Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Tahoêhia e te here i te Atua

Tahoêhia e te here i te Atua

Tahoêhia e te here i te Atua

A HAAMAUHIA ˈI te amuiraa Kerisetiano i te senekele matamua o to tatou nei tau, hoê o to ˈna mau tapao faahiahia—noa ˈtu te rau o te huru o to ˈna mau melo—o to ˈna ïa auhoêraa. No roto mai tera mau taata haamori i te Atua mau i te mau nunaa Asia, Europa e Afirika. No te mau huru pǔpǔ totiare atoa ratou—perepitero, faehau, tîtî, feia i horo ê i to ratou fenua, feia hohoo, feia toroa e feia tapihoo. E ati Iuda te tahi, e e Etene te tahi atu. E rave rahi tei riro na ei feia faaturi, mahu, taero ava, eiâ aore ra taviri moni. I to ratou râ riroraa mai ei Kerisetiano, ua haapae ratou i ta ratou mau peu iino e ua tahoê maite papu hoi ratou i roto i te faaroo.

Mea nafea to te Kerisetianoraa o te senekele matamua auhoêraa i tera mau taata atoa? No te aha e mea hau ai ratou te tahi i te tahi e i te mau taata atoa? No te aha eita ratou e apiti i roto i te mau orureraa hau e aroraa? No te aha e mea taa ê roa ˈi te Kerisetianoraa matamua i te rahiraa o te mau haapaoraa rahi o teie tau?

Na te aha e amui hoê ra i te mau melo o te amuiraa?

Te tuhaa matamua roa e tahoê ai te mau hoa faaroo i te senekele matamua, o te here ïa i te Atua. Ua ite tera mau Kerisetiano i ta ratou titauraa matamua e here i te Atua mau, ia Iehova ma to ratou aau, nephe e feruriraa atoa. Ei hiˈoraa, ua faauehia te aposetolo Petero, e ati Iuda oia, ia haere i te fare o te hoê taata Etene, hoê taata o ta Petero e ore hoi e faahoa ˈtu. Na te here ia Iehova i turai na mua roa ia ˈna ia auraro. Ua fanaˈo o Petero e te tahi atu mau Kerisetiano matamua i te mau taairaa piri e te Atua o tei niuhia i nia i te ite mau o to ˈNa huru, ta ˈNa e au e ta ˈNa e ore e au. I muri aˈe, ua taa i te feia haamori atoa i to Iehova hinaaro ia ratou “ia ati maite . . . ma te aau hoê e te manaˈo hoê.”—Korinetia 1, 1:10; Mataio 22:37; Ohipa 10:1-35.

Na to ratou faaroo ia Iesu Mesia i amui roa i te feia faaroo. Ua hinaaro ratou i te pee maite i to ˈna mau taahiraa avae. Ua faaue oia ia ratou: “E aroha outou ia outou iho, mai ia ˈu e aroha atu ia outou na, . . . O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioane 13:34, 35; MN) E ere te reira i te huru aau faatia ture noa, e aroha haapae râ ia ˈna iho. Eaha ïa te faahopearaa? Ua pure Iesu no te feia e faaroo ia ˈna i te na ôraa e: ‘Te pure nei au ia riro ratou atoa ei hoê; mai ia oe e tau Metua, i roto ia ˈu nei ra, e mai ia ˈu hoi i roto ia oe na, ia hoê atoa ratou i roto ia tâua.’—Ioane 17:20, 21; Petero 1, 2:21.

Ua ninii Iehova i to ˈna varua moˈa, aore ra puai ohipa i nia i to ˈna mau tavini mau. Ua faatupu teie varua i te auhoêraa i rotopu ia ratou. Ua nehenehe ratou e taa i te mau haapiiraa Bibilia o tei fariihia i roto i te mau amuiraa atoa. Ua poro te feia haamori ia Iehova i te hoê â poroi—te faahanahanaraa i te iˈoa o Iehova na roto te Basileia Mesia a te Atua, te hoê faatereraa i nia i te raˈi o te faatere mai i nia i te huitaata atoa. Ua taa i te mau Kerisetiano matamua i ta ratou titauraa e “e ere ratou i to teie nei ao.” No reira, i te mau taime atoa i tupu ai te mau aroraa tivira aore ra a te nuu, ua tapea te mau Kerisetiano i to ratou tiaraa amui ore. Ua tapi ratou i te hau e te mau taata atoa.—Ioane 14:26; 18:36; Mataio 6:9, 10; Ohipa 2:1-4; Roma 12:17-21.

Ua amo te feia faaroo atoa i ta ratou hopoia e faatupu i te auhoêraa. E nafea? Ma te haapapu e te au ra to ratou haerea e te Bibilia. No reira, ua papai te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano e: “E haapae outou i ta outou parau i mutaa ihora i te taata tahito” e “ia faataata apî . . . outou.”—Ephesia 4:22-32.

Ua atuatuhia te auhoêraa

Parau mau, e feia tia ore te mau taata faaroo i te senekele matamua, e ua rahi te mau tupuraa o tei haafifi i to ratou auhoêraa. Ei hiˈoraa, te faatia ra te Ohipa 6:1-6 i te peapea i tupu i rotopu i te mau Kerisetiano ati Iuda i paraparau i te reo Heleni e te feia i paraparau i te reo Hebera. Ua manaˈo te feia i paraparau i te reo Heleni e te faainohia ra ratou. I te faaararaahia râ te mau aposetolo no nia i te reira, ua afaro oioi atura te peapea ma te tia. I muri aˈe, ua faatupu te hoê haapiiraa tumu i te mârôraa no nia i te mau hopoia a te feia e ere i te ati Iuda i roto i te amuiraa Kerisetiano. Ua ravehia te hoê faaotiraa niuhia i nia i te mau faaueraa tumu bibilia, e ua farii-autahoê-hia taua faaotiraa ra i roto i te mau amuiraa.—Ohipa 15:1-29.

Te faaite ra tera mau hiˈoraa e eita te feiiraa e aratai i te amahamaharaa o te mau nunaa aore ra i te amahamaharaa no te mau haapiiraa tumu etaeta i roto i te amuiraa Kerisetiano i te senekele matamua. No te aha hoi? No te mea e mea navai te puai mau o te mau tumu o te auhoêraa—te here ia Iehova, te faaroo ia Iesu Mesia, te aroha haapae ia ˈna iho no te tahi i te tahi, te fariiraa i te aratairaa a te varua moˈa, te maramaramaraa matauhia o te mau haapiiraa bibilia e te ineineraa e taui i te hoê haerea—no te tapea i te auhoêraa e te hau o te amuiraa matamua.

Tahoêhia i roto i te haamoriraa i teie tau

E nehenehe anei te auhoêraa e tupu atoa i teie mahana? E nehenehe anei tera noâ mau tumu e tahoê i te mau melo i roto i te hoê â faaroo e e nehenehe atu ai ratou e hau e te mau taata o te mau iri atoa i te mau vahi atoa o te ao nei? Oia! E mea tahoê te mau Ite no Iehova ei fetii taeae na te ao nei i roto e 230 tiahapa fenua, motu, e tuhaa fenua. E ua tahoêhia ratou e te hoê â mau tumu o te amui e te mau Kerisetiano i te senekele matamua.

Te tumu matamua roa o te auhoêraa tei fanaˈohia e te mau Ite no Iehova, o to ratou ïa paieti i te Atua ra o Iehova. Te auraa, te tutava nei ratou i te vai taiva ore ia ˈna i roto i te mau tupuraa atoa. Te faahotu atoa nei te mau Ite no Iehova i te faaroo i roto ia Iesu Mesia e i roto i ta ˈna haapiiraa. Te faaite nei teie mau Kerisetiano i te aroha faatusia ia ratou iho no te mau hoa faaroo e te poro nei i te hoê â parau apî maitai o te Basileia a te Atua na te mau fenua atoa i reira ratou e ohipa ˈi. Mea oaoa na ratou e paraparau no nia i teie Basileia i te mau taata no te mau faaroo atoa, iri, nunaa e pǔpǔ totiare. Eita atoa te mau Ite no Iehova e faaô i roto i te mau ohipa a teie nei ao o te tauturu ia ratou ia patoi i te mau faaheporaa poritita, taˈere, totiare e tapihoo o te faaamahamaha roa i te huitaata. Te amo nei te mau Ite no Iehova atoa i ta ratou titauraa e paturu i te auhoêraa ma te peeraa i te haere ia au i te mau ture aveia bibilia.

E faatae mai te auhoêraa ia vetahi ê

Ua faaara pinepine teie auhoêraa i te anaanatae o te mau taata e ere i te Ite. Ei hiˈoraa, e paretenia Katolika o Ilse, * i te fare paretenia i Heremani i te hoê taime. Na te aha i faatae ia ˈna i te mau Ite no Iehova ra? Ua parau o Ilse e: “O ratou te feia maitai roa ˈˈe ta ˈu i ore i farerei aˈenei. Eita ratou e haere i te tamaˈi; eita ratou e hamani ino i te tahi atu. Te hinaaro nei ratou e tauturu i te mau taata ia oaoa i nia i te paradaiso fenua i raro aˈe i te Basileia a te Atua.”

Te vai atoa ra o Günther, e faehau Heremani o ˈna o tei tonohia i Farani i te Piti o te Tamaˈi rahi. I te hoê mahana ua faatupu te hoê perepitero Porotetani i te hoê oroa pureraa no te mau faehau o te pǔpǔ a Günther. Ua pure te perepitero i te Atua no te mau haamaitairaa, paruru e no te upootiaraa. I muri aˈe i te oroa, ua ohipa atura o Günther ei taata tiai. Na roto i ta ˈna hiˈo fenua, ua hiˈopoa o ˈna i te nuu enemi i te tahi aˈe pae o te otia aroraa o te putuputu atoa ra no te hoê oroa pureraa faaterehia e te hoê perepitero. I muri aˈe, ua tapaˈo o Günther e: “E mea papu e, ua pure atoa tera perepitero no te mau haamaitairaa, paruru, e no te upootiaraa. Ua uiui au e nafea te ekalesia Kerisetiano e nehenehe ai e tia i roto i te mau nuu o na pae enemi i roto i te hoê â tamaˈi.” Ua mau noa teie manaˈo i roto i te feruriraa o Günther. I muri aˈe, i to ˈna farereiraa i te mau Ite no Iehova, o te ore e faaô i roto i te tamaˈi, ua apiti mai o Günther i te fetii taeae na te ao nei.

No roto o Ashok e Feema i te hoê haapaoraa no te pae Hitia o te râ. E fata no te hoê atua ta raua i te fare. I te rooraahia to raua utuafare i te maˈi, ua hiˈopoa faahou raua i ta raua haapaoraa. I roto i te aparauraa e te mau Ite no Iehova, ua putapû o Ashok raua Feema i te mau haapiiraa a te Bibilia e te here e vai ra i rotopu i te mau Ite. E taata poro itoito rahi i te parau apî maitai o te Basileia a Iehova raua i teie nei.

Ua tahoêhia o Ilse, Günther, Ashok e o Feema e te mau mirioni Ite no Iehova i roto i te hoê fetii taeae na te ao nei. Te tiaturi nei ratou i te parau fafau bibilia e fatata hoê â mau tumu o te tahoê nei ia ratou i roto i te haamoriraa i teie mahana, i te amui pauroa i te huitaata auraro. I muri iho, e ore te mau mea riaria, te faataa-ê-raa e te amahamaharaa na roto i te iˈoa o te haapaoraa. E tahoêhia te ao taatoa i roto i te haamoriraa i te Atua mau ra o Iehova.—Apokalupo 21:4, 5.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa i faaohipahia i roto i teie tumu parau.

[Hohoˈa i te mau api 4, 5]

Noa ˈtu te rau o te huru oraraa e mea tahoê te mau Kerisetiano matamua