa ˈˈe i to Iesu bapetizoraa, ua pûpû atu Satani ia ˈna ia riro mai ei taata tuiroo i te ao nei, ma te horoa ˈtu i “te mau basileia atoa i te ao nei e to ratou hinuhinu.” (Mataio 4:8, 9) I muri aˈe, ua hinaaro te mau ati Iuda e faaarii ia ˈna. (Ioane 6:15) E manaˈo paha te tahi pae e e mea maitai aˈe ahiri Iesu i farii i teie mau mea, peneiaˈe ma te feruri e e nehenehe Iesu, ei arii taata, e haamaitai rahi i te huitaata. Ua patoi râ Iesu i teie huru feruriraa. O te faaiteraa i te parau mau te ohipa faufaa roa ˈˈe ta ˈna i rave.

13, 14. (a) Eaha te mea i ore ai i manuïa i te faataupupu ia Iesu? (b) Noa ˈtu to Iesu veve i te pae materia, eaha ta ˈna i faatupu?

13 Hau atu â, aita Iesu i faataupupuhia e te haapueraa i te taoˈa. Ei faahopearaa, aita Iesu i fanaˈo i te oraraa o te feia ona. Aita atoa hoi to ˈna iho e fare. I te hoê taime, ua parau oia e: “E ana to te alope, e tauraa to te manu o te reva, area te Tamaiti a te taata nei aita o ˈna tuaroi.” (Mataio 8:20) I to Iesu poheraa, ia au i te Bibilia, hoê anaˈe iho taoˈa faufaa ta ˈna, te pereue i tufa-kelero-hia e te mau faehau Roma. (Ioane 19:23, 24) E oraraa haapaoraa ore anei ïa to Iesu? Eita roa ˈtu!

14 Ua rave Iesu hau atu â i ta te hoê noa ˈˈe taata horoa ona e nehenehe e rave. Ua parau Paulo e: “Ua ite . . . outou i te aroha mau o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, e e taoˈa rahi ta ˈna, no outou râ riro mai nei oia ei veve, ia rahi ta outou taoˈa i taua veve no ˈna ra.” (Korinetia 2, 8:9; Philipi 2:5-8) Noa ˈtu to ˈna veve i te pae materia, ua iriti Iesu i te uputa e noaa ˈi i te taata haehaa te ora mure ore tia roa. E mauruuru roa ïa tatou ia ˈna! E te oaoa rahi nei tatou i te haamaitairaa i fanaˈohia e ana no te mea ua haafaufaa oia i te raveraa i te hinaaro o te Atua!—Salamo 40:8; Ohipa 2:32, 33, 36.

15. Eaha te mea faufaa aˈe i te taoˈa?

15 Aita atoa te mau Kerisetiano, o te tutava nei i te pee ia Iesu i teie mahana, i vaiiho i te haapueraa i te taoˈa ia faataupupu ia ratou. (Timoteo 1, 6:9, 10) Te farii nei ratou e e nehenehe te moni e faariro i te oraraa ei mea fanaˈo, tera râ, ua ite ratou e aita to ratou ora mure ore no a muri aˈe i taaihia i te taoˈa. Ia pohe te hoê Kerisetiano, e ere ïa te mau taoˈa materia i te mea faufaa faahou mai to Iesu pereue a pohe ai oia. (Koheleta 2:10, 11, 17-19; 7:12) Ia pohe te hoê Kerisetiano, o to ˈna anaˈe taairaa e o Iehova e o Iesu Mesia te mea faufaa mau.—Mataio 6:19-21; Luka 16:9.

Te mǎtaˈu ore i mua i te patoiraa

16. Eaha to Iesu huru i mua i te patoiraa?

16 Aita te patoiraa i faataupupu ia Iesu ia faaite i te parau mau. E tae noa ˈtu i te iteraa oia e e hope ta ˈna taviniraa i te fenua nei na roto i te hoê pohe tusia, aita te reira i haaparuparu ia ˈna. Ua parau Paulo no nia ia Iesu e: “O tei faaoromai i te [pou haamauiuiraa], aore i haapao i te haama, [no te oaoa] i tuuhia mai i mua i tana aro; e te parahi ra i teie nei i te pae atau i te terono o te Atua ra.” (Hebera 12:2; MN) A tapao na e aore Iesu i “haapao i te haama.” Aita oia i haapeapea eaha to te mau enemi manaˈo no nia ia ˈna. Te mea faufaa roa ˈˈe no ˈna o te raveraa ïa i te hinaaro o te Atua.

17. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto i te faaoromai o Iesu?

17 Ma te huti i te haapiiraa no nia i te faaoromai o Iesu, te faaitoito ra Paulo i te mau Kerisetiano: “E haamanaˈo maite . . . ia ˈna, o tei faaoromai i te reira huru faaino a te feia rave hara ia ˈna ihora, ia ore hoi outou ia toaruaru, ia ore ia taiâ to outou aau.” (Hebera 12:3) Parau mau, e nehenehe tatou e fiu i te faaruru i te patoiraa aore ra te faaoooraa i tera mahana i tera mahana. E nehenehe tatou e rohirohi i te tamata-noa-raa i te patoi i te mau mea au maitai o teie nei ao, peneiaˈe te amuamuraa a te fetii o te faaitoito ra ia tatou ia riro mai ei taata manuïa. Teie râ, mai ia Iesu e tiaturi tatou ia Iehova no te tauturu a tuu papu ai tatou i te Basileia i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa.—Mataio 6:33; Roma 15:13; Korinetia 1, 2:4.

18. Eaha te haapiiraa maitai ta tatou e huti mai na roto i ta Iesu mau parau ia Petero?

18 Ua itehia to Iesu patoiraa i te faataupupuhia, i to ˈna haamataraa i te faaite i ta ˈna mau pǐpǐ i to ˈna pohe e fatata maira. Ua faaitoito Petero ia Iesu e “eiaha roa” e ua haapapu atu e “eiaha roa oe ia na reirahia mai.” Aita roa Iesu i faaroo i te hoê noa ˈˈe mea e haaparuparu paha i ta ˈna faaotiraa e rave i te hinaaro o Iehova. Ua fariu maira oia ia Petero e na ô atura: “E haere ê atu oe, e tena na enemi, e turoriraa oe na ˈu, aore hoi oe i au i ta te Atua ra, o ta te taata râ ta oe i au.” (Mataio 16:21-23) Ia faaoti papu noa atoa tatou i te patoi atu i te mau manaˈo taata. Ia aratai-noa-hia râ tatou e te mau manaˈo o te Atua.

Te hopoiraa mai i te mau haamaitairaa mau

19. Noa ˈtu e ua rave oia i te mau semeio, eaha te tuhaa faufaa roa ˈˈe o te taviniraa a Iesu?

19 Ua faatupu Iesu e rave rahi semeio no te haapapu e o ˈna te Mesia. Ua faatia atoa oia i tei pohe. Ua anaanatae te nahoa taata i taua mau ohipa ra, aita râ Iesu i haere mai i te fenua nei no te rave i te tahi noa ohipa totiare. Ua haere mai oia no te faaite i te parau mau. Ua ite oia e e taime poto noa to te mau maitai materia atoa ta ˈna i horoa. E pohe faahou hoi te feia ta ˈna i faatia. Mea na roto noa i te faaiteraa i te parau mau e nehenehe ai oia e tauturu i te tahi pae ia noaa te ora mure ore.—Luka 18:28-30.

20, 21. E nafea te mau Kerisetiano mau e vai faito noa ˈi i nia i te mau ohipa maitatai?

20 I teie mahana, te tamata ra te tahi mau taata i te pee i te mau ohipa maitatai a Iesu ma te patu i te mau fare maˈi aore ra ma te rave i te tahi mau ohipa totiare i rotopu i te feia veve o te ao nei. I te tahi taime, e moni te pau i te raveraa i te reira, e e mea tia ia haapopouhia to ratou aau haavare ore; e taime poto noa râ to te tahi noa ˈˈe tamǎrûraa ta ratou e horoa ra. O te Basileia anaˈe te hopoi mai i te tamǎrûraa tamau. No reira, e haafaufaa rahi te mau Ite no Iehova, mai ta Iesu i rave na, i te faaiteraa i te parau mau no nia i taua Basileia ra.

21 Oia mau, e faatupu te mau Kerisetiano mau i te mau ohipa maitatai. Ua papai Paulo e: “Te vai nei ta tatou ravea, e hamani maitai tatou i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.” (Galatia 6:10) I te tau fifi aore ra ia hinaaro noa ˈtu te tahi taata i te tauturu, eita tatou e haamarirau i te “hamani maitai” i to tatou taata-tupu aore ra i to tatou mau taeae Kerisetiano. Tera râ, e tapea tatou i te mea faufaa roa ˈˈe i to ˈna vairaa—te faaiteraa i te parau mau.

A haapii na roto i te hiˈoraa o Iesu

22. No te aha te mau Kerisetiano e poro ai i to ratou taata-tupu?

22 Ua papai Paulo e: “E ati hoi to ˈu ia ore au ia parau i te evanelia!” (Korinetia 1, 9:16) Aita oia i tâuˈa ore i te parau apî maitai no te mea e ohipa ora te pororaa i teie parau no ˈna iho e no te feia atoa e faaroo ra ia ˈna. (Timoteo 1, 4:16) Hoê â huru hiˈoraa ta tatou i te taviniraa. E hinaaro tatou e tauturu i to tatou taata-tupu. E hinaaro tatou e faaite i to tatou here ia Iehova. E hinaaro tatou e haapapu i to tatou here ia Iesu e to tatou mauruuru rahi no to ˈna here rahi ia tatou. No reira, e poro tatou i te parau apî maitai e e ora tatou “ma te [ore e] haapao i te hinaaro o te taata, ma te haapao râ i te hinaaro o te Atua.”—Petero 1, 4:1, 2.

23, 24. (a) Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai na roto i te semeio o te taiˈaraa? (b) I teie mahana, o vai ma te horoa nei i te hoê faaiteraa taatoa?

23 Mai ia Iesu, eita tatou e faataupupuhia ia faaooo mai vetahi ia tatou aore ra ia patoi mai ma te riri i ta tatou poroi. E huti mai tatou i te hoê haapiiraa na roto i ta Iesu semeio a pii ai oia ia Petero raua Anederea ia pee ia ˈna. Te ite ra tatou e mai te peu e e auraro tatou ia Iesu e, ei auraa parau, e tuu i ta tatou upeˈa i roto i te miti i manaˈohia na e aita e iˈa, e nehenehe ta tatou taiˈaraa e manuïa mai. E rave rahi feia taiˈa Kerisetiano i noaa rahi te iˈa i muri aˈe tau matahiti ravaairaa i te vahi i manaˈohia na e aita e iˈa. Ua tere vetahi i te mau vahi e mea rahi te iˈa e ua noaa rahi te iˈa i reira. Noa ˈtu eaha ta tatou e rave, eita roa tatou e faaea i te tuu i ta tatou upeˈa. Ua ite tatou e aitâ Iesu i parau atura e ua oti te ohipa pororaa i roto i te mau tuhaa atoa o te fenua.—Mataio 24:14.

24 Te ohipa rahi nei hau atu i te ono mirioni Ite no Iehova i roto hau atu i te 230 fenua. E horoa Te Pare tiairaa o te 1 no Fepuare 2005 i te tapura matahiti o te ao atoa o ta ratou ohipa i te roaraa o te matahiti taviniraa 2004. E faaite teie tapura i te haamaitairaa rahi a Iehova i nia i te ohipa pororaa. I roto i te taime e toe ra o teie nei ao, ia vai noa i roto i to tatou aau te mau parau putapû a Paulo: “E faaite hua oe i te parau, ia onoono maite â.” (Timoteo 2, 4:2) Ia tamau â tatou i te horoa i te hoê faaiteraa taatoa e tae roa ˈtu i te taime a parau ai Iehova e ua oti te ohipa.

Mai teie matahiti atu, eita e ite-faahou-hia te Tapura no te matahiti taviniraa a te mau Ite no Iehova o te ao atoa i roto i Te Pare tiairaa o te 1 no Tenuare. E neneihia râ i roto i te vea o te 1 no Fepuare.

E nehenehe anei outou e pahono?

• E nafea tatou e faufaahia ˈi i te faaineineraa ta Iesu i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ?

• Eaha to Iesu huru i nia i te taata ta ˈna i poro atu?

• Na te aha e turai ia tatou ia horoa i te hoê faaiteraa taatoa?

• E nafea tatou e tiatonu ai i te raveraa i te hinaaro o te Atua, mai ta Iesu i rave na?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 29]

E manuïa tatou i roto i te taviniraa ia tâuˈa ˈtu tatou i te taata mai ta Iesu i rave na

[Hohoˈa i te mau api 30, 31]

Ua haere mai Iesu i te fenua nei na mua roa no te faaite i te parau mau

[Hohoˈa i te api 31]

Te haafaufaa rahi nei te mau Ite no Iehova i te horoaraa i te hoê faaiteraa taatoa