Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E rave noa Iehova i te mea tia

E rave noa Iehova i te mea tia

E rave noa Iehova i te mea tia

“E parau-tia ta Iehova i tana atoa ra mau haerea.”—SALAMO 145:17.

1. Eaha to oe huru ia huti te hoê taata i te faaotiraa hape no nia ia oe, e eaha te haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai i teie huru tupuraa?

 UA HUTI aˈena anei te hoê taata i te faaotiraa hape no nia ia oe, ma te aimârô paha i ta oe mau ohipa aore ra to oe mau manaˈo turai, e aita hoi oia i ite pauroa i te mau mea? Ahiri e, ua inoino paha oe—ma te tano hoi. E nehenehe tatou e huti mai i te hoê haapiiraa faufaa i teie huru tupuraa: Mea maitai eiaha ia huti oioi noa i te mau faaotiraa e aita hoi tatou i ite i te taatoaraa o te mau mea.

2, 3. Eaha to vetahi huru no nia i te mau aamu bibilia e aita e ravai ra te parau rii no te pahono i te mau uiraa atoa, eaha râ ta te Bibilia e faaite maira no nia ia Iehova?

2 E mea tia ia tapea tatou i teie haapiiraa i roto i to tatou feruriraa ia hutihia te mau faaotiraa no nia i te Atua ra o Iehova. No te aha hoi? No te mea te vai ra te tahi mau aamu bibilia e mea maere paha i te omuaraa. Aita paha e ravai ra te parau rii o teie mau aamu—peneiaˈe no nia i te mau ohipa a te tahi feia haamori o te Atua aore ra no nia i ta te Atua mau haavaraa i tahito ra—no te pahono i te taatoaraa o ta tatou mau uiraa. Ma te peapea, te faahapa nei vetahi i teie mau aamu, e tae roa i te uiui no nia i te huru parau-tia e te tia o te Atua. Tera râ, te faaite maira te Bibilia e “e parau-tia ta Iehova i tana atoa ra mau haerea.” (Salamo 145:17) Te haapapu atoa maira ta ˈna Parau e ‘e ore oia e rave i te parau ino.’ (Ioba 34:12; Salamo 37:28) A feruri na ïa eaha to ˈna huru ia huti te tahi pae i te mau faaotiraa hape no nia ia ˈna!

3 E hiˈopoa anaˈe e pae tumu e mea tia ˈi ia farii tatou i ta Iehova mau haavaraa. I muri iho, ma te tapea i teie mau tumu i roto i te feruriraa, e hiˈopoa tatou e piti aamu bibilia o ta vetahi paha e manaˈo e mea fifi ia taa.

No te aha e farii ai i ta Iehova mau haavaraa?

4. No te aha e mea tia ˈi ia faaite tatou i te haehaa ia hiˈo tatou i ta te Atua mau ohipa? A horoa i te hoê faahohoˈaraa.

4 Na mua, no te mea ua ite Iehova i te taatoaraa o te mau tupuraa e aita hoi tatou i ite, e mea tia ia faaite tatou i te haehaa ia hiˈo tatou i ta te Atua mau ohipa. Ei faahohoˈaraa: A manaˈo na i te hoê haava roo maitai no nia i te raveraa i te mau faaotiraa pae tahi ore o tei horoa i te hoê utua i roto i te hoê hororaa i te tiripuna. Eaha ïa to oe manaˈo i te hoê taata o te faahapa i ta te haava faaotiraa ma te ite ore i te mau mea atoa aore ra ma te taa ore i te mau ture i faaohipahia? E mea maamaa no te hoê taata ia faahapa i te hoê ohipa ma te ore e ite i te mau mea atoa. (Maseli 18:13) Auê ïa te rahi atu â te maamaa ia faahapa te taata haihai i “te Haava i to te ao atoa nei”!—Genese 18:25.

5. Eaha te mea eiaha tatou e haamoe ia taio tatou i te mau aamu bibilia no nia i to te Atua haavaraa i te tahi mau taata?

5 Te piti o te tumu e farii ai tatou i ta te Atua mau haavaraa, oia ïa taa ê roa i te taata, e nehenehe ta te Atua e hiˈo i te aau. (Samuela 1, 16:7) Te faˈi ra ta ˈna Parau e: “O vau o Iehova, o tei paheru i te aau, tei tamata i te manaˈo, ia hopoi atu vau i te taata atoa ra i tei au i ta ˈna ra parau, e tei au i te hopea o ta ˈna e rave ra.” (Ieremia 17:10) No reira, ia taio tatou i te mau aamu bibilia no nia i to te Atua haavaraa i te tahi mau taata, eiaha ïa ia moehia ia tatou e e ite oia i te mau mea atoa, ma te hiˈopoa i te mau manaˈo, te mau hinaaro, e te mau opuaraa huna tei ore i papaihia i roto i ta ˈna Parau.—Paraleipomeno 1, 28:9.

6, 7. (a) Mea nafea to Iehova faaiteraa e e tapea papu oia i ta ˈna mau ture aveia tia e te parau-tia noa ˈtu e e haapaeraa rahi no ˈna iho? (b) Eaha te mea e mea tia ia haamanaˈo tatou mai te peu e e taio tatou i te tahi mea i roto i te Bibilia o te haafeaa ia tatou e ua ohipa anei te Atua ma te tia e te tano?

6 A tapao na i te toru o te tumu e farii ai i ta Iehova mau haavaraa: E tapea papu oia i ta ˈna mau ture aveia tia e te parau-tia noa ˈtu e e haapaeraa rahi no ˈna iho. A rave na i te hoê hiˈoraa. Ia ˈna i horoa i ta ˈna Tamaiti ei hoo no te faaora i te huitaata faaroo i te hara e i te pohe, ua pee Iehova i ta ˈna mau ture aveia tia e te parau-tia. (Roma 5:18, 19) Tera râ, ia ˈna i hiˈo i ta ˈna Tamaiti here e mauiui ra e e pohe ra i nia i te hoê pou haamauiuiraa, eita e ore e ua mauiui roa ino Iehova. Eaha ïa ta te reira e faaite maira no nia i te Atua? No nia i “te ora [i aufauhia] e te Mesia ra ia Iesu,” te na ô ra te Bibilia e: “Ei faaiteraa mai i ta ˈna [te Atua] ra parau-tia.” (Roma 3:24-26; MN) Te taiohia ra i roto i te tahi atu huriraa o te Roma 3:25 e: “Te faaite ra te reira e e rave noa iho â te Atua i te mea tia e te mea au.” (New Century Version) Oia mau, ua ineine roa Iehova i te horoa i te hoo ei faaiteraa e te haafaufaa roa ra oia i “te mea tia e te mea au.”

7 No reira, mai te peu e e taio tatou i te tahi mea i roto i te Bibilia o te haafeaa i te tahi pae e ua ohipa anei te Atua ma te tia e te tano, ia haamanaˈo ïa tatou i teie manaˈo e tia ˈi: No to ˈna mau-papu-raa i ta ˈna mau ture aveia tia e te parau-tia, aita Iehova i faaherehere aˈe i ta ˈna iho Tamaiti i te faarururaa ˈtu i te hoê pohe mauiui mau. E ofati anei oia i teie mau ture aveia no te tahi atu mau ohipa? Teie te parau mau, e ore roa Iehova e ofati i ta ˈna mau ture aveia parau-tia e te tia. Ua ravai roa ïa ta tatou mau tumu no te haapapu e e rave noa oia i te mea tia e i te mea au.—Ioba 37:23.

8. No te aha aita ˈi e tuatiraa te manaˈoraa te taata e aita to Iehova huru parau-tia e te tia?

8 A hiˈo na i te maha o te tumu e farii ai tatou i ta Iehova mau haavaraa: Ua hamani Iehova i te taata ma to ˈNa ihora huru. (Genese 1:27) Ua horoahia ïa na te taata te mau ateriputi mai to te Atua ra te huru, e oia atoa te manaˈo o te parau-tia e te tia. Aita e tuatiraa mai te peu e e turai to tatou manaˈo o te parau-tia e te tia ia tatou ia manaˈo e aita to Iehova teie â mau huru maitatai. Ahiri e, e maere tatou i te hoê aamu taa ê o te Bibilia, e titauhia ia haamanaˈo tatou e no to tatou huru hara, e mea tia ore ïa to tatou manaˈo no nia i te mea tia e i te mea tano. E Atua parau-tia e te tia roa o Iehova, tei hamani ia tatou ma to ˈna ihora huru. (Deuteronomi 32:4) E mea maamaa te manaˈo e e nehenehe te taata e riro ei mea tia e te parau-tia aˈe i te Atua!—Roma 3:4, 5; 9:14.

9, 10. No te aha Iehova e ore ai e faahepohia ia faataa aore ra ia faatia i ta ˈna mau ohipa i mua i te taata?

9 Te pae o te tumu e farii ai i ta Iehova mau haavaraa, o oia “tei Teitei i te fenua atoa nei.” (Salamo 83:18) No teie tiaraa to ˈna, eita o ˈna e faahepohia ia faataa aore ra ia faatia i ta ˈna mau ohipa i mua i te taata. O oia te Potera Rahi, e au tatou i te araea i taraihia ei farii, ta ˈna e faaohipa mai ta ˈna e hinaaro. (Roma 9:19-21) O vai hoi tatou nei—te farii araea i roto i to ˈna rima—no te faahapa i ta ˈna mau faaotiraa aore ra ohipa? I to te patereareha Ioba taa-ore-raa i to te Atua huru i nia i te huitaata, ua faatitiaifaro Iehova ia ˈna, ma te ui: “E faaore mau â ta oe i ta ˈu ra [parau-tia]? E faahapa mai â oe ia ˈu ia tiahia oe ra?” I to ˈna iteraa e ua parau oia ma te taa ore, ua tatarahapa o Ioba i muri iho. (Ioba 40:8; MN; 42:6) Eiaha roa tatou ia itehia ia hara i te faahaparaa i te Atua!

10 Papu maitai, te vai ra te mau tumu papu ia tiaturi tatou e e rave noa Iehova i te mea tia. Ma teie niu no te taa i to Iehova mau haerea, e hiˈopoa anaˈe e piti aamu bibilia o ta vetahi paha e maere. Te aamu matamua no nia ïa i te mau ohipa a te hoê o te feia haamori o te Atua, e te tahi atu, no nia ïa i te tupuraa o te haavaraa a te Atua iho.

No te aha Lota i pûpû ai i ta ˈna na tamahine i te tiaa iria?

11, 12. (a) A faatia i te ohipa i tupu i to te Atua tonoraa ˈtu i Sodoma e piti melahi tei rave i te tino taata. (b) Ua faatupu teie aamu i teihea mau uiraa i roto i te feruriraa o te tahi pae?

11 I roto i te Genese pene 19, e ite tatou i te aamu o te ohipa i tupu i to te Atua tonoraa ˈtu i Sodoma e piti melahi tei rave i te tino taata. Ua onoono o Lota e ia faaea na manihini i to ˈna fare. I taua po ra râ, ua haaati maira te tiaa taata no te oire i te fare e ua ani e ia hopoihia mai na manihini i rapaeau no te mau ohipa morare ore. Ua tamata Lota i te haaferuri i te tiaa, ma te ore râ e manuïa. Ma te imi i te paruru i ta ˈna na manihini, ua parau Lota e: “Eiaha na, e au mau taeae, e na reira i tena na parau ino: Inaha, e pue tamahine ta ˈu toopiti aore â i ite i te taata; o ta ˈu ïa e aratai mai i rapae ia outou nei, a rave ai outou i ta outou e hinaaro ia raua ra; eiaha râ e rave noa ˈtu i teie nei pue taata, i haere mai ai hoi raua i roto i tau fare nei.” Aita te tiaa i tâuˈa aˈe e ua fatata ratou i te vavahi i te opani. I te pae hopea, ua haamatapo atura na melahi i taua tiaa maamaa ino ra.—Genese 19:1-11.

12 Ma te maramarama maitai, ua faatupu teie aamu i te mau uiraa i roto i te feruriraa o te tahi pae. Ua uiui ratou: ‘Mea nafea i tia ˈi ia Lota ia imi i te paruru i na manihini ma te pûpû atu i ta ˈna na tamahine i te tiaa taiata? Aita anei o ˈna i ohipa ma te tano ore, e ma te mǎtaˈu haere noa?’ Ia au i teie aamu, no te aha te Atua i faaurua ˈi ia Petero ia parau ia Lota e “taata parau-tia”? Ua ohipa anei Lota ma te fariihia e te Atua? (Petero 2, 2:7, 8) E feruri maite anaˈe i te reira ia ore tatou ia huti mai i te faaotiraa hape.

13, 14. (a) Eaha te mea tia ia tapaohia no nia i te aamu bibilia o te mau ohipa a Lota? (b) Eaha te faaite e aita o Lota i mǎtaˈu noa ˈˈe?

13 Na mua, e mea tia ia tapaohia e aita e fariihia ra aore ra e faautuahia ra te mau ohipa a Lota, te faatia noa ra râ te Bibilia i te ohipa i tupu. Aita atoa te Bibilia e faaite maira i to Lota manaˈo aore ra te mea i turai ia ˈna ia na reira. Ia hoˈi mai oia i te “tia-faahou-raa . . . [o] te feia parau-tia,” peneiaˈe e faaite o ˈna i te tahi atu â mau mea rii.—Ohipa 24:15.

14 E ere o Lota i te taata mǎtaˈu haere noa. Tei mua oia i te hoê tupuraa fifi. Ma te parau e “i haere mai ai” na manihini i to ˈna “fare nei,” te faaite ra Lota e ua turaihia o ˈna ia horoa i te paruru e te haapuraa no raua. E ere râ te reira i te mea ohie. Te faatia ra te taata tuatapapa ra o Josèphe e “e feia parau-tia ore e te paieti ore i mua i te Atua” te feia no Sodoma e “eita ratou e au i te feia ěê, e ua rave ino ia ratou iho i te mau peu pâiˈa a to Sodoma.” Aita hoi Lota i otohe i mua i te tiaa taata riri roa. Area râ, ua haere oia i rapaeau no te haaferuri i teie mau taata iria. E ‘ua opani atoa maira hoi i te uputa.’—Genese 19:6.

15. No te aha e nehenehe ai e parau e ua ohipa maitai paha Lota ma te faaroo?

15 ‘Noa ˈtu râ,’ e ui paha vetahi, ‘no te aha Lota i pûpû ai i ta ˈna na tamahine i te tiaa?’ Eiaha e faaoti noa e e manaˈo ino to Lota, no te aha e ore ai e hiˈo i te tahi mau ravea? Na mua roa, ua ohipa paha Lota ma te faaroo. E nafea ïa? Ma te feaa ore, ua ite Lota e mea nafea to Iehova parururaa ia Sara, te vahine a Aberahama, metua tane fetii o Lota. A haamanaˈo na, i te mea e e mea nehenehe roa o Sara, ua ani Aberahama ia ˈna ia parau o ˈna e e taeae oia no ˈna, ma te mǎtaˈu e e haapohehia o ˈna no te rave ia Sara. * I muri iho, ua arataihia Sara i ǒ Pharao. Ua ohipa râ Iehova ia ore Pharao e mafera ia Sara. (Genese 12:11-20) Ua riro paha Lota i te tiaturi e e nehenehe ta ˈna na tamahine e paruruhia mai te reira te huru. Papu roa, ua ohipa mau Iehova na roto i te arai o ta ˈna na melahi, e ua ora mai na vahine apî.

16, 17. (a) Mea nafea to Lota tamataraa i te faahuru ê aore ra i te faahuehue i te feia no Sodoma? (b) Noa ˈtu eaha to Lota manaˈo, eaha ta tatou e nehenehe e papu?

16 A hiˈo na i te tahi atu â ravea. Ua tamata atoa paha Lota i te faahuru ê aore ra i te faahuehue i te taata. Ua tiaturi paha o ˈna e eita ta ˈna na tamahine e hinaarohia e te tiaa no te peu mahu a to Sodoma. (Iuda 7) Hau atu â, ua momoˈahia teie na vahine apî i te tane o te oire, e peneiaˈe to rotopu i teie tiaa te fetii, te hoa, aore ra te hoa rave ohipa a ta ˈna na hunoa tane. (Genese 19:14) Ua manaˈo paha Lota e no teie huru taairaa, e tia mai te tahi taata o teie tiaa no te paruru i ta ˈna na tamahine. E ere ïa te tiaa tei amahamaha i te mea atâta roa. *

17 Noa ˈtu eaha to Lota manaˈo e manaˈo turai, e nehenehe tatou e papu i teie manaˈo: I te mea e e rave noa Iehova i te mea tia, e tumu maitai ta ˈna ia hiˈo ia Lota ei “taata parau-tia.” E ia hiˈo tatou i te mau ohipa a te tiaa taata maamaa o Sodoma, te vai ra anei te tahi noa ˈˈe manaˈo feaa e ua tano roa Iehova i te faataeraa i te haavaraa i nia i te huiraatira o teie oire ino?—Genese 19:23-25.

No te aha Iehova i tairi pohe ai ia Uza?

18. (a) Eaha tei tupu i to Davida tamataraa i te hopoi i te Afata i Ierusalema? (b) E faatupu teie aamu i teihea uiraa?

18 Te tahi atu aamu o tei haamaere paha i te tahi pae, i to Davida ïa tamataraa i te hopoi i te afata o te faufaa i Ierusalema. Ua tuuhia te Afata i nia i te hoê pereoo arataihia e Uza e to ˈna taeae. Te na ô ra te Bibilia e: “E tae anaˈe atura ratou i te vahi papairaa sitona o Nakona, ua nanao atura Uza i tana rima i te afata a te Atua, e ua rave atura; ua turori hoi te mau puaatoro. Tupu aˈera te riri o Iehova ia Uza; tairihia ihora oia e te Atua i reira ra, pohe roa aˈera oia i reira i pihaiiho i te afata a te Atua no ta ˈna hapa.” Tau avaˈe i muri aˈe, ua manuïa te piti o te tamataraa, i te hopoiraahia te Afata ia au i ta Iehova i faaue, ia amohia i nia i te tapono o te mau ati Levi a Kohata. (Samuela 2, 6:6, 7; Numera 4:15; 7:9; Paraleipomeno 1, 15:1-14) E ui paha vetahi: ‘No te aha Iehova i tairi uˈana roa ˈi? Te tamata noa ra hoi Uza i te paruru i te Afata.’ Ia ore tatou e huti i te faaotiraa hape, e mea maitai ia tapao tatou i te tahi mau parau rii faufaa.

19. No te aha Iehova e ore roa ˈi e rave i te mea tia ore?

19 E mea tia ia haamanaˈo tatou e eita roa Iehova e rave i te mea tia ore. (Ioba 34:10) Ia na reira oia, aita ïa oia e aroha ra, e ua ite tatou i roto i ta tatou haapiiraa bibilia taatoa e “e aroha te Atua.” (Ioane 1, 4:8) Hau atu â, te faaite maira te mau Papai e ‘o te parau-tia ra e te au o te tumu ïa o to te Atua ra terono.’ (Salamo 89:14) E nafea ïa Iehova e nehenehe ai e rave i te mea tia ore? Mai te peu e, e na reira oia, e faaino ïa oia i te niu iho o to ˈna mana arii.

20. No teihea mau tumu e mea tia ˈi ia ite maitai Uza i te mau faaueraa no nia i te Afata?

20 A haamanaˈo noa e e mea tia ia ite maitai Uza i te Ture. Ua taaihia te Afata i te vairaa mai o Iehova. Te haapapu ra te Ture e eiaha roa te taata i ore i faatiahia ia tapea i te reira, e ma te faaara maitai e e haapohehia te taata e ofati i te ture. (Numera 4:18-20; 7:89) No reira, eiaha roa e haafaufaa-ore-hia te ohipa o te hopoiraa i teie Afata moˈa. E au ra e e ati Levi o Uza (e ere râ i te hoê tahuˈa), no reira e mea tia ia ˈna ia matau maitai i te Ture. Hau atu â, i te mau matahiti na mua ˈtu, ua hopoihia te Afata i te fare o to ˈna metua tane no te tiai i te reira. (Samuela 1, 6:20–7:1) Ua vai noa te Afata i reira fatata e 70 matahiti i te maoro, e tae roa i to Davida faaotiraa e hopoi ê i te reira. Mai to ˈna tamarii-rii-raa ra hoi, ua ite maitai Uza i te mau ture no nia i te Afata.

21. No nia i te tupuraa o Uza, no te aha e mea faufaa ˈi ia haamanaˈo e e hiˈo Iehova i te mau manaˈo turai o te aau?

21 Mai tei faahiti-aˈena-hia, e nehenehe Iehova e hiˈo i te aau. I te mea e te faahiti ra ta ˈna Parau i te ohipa a Uza e “hapa,” ua ite paha Iehova i te tahi hinaaro miimii tei ore i faataa-papu-hia i roto i te aamu. E taata teoteo paha anei o Uza, oioi i te na nia iho i te mau otia tia? (Maseli 11:2) I te aratairaa i mua i te taata i te Afata ta to ˈna fetii i tiai i ǒ ratou, ua faaoru anei oia ma te faarahi ia ˈna? (Maseli 8:13) Ua ere anei Uza i te faaroo a manaˈo ai e ua poto te rima o Iehova no te faaafaro i te afata moˈa e faataipe ra i to ˈna vairaa mai? Noa ˈtu eaha te tupuraa, e nehenehe tatou e papu e ua rave Iehova i te mea tia. Ua ite mau oia i te tahi mea i roto i to Uza aau i faatae oioi ai Oia i te haavaraa.—Maseli 21:2.

Te hoê niu papu no te tiaturiraa

22. E nafea e itehia ˈi to Iehova paari i te mea e i te tahi taime eita e faaitehia i roto i ta ˈna Parau vetahi mau mea rii?

22 E itehia te paari hau ê o Iehova i te mea e i te tahi taime eita e faaitehia i roto i ta ˈna Parau vetahi mau mea rii. Mea na reira Iehova e horoa mai ai i te hoê ravea no te faaite e te tiaturi ra tatou ia ˈna. Na roto i te mau mea ta tatou i hiˈopoa mai nei, e ere anei i te mea maramarama e e mau tumu papu ta tatou no te farii i ta Iehova mau haavaraa? Oia, ia haapii tatou i te Parau a te Atua ma te aau haavare ore e te feruriraa farii, e ite hau atu â tatou no nia ia Iehova i te tiaturi-papu-raa e e rave noa oia i te mea tia e te parau-tia. No reira, ia faatupu te tahi aamu bibilia i te mau uiraa e aita hoi e noaa oioi mai ia tatou te mau pahonoraa papu, ia tiaturi roa ïa tatou e ua rave Iehova i te mea tia.

23. Eaha ta tatou e nehenehe e tiaturi no nia i ta Iehova mau ohipa no a muri aˈe?

23 E nehenehe tatou e fanaˈo i te hoê â tiaturi no nia i ta Iehova mau ohipa no a muri aˈe. No reira ia papu noa tatou e ia haere mai oia no te faatae i te haavaraa i te ati rahi e fatata maira, eita oia e “haamou . . . i te feia parau-tia, e te paieti ore.” (Genese 18:23) Eita roa ˈtu to ˈna hinaaro i te tia e te parau-tia e faatia ia ˈna ia na reira. E nehenehe atoa tatou e tiaturi roa e i roto i te ao apî e fatata maira, e haamâha oia i to tatou mau hinaaro atoa ma te ravea maitai roa ˈˈe.—Salamo 145:16.

[Nota i raro i te api]

^ E mǎtaˈu tano to Aberahama no te mea te faaite ra te hoê gima tahito e ua faaue te hoê Pharao i te mau faehau e haru i te hoê vahine nehenehe e e taparahi i ta ˈna tane.

^ No te mau manaˈo hau, a hiˈo i te Tour de Garde o te 1 no Mati 1980, api 31.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No teihea mau tumu e farii ai tatou i ta Iehova mau haavaraa?

• Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia ore e huti i te faaotiraa hape no nia i to Lota pûpûraa ˈtu i ta ˈna na tamahine i te tiaa iria?

• Eaha te mau tuhaa te nehenehe e tauturu ia tatou ia taa no te aha Iehova i tairi pohe roa ˈi ia Uza?

• Eaha ta tatou e nehenehe e tiaturi no nia i ta Iehova mau ohipa no a muri aˈe?

[Uiraa haapiiraa]