Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te Mesia—te tumu rahi o te parau tohu

Te Mesia—te tumu rahi o te parau tohu

Te Mesia—te tumu rahi o te parau tohu

“O te parau . . . ia Iesu ra, o te varua ïa o te tohu.”—APOKALUPO 19:10.

1, 2. (a) Mai te matahiti 29 T.T., teihea faaotiraa ta Iseraela i rave? (b) Eaha te hiˈopoahia i roto i teie tumu parau?

 TEI te matahiti 29 T.T. tatou e te paraparau rahi nei to Iseraela no nia i te Mesia tǎpǔhia. Ua fatimauu atu â te taviniraa a Ioane Bapetizo. (Luka 3:15) E patoi Ioane e e ere oia i te Mesia. No nia râ ia Iesu no Nazareta, e na ô oia e: “Teie ta ˈu parau, o te Tamaiti ïa oia na te Atua.” (Ioane 1:20, 34) Eita e maoro, e pee te mau nahoa taata ia Iesu no te faaroo i ta ˈna haapiiraa e ia faaorahia ratou e ana.

2 I te mau avaˈe i muri iho, e horoa Iehova e rave rahi haapapuraa no nia i ta ˈna Tamaiti. E niu papu to te feia o tei ite i te mau Papai e o te hiˈo i ta Iesu mau ohipa no te faahotu i te faaroo ia ˈna. Ua ere râ te rahiraa o te nunaa o te faufaa a te Atua i te faaroo. E mea huru iti te taata o te taa e o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua. (Ioane 6:60-69) E nafea outou ahiri outou i ora na i tera ra tau? E turaihia anei outou ia farii ia Iesu ei Mesia e ia riro ei pǐpǐ haapao maitai na ˈna? A hiˈo na i ta Iesu iho haapapuraa i to ˈna ihotaata i to ˈna pariraahia i te ofati i te Sabati, e a tapao na i te mau haapapuraa ta ˈna e horoa i muri aˈe no te haapuai i te faaroo o ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore.

E haapapu Iesu iho

3. Eaha te mau tupuraa i titauhia ˈi ia haapapu Iesu i to ˈna ihotaata?

3 E tau o te oroa Pasa i te matahiti 31 T.T. teie, e tei Ierusalema Iesu. No faaora noa ˈtura oia i te hoê taata o tei maˈihia e 38 matahiti i te maoro. E faahapa râ te mau ati Iuda ia Iesu no to ˈna na reiraraa i te Sabati. E pari atoa ratou ia ˈna i te faainaina Atua e e imi ratou i te haapohe ia ˈna no te mea e parau oia e o te Atua to ˈna Metua. (Ioane 5:1-9, 16-18) E horoa mai ta Iesu parururaa ia ˈna iho e toru manaˈo haaferuri puai o te haapapu i te mau ati Iuda aau haavare ore i te ihotaata mau o Iesu.

4, 5. Eaha te fa o ta Ioane taviniraa, e mea nafea to ˈna faatupu-maitai-raa i te reira?

4 A tahi, e haapapu Iesu i te parau a Ioane Bapetizo o tei na mua ˈtu ia ˈna, ma te na ô e: “O outou iho hoi tei tono i te vea ia Ioane ra, e ua faaite mai oia i te parau mau. O taua lamepa aama ra oia e te anaana; e i oaoa poto noa ˈtura outou i to ˈna maramarama.”—Ioane 5:33, 35.

5 O Ioane Bapetizo te ‘lamepa aama ra e te anaana’ no te mea hou to ˈna tapearaahia ma te tia ore e Heroda, ua faatupu oia i te faaueraa a te Atua e faaineine i te eˈa no te Mesia. Teie ta Ioane i parau: ‘Ia itea te Mesia i to Iseraela, i haere mai ai au a bapetizo ai i te pape nei. Hiˈo atura vau i te varua i te pouraa mai mai te raˈi mai, mai te uupa ra, e ua faaea ihora i nia iho ia ˈna. Eita ra vau e ite ia ˈna, auaa tei tono mai ia ˈu e bapetizo i te pape nei i parau mai ia ˈu e, O ta oe e hiˈo i te [v]arua i te pouraa mai, e te faaearaa i nia iho ia ˈna ra, oia ïa, o tei bapetizo ïa ma te [varua moˈa]. Ite atura hoi au, e teie ta ˈu parau, o te Tamaiti ïa oia na te Atua.’ * (Ioane 1:26-37; MN) Ua faataa maitai Ioane ia Iesu mai te Tamaiti a te Atua—te Mesia tǎpǔhia. Mea maramarama maitai ta Ioane haapapuraa fatata e vau avaˈe i muri aˈe i to ˈna poheraa, ua faˈi e rave rahi ati Iuda aau haavare ore e: “Te mau parau a Ioane i parau i teie nei taata, e parau mau anaˈe ïa.”—Ioane 10:41, 42.

6. No te aha e mea tia ˈi ia haapapu te mau ohipa a Iesu i te taata e te turu ra te Atua ia ˈna?

6 I muri iho, e faaohipa Iesu i te tahi atu manaˈo haaferuri no te haapapu i to ˈna tiaraa Mesia. E faaite oia i ta ˈna iho mau ohipa maitatai ei haapapuraa i te turu a te Atua. E na ô oia e: “E faatia rahi . . . ta ˈu i ta Ioane; o te mau ohipa hoi a te Metua i pûpû mai na ˈu e rave ra, o taua mau ohipa ra ta ˈu e rave nei, o te faatia mai ïa ia ˈu e na te Metua vau i tono mai.” (Ioane 5:36) Eita e tia i to Iesu mau enemi atoa ia patoi i teie haapapuraa, tae noa ˈtu i te semeio e rave rahi. “Te aha nei tatou? e rave rahi hoi ta teie nei taata tapao e rave nei,” ta te tahi feia ïa e ui i muri aˈe. (Ioane 11:47) E farii maitai râ vetahi e e parau e: “Ia tae mai te Mesia ra e rahi atu anei ta ˈna tapao e rave i ta teie nei taata i rave?” (Ioane 7:31) Ua nehenehe maitai aˈe te feia e faaroo ra ia Iesu e haroaroa i te mau huru maitatai o te Metua i roto i te Tamaiti.—Ioane 14:9.

7. E nafea te mau Papai Hebera e parau ai ia Iesu?

7 I te pae hopea, e huti Iesu i te ara-maite-raa i nia i te hoê faaiteraa o te noaa ore i te patoi. ‘Te parau i papaihia ra, o taua mau parau ra ïa o te faaite ia ˈu,’ ta ˈna ïa e parau, ma te na ô â e: “Ahiri . . . outou i faaroo ia Mose, ua faaroo mai ïa outou ia ˈu, i papai hoi oia i te parau no ˈu.” (Ioane 5:39, 46) Parau mau, o Mose te hoê noa o te ite e rave rahi hou te Kerisetianoraa o tei papai i te parau no te Mesia. Te vai ra e mau hanere parau tohu e huitupuna mataratara maitai i roto i ta ratou mau papai, o te faaite pauroa o vai te Mesia. (Luka 3:23-38; 24:44-46; Ohipa 10:43) E te Ture a Mose ïa? Ua papai te aposetolo Paulo e: “Riro atura te ture ei orometua e aratai ia tatou i te Mesia ra.” (Galatia 3:24) Oia, ‘o te parau ia Iesu ra, o te varua [aore ra, o te aratairaa, te hinaaro, e te fa taatoa] ïa o te tohu.’—Apokalupo 19:10.

8. No te aha te ati Iuda e rave rahi i ore ai i faahotu i te faaroo i te Mesia?

8 Eita anei teie mau mea atoa—ta Ioane faaiteraa taa maitai, ta Iesu iho mau ohipa puai e te mau huru maitatai o te Atua ta ˈna iho e faaite ra, e e rave rahi faaiteraa a te mau Papai—e haapapu ra ia outou e o Iesu te Mesia? E ite oioi te feia atoa o te hinaaro mau i te Atua e i ta ˈna Parau i te reira e e faahotu i te faaroo ia Iesu ei Mesia tǎpǔhia. Aita râ tera hinaaro i Iseraela. Teie ta Iesu i parau i to ˈna mau enemi: ‘Ua ite au ia outou, e aita roa o outou hinaaro i te Atua i roto ia outou na.’ (Ioane 5:42) Aita ratou i “haapao i ta te Atua anaˈe ra haamaitai,” ua ‘titau râ ratou i ta ratou iho haamaitai.’ No reira ïa ratou i patoi ai ia Iesu, o te riri roa mai to ˈna Metua i tera feruriraa!—Ioane 5:43, 44; Ohipa 12:21-23.

Haapuaihia e te hoê orama tohu

9, 10. (a) No te aha e mea faufaa iho â ˈi te hoê tapao no te mau pǐpǐ a Iesu? (b) Eaha te parau faahiahia ta Iesu i fafau i ta ˈna mau pǐpǐ?

9 Ua mairi hoê matahiti mai to Iesu haapapuraa aˈenei i to ˈna tiaraa Mesia. Ua mahemo te tau o te oroa Pasa o te matahiti 32 T.T. Ua faaea e rave rahi feia tiaturi i te pee ia ˈna, peneiaˈe no te hamani-ino-raa, te nounou taoˈa, aore ra te mau peapea o te oraraa. Ua taa ore aore ra ua inoino paha vetahi ê no to Iesu farii-ore-raa i te mau tutavaraa a te nunaa e faaarii ia ˈna. I to ˈna aaraahia e te mau aratai haapaoraa ati Iuda, ua patoi oia i te rave i te hoê tapao no te raˈi mai o te faahanahana ia ˈna iho. (Mataio 12:38, 39) Ua maere paha te tahi pae i teie patoiraa. Hau atu â, ua haamata Iesu i te faaite i ta ˈna mau pǐpǐ i te tahi mea ta ratou e fifi roa i te taa—“e haere oia i Ierusalema e e rahi to ˈna hamani-ino-hia i reira e te feia paari, e te mau tahuˈa rarahi ra, e te mau papai parau, e e taparahi-pohe-roa-hia” oia.—Mataio 16:21-23.

10 I roto e iva aore ra hoê ahuru avaˈe, “e faarue mai ai [Iesu] i teie nei ao, a reva ˈtu ai i te Metua ra.” (Ioane 13:1) No to ˈna tapitapi hohonu i ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore, e fafau Iesu i te tahi pae o ratou i te mea iho ta ˈna i ore i faatia i te mau ati Iuda faaroo ore—te hoê tapao no te raˈi mai. “Oia mau teie ta ˈu e parau atu ia outou nei, O te tahi pae i teie nei feia e tia mai nei, e ore ïa e ite i te pohe, e ite ai ratou i te Tamaiti a te taata i te taeraa mai i to ˈna ra basileia,” ta Iesu ïa e parau. (Mataio 16:28) Papu maitai, aita Iesu e na ô ra e e ora te tahi o ta ˈna mau pǐpǐ e tae noa ˈtu i te haamauraa o te Basileia Mesia i te matahiti 1914. Te manaˈo ra Iesu e faaite i ta ˈna na pǐpǐ piri roa ˈˈe e toru i te hoê hiˈoraa atea faahiahia roa o to ˈna hanahana ma te mana i roto i te Basileia. Ua parauhia teie orama tohu hiˈoraa atea, te faahuru-ê-raa.

11. A faataa i te orama o te faahuru-ê-raa.

11 E ono mahana i muri aˈe, e aratai Iesu ia Petero, Iakobo, e ia Ioane i nia i te hoê mouˈa teitei—i te tupuai paha o te mouˈa Heremona. I reira, ua “huru ê atura [Iesu] i mua ia ratou, anaana ˈtura tana mata mai te mahana ra, e teatea ˈtura to ˈna ahu mai te maramarama ra.” E fa atoa mai na peropheta ra Mose e o Elia, a paraparau atu ai ia Iesu. Te tupu ra paha teie ohipa faahiahia mau i te po, o te riro ei mea oraora iho â râ. E mea mau roa hoi te reira e e hinaaro Petero e faatia e toru fare ie—hoê no Iesu, hoê no Mose, e hoê no Elia. A paraparau noa ˈi Petero, e tapoˈi mai te hoê ata anaana ia ratou e e na ô mai te hoê reo no roto i taua ata ra e: “O tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna; a faaroo ia ˈna.”—Mataio 17:1-6.

12, 13. Eaha te faahopearaa o te orama o te faahuru-ê-raa i nia i te mau pǐpǐ a Iesu, e no te aha?

12 Parau mau, no haapapu noa ˈtura Petero e o Iesu ‘te Mesia te Tamaiti a te Atua ora.’ (Mataio 16:16) A feruri na râ e te faaroo ra outou i te Atua ia horoa i ta ˈna haapapuraa, ma te faaite mai i te ihotaata e te tuhaa a ta ˈna Tamaiti faatavaihia! Auê ïa tupuraa o te haapuai i te faaroo te iteraa i te orama o te faahuru-ê-raa no Petero, Iakobo, e no Ioane! No reira, ma to ratou faaroo i haapuai-rahi-hia, ua ineine maitai aˈe ratou i teie nei no te mau ohipa e tiai maira ia ratou e no ta ratou tuhaa faufaa i roto i te amuiraa no a muri aˈe.

13 E haaputapû roa te faahuru-ê-raa i te mau pǐpǐ. E 30 tiahapa matahiti i muri aˈe, e papai Petero e: “I noaa hoi ia [Iesu] i te Atua Metua ra te haamaitai e te faateitei, a tae mai ai ia ˈna taua reo no roto mai i te anaana rahi ra e, O tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna. Ua faaroo matou i taua reo no te raˈi maira, ia matou e oia atoa i nia i te mouˈa moˈa ra.” (Petero 2, 1:17, 18) Ua haaputapû atoa te tupuraa ia Ioane. Hau atu i te 60 matahiti i muri aˈe i tei tupu na, e au ra e e faahiti oia i te reira ma te parau e: “Ua ite matou i to ˈna hanahana, mai te hanahana e au i te Tamaiti fanau tahi a te Metua ra.” (Ioane 1:14) E ere râ te faahuru-ê-raa i te orama hopea i horoahia i te mau pǐpǐ a Iesu.

Haamaramaramaraa hau no te feia taiva ore o te Atua

14, 15. Mea nafea to te aposetolo Ioane toe-noa-raa e ia tae noa mai Iesu?

14 I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, e fa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i te miti no Galilea. I reira, e parau oia ia Petero e: “I hinaaro vau i te vaiiho ia [Ioane] e ia tae noa mai au ra, eaha ta oe i reira?” (Ioane 21:1, 20-22, 24) Te faaite ra anei teie mau parau e e ora ˈtu te aposetolo Ioane i te tahi atu mau aposetolo? E au ra e tera iho â, no te mea e tavini oia ia Iehova ma te haapao maitai fatata e 70 matahiti i te maoro. Teie râ, e faaite ta Iesu parau i te tahi mea faufaa ˈtu â.

15 Te haamanaˈo maira te parau “e ia tae noa mai au ra” i ta Iesu faahitiraa i “te Tamaiti a te taata i te taeraa mai i to ˈna basileia.” (Mataio 16:28) E toe noa mai o Ioane e ia tae noa mai Iesu no te mea e horoahia i muri aˈe ia Ioane ra i te orama tohu o te taeraa mai o Iesu ma te mana i roto i te Basileia. I te pae hopea o te oraraa o Ioane, a tapeahia ˈi oia i te motu o Patamo, e fanaˈo oia i te Apokalupo e te taatoaraa o to ˈna mau tapao tohu maere o te mau ohipa e tupu i te roaraa o “te mahana o te Fatu.” Ua putapû roa Ioane i teie mau orama faahiahia roa ia Iesu e parau e: “E tae vave mai atu â vau,” e na ô Ioane e: “Oia ïa, a haere mai, e te Fatu, e Iesu e!”—Apokalupo 1:1, 10; 22:20.

16. No te aha e mea faufaa ˈi ia tamau noa tatou i te haapuai i to tatou faaroo?

16 E farii te feia aau haavare ore e ora ra i te senekele matamua ia Iesu ei Mesia a faahotu atu ai i te faaroo ia ˈna. Ia hiˈohia te ereraa rahi o te faaroo o te mau taata e haaati ia ratou, te ohipa ta ratou e rave, e te mau tamataraa e tiai maira ia ratou, mea hinaarohia ia haapuai te mau taata o te riro ei feia tiaturi i to ratou faaroo. Ua horoa Iesu e rave rahi haapapuraa i to ˈna tiaraa Mesia e te mau orama tohu maramarama ei faaitoitoraa i ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore. I teie tau, te ora nei iho â tatou i “te mahana o te Fatu.” Ua fatata te Mesia i te haamou i te faanahoraa ino taatoa o te mau mea a Satani e i te faaora i te nunaa o te Atua. E mea tia atoa ia haapuai tatou i to tatou faaroo ma te faaohipa roa i te mau faanahoraa atoa a Iehova no to tatou maitai pae varua.

Paruruhia i te pouri e te ati rahi

17, 18. Eaha te taa-ê-raa rahi i vai na i te senekele matamua i rotopu i ta Iesu mau pǐpǐ e te feia i patoi na i te opuaraa a te Atua, e eaha te faahopearaa o na pǔpǔ taitahi?

17 I muri aˈe i to Iesu poheraa, e auraro te mau pǐpǐ ma te itoito i ta ˈna faaueraa e faaite ia ˈna “i Ierusalema nei e Iudea atoa hoi e ati noa ˈˈe Samaria, e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” (Ohipa 1:8) Noa ˈtu te mau tau hamani-ino-raa uˈana, e haamaitai Iehova i te amuiraa Kerisetiano i haamau-apî-hia i te maramarama pae varua e te pǐpǐ apî e rave rahi.—Ohipa 2:47; 4:1-31; 8:1-8.

18 I te tahi aˈe pae, te ino riirii ra te mau tiairaa a te feia o te patoi i te parau apî maitai. “O te eˈa ra o te paieti ore ra, e au ïa i te pouri,” ta te Maseli 4:19 ïa e parau ra. “Aore ratou i ite i ta ratou e turori ra.” E uˈana “te pouri” i te matahiti 66 T.T., a haaati ai te mau nuu Roma ia Ierusalema. I muri aˈe i te faarueraa poto no te hoê tumu ite-ore-hia, e hoˈi mai to Roma i te matahiti 70 T.T., i te reira taime e haamouhia ˈi te oire. Ia au i te taata tuatapapa ati Iuda ra o Josèphe, e pohe hoê mirioni tiahapa ati Iuda. E horo râ te mau Kerisetiano haapao maitai. No te aha? No te mea i te faaoreraahia te haaatiraa matamua, e auraro ratou i ta Iesu faaueraa e horo.—Luka 21:20-22.

19, 20. (a) No te aha aita ˈi e tumu ia mǎtaˈu te nunaa o te Atua a fatata ˈi teie nei faanahoraa i to ˈna hopea? (b) Eaha te maramarama faahiahia ta Iehova i horoa i to ˈna nunaa i te mau ahuru matahiti hou 1914?

19 Mai tera atoa to tatou tupuraa. Te auraa o te ati rahi e fatata maira, o te hopea ïa o te faanahoraa ino taatoa a Satani. Eiaha râ te nunaa o te Atua e mǎtaˈu, no te mea ua fafau Iesu e: “Inaha, tei pihai atoa iho vau ia outou, [i te mau mahana atoa] e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” (Mataio 28:20; MN) No te haapuai i te faaroo o ta ˈna mau pǐpǐ matamua e no te faaineine ia ratou no te mea e tiai maira ia ratou, ua horoa ˈtu Iesu i te hoê hiˈoraa atea o to ˈna hanahana i nia i te raˈi ei Arii Mesia. E i teie tau? I te matahiti 1914, ua tupu mau â taua hiˈoraa atea ra. E auê ïa tupuraa mau o te haapuai i te faaroo o te nunaa o te Atua! Te vai ra i roto te parau fafau o te hoê tau faahiahia no a muri aˈe, e ua rahi roa ˈtu te mau tavini a Iehova i te maramarama i taua tupuraa mau ra. I roto i te ao pouri o teie tau, ‘te eˈa o te feia parau-tia ra, e au ïa i te maramarama anaana ra, o tei tupu noa te anaanaraa e tae noa ˈtu i te avatea mau ra.’—Maseli 4:18.

20 Hou te matahiti 1914, ua haamata te hoê pǔpǔ iti o te mau Kerisetiano faatavaihia i te maramarama i te pue parau mau faufaa no nia i te hoˈiraa mai o te Fatu. Ei hiˈoraa, ua haroaroa ratou e mea ite-ore-hia te reira, mai tei parauhia e na melahi e piti o tei fa i te mau pǐpǐ i te matahiti 33 T.T. a maue ai Iesu i nia i te raˈi. I muri aˈe i to te hoê ata vehîraa ia Iesu i te mata o te mau pǐpǐ, ua na ô na melahi e: “O Iesu nei â, tei ravehia aˈenei i nia i te raˈi, e hoˈi mai ïa mai te reira atoa ra, mai ta outou i ite atu ia ˈna i te revaraa ˈtu i nia i te raˈi ra.”—Ohipa 1:9-11.

21. Eaha te tauaparauhia i roto i te tumu parau i muri nei?

21 O ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore anaˈe tei ite i to Iesu revaraa. Mai te faahuru-ê-raa ra, aita i faaitehia i te huiraatira; aita atoa te rahiraa o te ao i ite maite i tei tupu na. Mai tera mau atoa ia hoˈi mai te Mesia ma te mana i roto i te Basileia. (Ioane 14:19) O ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia haapao maitai anaˈe te haroaroa i to ˈna vairaa mai ei Arii. I roto i te tumu parau i muri nei tatou e ite ai e nafea te maramarama e ohipa roa ˈi i nia ia ratou, o te hope atu i te haaputuputuraa o te mau mirioni taata o te riro ei melo huiraatira i te fenua nei ta Iesu e faatere.—Apokalupo 7:9, 14.

[Nota i raro i te api]

^ E au ra e i to Iesu bapetizoraa, o Ioane anaˈe tei faaroo i to te Atua reo. “Aita” te mau ati Iuda ta Iesu e paraparau ra “i ite i [to te Atua] reo e to ˈna huru.”—Ioane 5:37.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• I to Iesu pariraahia i te ofati i te Sabati e i te faainaina Atua, eaha ta ˈna haapapuraa no te faaite e o oia te Mesia?

• Mea nafea to te mau pǐpǐ matamua a Iesu fanaˈoraa i te faahuru-ê-raa?

• Eaha te auraa o ta Iesu parau e toe noa mai o Ioane e ia tae noa mai oia?

• I te matahiti 1914, eaha te hiˈoraa atea tei tupu mau â?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 4]

Ua haapuai te faahuru-ê-raa i te faaroo

[Hohoˈa i te api 5]

Ua toe noa mai o Ioane e ia “tae noa mai” Iesu