Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te imiraa i te “poe maitai roa” i teie mahana

Te imiraa i te “poe maitai roa” i teie mahana

Te imiraa i te “poe maitai roa” i teie mahana

“E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite.”—MATAIO 24:14.

1, 2. (a) I to Iesu tau, eaha to te mau ati Iuda manaˈo no nia i te Basileia o te Atua? (b) Eaha ta Iesu i rave no te haamaramarama maitai no nia i te Basileia, e eaha te mau faahopearaa?

 I TO Iesu haereraa mai i te fenua nei, o te Basileia o te Atua te tumu parau e anaanatae-roa-hia e te mau ati Iuda. (Mataio 3:1, 2; 4:23-25; Ioane 1:49) I te haamataraa, aita hoi te rahiraa i taa maitai i te rahi e te mana o te Basileia; aita atoa ratou i maramarama e e faatereraa i te raˈi teie. (Ioane 3:1-5) Aita atoa vetahi o tei riro mai ei pǐpǐ na Iesu i maramarama maitai eaha mau na te Basileia o te Atua aore ra eaha te titauhia ia rave ratou ia noaa mai te haamaitairaa e riro ei arii apiti e te Mesia.—Mataio 20:20-22; Luka 19:11; Ohipa 1:6.

2 A mairi ai te tau, ua haapii Iesu ma te faaoromai i ta ˈna mau pǐpǐ e rave rahi haapiiraa, tae noa ˈtu te parabole o te poe maitai roa tei hiˈopoahia i roto i to mua ˈtu tumu parau, ma te faaite atu ia ratou i te faufaaraa ia faaitoito hua ratou iho i te imiraa i te Basileia i te raˈi. (Mataio 6:33; 13:45, 46; Luka 13:23, 24) Ua haaputapû roa paha te reira i to ratou aau no te mea aita i maoro to ratou riroraa mai ei feia poro rohirohi ore e te itoito i te evanelia o te Basileia i te mau vahi atea o te fenua, o ta te buka Ohipa ïa e haapapu maitai ra.—Ohipa 1:8; Kolosa 1:23.

3. No nia i to tatou tau, eaha ta Iesu i parau no nia i te Basileia?

3 Eaha ˈtura ïa i teie mahana? Ua tuuhia i mua i te mau mirioni taata te mau haamaitairaa o te hoê paradaiso fenua faaterehia e te Basileia. I roto i ta ˈna parau tohu rahi no nia i “te hopea o teie nei ao,” ua parau maitai Iesu: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:3, 14; Mareko 13:10) Ua faataa atoa oia e e faatupuhia teie ohipa aano mau noa ˈtu te mau haafifiraa e te mau tamataraa rarahi mau, tae noa ˈtu te hamani-ino-raa. Noa ˈtu râ, ua horoa oia i teie haapapuraa: “Te mau papu e tae noa ˈtu i te hopea ra, oia te ora.” (Mataio 24:9-13) E titau teie mau mea atoa i te huru haapaeraa e pûpûraa ia ˈna iho faaitehia e te taata hohoo ratere i roto i ta Iesu parabole. Te vai ra anei i teie mahana te mau taata e faaite papu ra i teie huru faaroo e itoito rahi i te imiraa i te Basileia?

Te oaoa i te iteraa i te parau mau

4. Eaha te faahopearaa o te parau mau o te Basileia i nia i te taata i teie mahana?

4 Ua oaoa roa te taata hohoo i roto i ta Iesu parabole i te itearaa ia ˈna ta ˈna i manaˈo e e “poe maitai roa.” Ua turai teie oaoa ia ˈna ia rave i te mau mea e maraa ia ˈna ia noaa mai teie poe. (Hebera 12:1) I teie mahana, e aratai mai e e faaitoito atoa te parau mau no nia i te Atua e to ˈna Basileia i te mau taata. Te haamanaˈo ra te reira i te mau parau a Taeae Alexander Macmillan, o tei papai no nia i to ˈna iho maimiraa i te Atua e ta ˈNa opuaraa no te huitaata, i roto i te buka ra La foi en marche (Beretane). Ua parau oia e: “Te mea i itehia e au, e mau tausani taata te ite noa ra i te reira i te mau matahiti atoa. E mau taata hoi ratou mai ia outou e ia ˈu iho nei te huru, no te mea no roto mai ratou i te mau nunaa atoa, iri atoa, huru oraraa rau e faito matahiti atoa. Eita te parau mau e haapao i te huru o te taata. E aratai mai oia i te mau huru taata atoa.”

5. Eaha te mau faahopearaa maitatai i itehia i roto i te tapura taviniraa o te matahiti 2004?

5 E itehia te parau mau o teie mau taˈo i te mau matahiti atoa ia turaihia te mau hanere tausani taata aau haavare ore e te evanelia o te Basileia o te Atua ia pûpû i to ratou ora na Iehova e ia rave i to ˈna hinaaro. Hoê â huru no te matahiti taviniraa 2004, o tei haamata mai te avaˈe Tetepa 2003 e tae atu i te avaˈe Atete 2004. I taua na avaˈe 12 ra, e 262 416 feia tei faataipe i ta ratou pûpûraa na Iehova i mua i te taata na roto i te bapetizoraa i roto i te pape. Ua tupu te reira i roto e 235 fenua, i reira te mau Ite no Iehova e faatere ai 6 085 387 haapiiraa bibilia tahebedoma i te fare no te tauturu i te mau taata oraraa rau e no roto mai e rave rahi nunaa, opu e reo ia farii i te parau mau ora o te Parau a te Atua.—Apokalupo 7:9.

6. Eaha te tumu o te maraaraa tamau i te roaraa o te mau matahiti?

6 Mea nafea teie mau mea atoa i te tupuraa? Aita ïa e feaaraa, na Iehova e aratai mai i teie feia aau farii e tano ia ˈna ra. (Ioane 6:65; Ohipa 13:48, MN) Tera râ, e mea faufaa atoa te huru pipiri ore e te mau tutavaraa rohirohi ore a te feia horoa noa ia ratou iho i te imiraa i te Basileia. I te 79raa o to ˈna matahiti, ua papai Taeae Macmillan e: “Mai to ˈu ite-matamua-raa i te mau parau fafau no te huitaata roohia i te maˈi e te pohe, aita to ˈu tiaturiraa i maheahea noa ˈˈe i teie poroi faaitehia e te Bibilia. I reira iho ua faaoti au e ite hau atu â i ta te Bibilia e haapii ra ia nehenehe au e tauturu ia vetahi ê mai ia ˈu iho nei o te imi ra i te ite no nia i te Atua Mana hope ra o Iehova e i ta ˈna mau opuaraa maitai no te huitaata.”

7. Eaha te aamu e faahohoˈa ra i te oaoa e te aau tae o te feia e ite ra i te parau mau bibilia?

7 Te ite-atoa-hia ra teie aau tae i rotopu i te mau tavini a Iehova i teie mahana. A rave na, ei hiˈoraa, ia Daniela no Vienne, Auteteria. Ua parau oia e: “Mai to ˈu tamarii-rii-raa mai â, o te Atua to ˈu hoa rahi roa ˈˈe. I hinaaro noa na vau e ite i to ˈna iˈoa no te mea no ˈu e mea ihotaata ore roa te tiaraa iˈoa ‘Atua.’ Ua tiai râ vau e tae roa i te 17raa o to ˈu matahiti i to te mau Ite no Iehova haereraa mai i to ˈu uputa. Ua faataa mai ratou i te mau mea atoa ta ˈu i hinaaro e ite no nia i te Atua. I te pae hopea, ua itehia ia ˈu te parau mau, e mea faahiahia te reira! No to ˈu oaoa rahi ua haamata vau i te poro i te mau taata atoa.” Aita i maoro ua faaooohia to ˈna huru anaanatae e to ˈna mau hoa haapiiraa. Te na ô faahou ra o Daniela e: “No ˈu râ, mai te huru ra e te ite ra vau e te tupu ra te parau tohu bibilia no te mea ua haapii au e ua parau Iesu e e ririhia e e hamani-ino-hia ta ˈna mau pǐpǐ no to ˈna iˈoa. Ua î roa vau i te oaoa e te maere.” Aita i maoro, ua pûpû o Daniela i to ˈna ora na Iehova, ua bapetizohia, e ua haamata oia i te imi i te fa o te taviniraa mitionare. I muri aˈe i to ˈna faaipoiporaa, ua haamata Daniela raua ta ˈna tane o Helmut, i te poro i rotopu i te huiraatira Afirika, Tinito, Philipino e Inidia i Vienne. Te tavini ra o Daniela raua o Helmut i teie nei ei mitionare i Afirika apatoa tooa o te râ.

Eita ratou e faarue

8. Eaha te hoê ravea maitai e faaite ai e rave rahi i to ratou here i te Atua e to ratou taiva ore i to ˈna Basileia?

8 Oia mau, ua riro te taviniraa mitionare ei hoê o te mau ravea e faaite ai te nunaa o Iehova i teie mahana i to ratou here i te Atua e to ratou taiva ore i to ˈna Basileia. Mai te taata hohoo i roto i ta Iesu parabole, ua ineine te feia e rave i teie taviniraa i te reva i te mau vahi atea no te Basileia. Parau mau, aita teie mau mitionare e ratere ra ia itehia ia ratou te evanelia o te Basileia, te afai nei râ ratou i te reira i te feia e ora ra i te mau vahi atea o te fenua, ma te haapii e te tauturu ia ratou ia riro mai ei pǐpǐ na Iesu Mesia. (Mataio 28:19, 20) I roto e rave rahi fenua, e faaoromai ratou i te mau tamataraa rahi mau. Tera râ, te haamaitai-rahi-hia ra to ratou faaoromai.

9, 10. Eaha te mau tupuraa anaanatae ta te mau mitionare i fanaˈo i te mau vahi atea, mai te Repupirita no Afirika i Ropu?

9 A rave na, ei hiˈoraa, i te Repupirita no Afirika i Ropu, i te matahiti i mairi iho nei, 16 184 feia tei tae mai i te Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia, ua tataihitu te numera o te feia poro i te Basileia i taua fenua ra. I te mea e aita e uira i roto e rave rahi tuhaa o taua fenua ra, ua matau noa te taata i te rave i ta ratou mau ohipa i rapaeau i raro aˈe i te vahi marumaru o te hoê tumu raau. E na reira atoa ïa te mau mitionare i te rave i ta ratou ohipa—te faatereraa i te mau haapiiraa bibilia i rapaeau i raro aˈe i te vahi marumaru o te hoê tumu raau. E ere noa no te mea e mea maramarama aˈe e e mea haumǎrû aˈe i rapaeau, e ohipa faufaa atu â râ te itehia. Mea au roa na te taata te Bibilia, e e ohipa matauhia te tauaparauraa no nia i te mau tumu parau faaroo mai te paraparauraa no nia i te ohipa tuaro aore ra te huru o te reva i roto i te tahi atu mau taˈere. E pinepine te taata e haere na pihai iho i te ite atu i te ohipa e tupu ra e i te amui noa ˈtu i roto i te haapiiraa.

10 No reira, i to te hoê mitionare faatereraa i te hoê haapiiraa bibilia i rapaeau, ua haere maira te hoê taurearea e ora ra i te tahi atu pae o te purumu e parau e aitâ o ˈna i farereihia ˈtura, e titauhia ïa ia haere atoa mai tera mitionare e haapii ia ˈna i te Bibilia. Parau mau, ua farii te mitionare ma te oaoa, e te haere oioi ra teie taurearea i mua. I taua fenua ra, e pinepine te mutoi i te tapea i te mau Ite i nia i te purumu, eiaha no te horoa i te hoê parau titauraa aore no te papai, no te ani râ i te mau vea hopea roa o Te Pare Tiairaa e te Réveillez-vous! aore ra no te haamauruuru ia ratou no te hoê tumu parau au-roa-hia e ratou.

11. Noa ˈtu te mau fifi, eaha te manaˈo o te mau mitionare matuatua no nia i ta ratou taviniraa?

11 Te tavini noa ra e rave rahi o te feia i ô i roto i te taviniraa mitionare a 40 aore ra a 50 matahiti i teie nei ma te haapao maitai. E hiˈoraa mau â ratou no te faaroo e te tuutuu ore no tatou paatoa! I te roaraa o na matahiti e 42 i mairi, ua tavini amui te tahi nau hoa faaipoipo ei mitionare i roto e toru fenua taa ê. Te na ô ra te tane e: “Te vai ra te mau fifi. Ei hiˈoraa, e 35 matahiti to mâua faarururaa i te maˈi malaria. Tera râ, aita mâua i tatarahapa noa ˈˈe i ta mâua faaotiraa e riro ei mitionare.” Te na ô faahou ra ta ˈna vahine e: “E rave rahi mea o ta mâua e mauruuru noa ra. E oaoaraa te taviniraa, e e mea ohie ia haamata i te mau haapiiraa bibilia. Ia ite outou i te mau piahi ia haere i te mau putuputuraa e ia haamatau ratou te tahi i te tahi, i te mau taime atoa e au ra e e farereiraa fetii.”

‘E mea faufaa ore te mau mea atoa nei’ ia ratou

12. E nafea e itehia ˈi te huru poihere mau i te faufaa o te Basileia?

12 Ia itehia i te taata hohoo ratere te hoê poe maitai roa, “haere atura hoo atura i te mau taoˈa atoa na ˈna ra, e ua hoo atura i taua poe ra.” (Mataio 13:46) E tapao teie huru ineine i te faarue i tei manaˈohia e mea faufaa, no te feia e poihere mau ra i te faufaa o te Basileia. Ua parau te aposetolo Paulo, o te apiti e te Mesia i roto i te Basileia hanahana: “E mea faufaa ore atoa te mau mea atoa nei ia ˈu, i te maitai rahi ra i te ite i te Mesia i tau Fatu ra ia Iesu: e faarue ai au i te mau mea atoa ra, e e aua ïa ia ˈu, ia noaa ia ˈu te Mesia.”—Philipi 3:8.

13. Mea nafea to te hoê taata i te Repupirita Tchèque faaiteraa i to ˈna hinaaro i te Basileia?

13 Hoê â huru, te ineine nei e rave rahi i teie mahana i te rave i te mau tauiraa rahi i roto i to ratou oraraa ia noaa ia ratou te mau maitai o te Basileia. Ei hiˈoraa, i te avaˈe Atopa 2003, ua noaa i te upoo faatere haapiiraa i te Repupirita Tchèque e 60 matahiti, te buka haapiiraa bibilia Te ite e aratai i te ora mure ore. I muri aˈe i te taioraa i te reira, ua farerei oioi oia i te mau Ite no Iehova i roto i to ˈna tuhaa fenua ia fanaˈo oia i te hoê haapiiraa bibilia. Ua haere maitai oia i mua i te pae varua e ua haamata oioi atura oia i te haere i te mau putuputuraa atoa. Eaha ˈtura ïa no ta ˈna mau opuaraa e horo no te tiaraa tavana e e faaô i roto i te hororaa no te maitiraa ia riro mai ei huitoofa? Ua faaoti oia e faaô i roto i te hoê hororaa taa ê—te hororaa no te ora, ei taata poro i te Basileia. Ua parau oia e: “Ua nehenehe au e vaiiho e rave rahi papai bibilia na ta ˈu mau piahi.” Ua faataipe o ˈna i ta ˈna pûpûraa na Iehova na roto i te bapetizoraa i roto i te pape i te hoê tairururaa i te avaˈe Tiurai 2004.

14. (a) Ua turai te evanelia o te Basileia i te mau mirioni taata ia aha? (b) Eaha te mau uiraa haaferuri te tia ia tatou taitahi ia ui ia tatou iho?

14 Hoê â huru no te mau mirioni taata ê atu i te ao nei tei farii i te evanelia o te Basileia. Ua faarue ratou i teie ao ino, ua tatara ratou i to ratou huru taata tahito, ua vaiiho i to ratou mau hoa tahito e ua haapae i ta ratou mau tapiraa i roto i teie nei ao. (Ioane 15:19; Ephesia 4:22-24; Iakobo 4:4; Ioane 1, 2:15-17) No te aha ratou e rave ai i teie mau mea atoa? No te mea te haafaufaa ra ratou i te mau maitai o te Basileia o te Atua hau aˈe i ta teie nei ao e nehenehe e pûpû mai. Tera atoa anei to outou huru no nia i te evanelia o te Basileia? Te turaihia ra anei outou e te reira ia rave i te mau tauiraa titauhia no te faaau i to outou huru oraraa, ta outou mau faufaa e ta outou mau fa i nia i ta Iehova e titau ra? Ia na reira outou e haamaitai-rahi-hia ïa outou, i teie nei e a muri aˈe.

Te tae ra te auhune i to ˈna hopea

15. Eaha te mea i tohuhia e e rave te nunaa o te Atua i teie mau mahana hopea?

15 Ua papai te fatu salamo e: “E tia rahi roa to to oe ra mau taata, i te mahana e faaitehia ˈi to oe ra mana.” To rotopu te feia tei pûpû ia ratou iho i te “huaai, mai te hau ïa no te opu ra o te poipoi” e te hoê “pǔpǔ rahi” o te ‘mau vahine e faaite ra i te evanelia.’ (Salamo 68:11; MN; 110:3) Eaha te faahopearaa o te itoito e te haapaeraa a te nunaa o Iehova—te tane e te vahine, te feia apî e te ruhiruhia—i teie mau mahana hopea?

16. A horoa i te hoê hiˈoraa e mea nafea te noaaraa i te mau tavini a te Atua i te tauturu ia vetahi ê ia haapii no nia i te Basileia.

16 Ua uiui te hoê pionie, aore ra taata poro i te Basileia ma te taime taatoa, i Inidia, e nafea te feia turi hau atu i te piti mirioni i taua fenua ra e nehenehe ai e tauturuhia ia haapii no nia i te Basileia. (Isaia 35:5) Ua faaoti oia e tapao ia ˈna i roto i te hoê pu i Bangalore no te haapii i te reo aparaa rima. I reira ua nehenehe oia e tufa i te tiaturiraa o te Basileia na te feia turi e rave rahi, e ua haamauhia te mau pǔpǔ haapiiraa bibilia. I roto tau hebedoma noa, ua haamata hoê tatini tiahapa taata i te haere mai i te mau putuputuraa i te Piha a te Basileia. I muri aˈe, i te hoê oroa faaipoiporaa, ua farerei tera pionie i te hoê taurearea turi no Calcutta, e rave rahi uiraa ta ˈna e ua anaanatae mau oia i te ite hau atu â no nia ia Iehova. Te vai nei râ te hoê fifi. E titauhia ia hoˈi teie taurearea i Calcutta, fatata 1 600 kilometera i te atea, no te haamata i te haapiiraa tuatoru, e aita e Ite i reira tei ite i te reo aparaa rima. Ma te tutava rahi, ua onoono oia i to ˈna metua tane ia vaiiho ia ˈna ia haere i te haapiiraa i Bangalore ia nehenehe oia e tamau i ta ˈna haapiiraa bibilia. Ua haere maitai oia i mua i te pae varua, e fatata hoê matahiti i muri iho, ua pûpû oia i to ˈna ora na Iehova. Ei faahoˈiraa, ua haapii oia i te Bibilia na muri i te tahi feia turi, oia atoa te hoê hoa mai te tamarii-rii-raa. I teie nei, te faanaho ra te piha ohipa a te amaa no Inidia ia haapii te mau pionie i te reo aparaa rima no te tauturu i roto i taua taviniraa ra.

17. A faatia eaha ta outou i ite o te faaitoito mau no nia i te tapura taviniraa o te matahiti 2004 i te api 23 e tae atu i te api 26.

17 I te api 23 e tae atu i te api 26 o teie vea, e ite outou i te tapura pororaa a te mau Ite no Iehova o te ao atoa no te matahiti taviniraa 2004. A rave maa taime no te hiˈopoa i te reira, e ia ite outou iho i te haapapuraa e te haafaufaa mau ra te nunaa o Iehova e ati aˈe te fenua i te imiraa i te “poe maitai roa” i teie mahana.

‘E mata noa na i te imi i te basileia’

18. Eaha te haamaramaramaraa ta Iesu i ore i tuu i roto i te parabole o te taata hohoo ratere, e no te aha hoi?

18 Ia hoˈi faahou mai tatou i roto i ta Iesu parabole no nia i te taata hohoo ratere, e tapao tatou e aita o Iesu i parau noa ˈˈe e nafea teie taata hohoo e atuatu ai i ta ˈna imiraa i muri aˈe i te hooraa ˈtu i te mau mea atoa na ˈna ra. E nehenehe vetahi e ui ma te tano: ‘E nafea e noaa ˈi i te taata hohoo te maa, te ahu e te tamaru e aita hoi ta ˈna e moni i te hiti? Eaha ïa te faufaaraa no ˈna teie poe faufaa roa?’ E mau uiraa tano noa teie ia hiˈohia i te pae tino. Aita anei râ Iesu i faaitoito i ta ˈna mau pǐpǐ: “E mata [noa] na . . . outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou”? (Mataio 6:31-33; MN) Te manaˈo faufaa o taua parabole ra, o te hinaaroraa ïa e faaite e ua pûpû oia ia ˈna iho ma te aau atoa na te Atua e te itoito rahi no te Basileia. Te vai ra anei te hoê haapiiraa no tatou?

19. Eaha te haapiiraa tumu ta tatou e nehenehe e huti mai na roto i ta Iesu parabole o te poe maitai roa?

19 Noa ˈtu e no ite noa ˈtura tatou i te evanelia faahiahia aore ra mea maoro tatou i te imiraa i te Basileia e te faaiteraa ia vetahi ê i ta ˈna mau haamaitairaa, e mea tia ia tamau tatou i te faariro i te Basileia ei fa o to tatou anaanatae e ara-maite-raa. E tau fifi teie, e mau tumu papu râ ta tatou i te tiaturiraa e e mea mau e te hau ê te mea ta tatou e imi nei—mai te poe ra te huru tei itehia mai e te taata hohoo. Te horoa ra te mau tupuraa na te ao nei e te mau parau tohu bibilia tei tupu i te haapapuraa e te ora ra tatou i “te hopea o teie nei ao.” (Mataio 24:3) Ia faaite ïa tatou, mai te taata hohoo ratere ra te huru, i te itoito rahi ma te aau atoa no te Basileia o te Atua e ia oaoa tatou i te fanaˈoraa taa ê e poro i te evanelia.—Salamo 9:1, 2.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• I te roaraa o te mau matahiti, eaha tei tauturu i te maraaraa i rotopu i te feia haamori mau?

• Eaha te huru feruriraa e itehia ra i rotopu i te feia e tavini ra ei mitionare?

• Eaha te mau tauiraa ta te mau taata i rave no te evanelia o te Basileia?

• Eaha te haapiiraa faufaa ta tatou e nehenehe e huti mai na roto i ta Iesu parabole o te poe maitai roa?

[Uiraa haapiiraa]

[Tapura i te mau api 23-26]

TAPURA NO TE MATAHITI TAVINIRAA 2004 A TE MAU ITE NO IEHOVA O TE AO ATOA

(Hiˈo i te papai)

[Hohoˈa i te api 19]

‘E aratai mai te parau mau i te mau huru taata atoa.’—A. Macmillan

[Hohoˈa i te api 20]

Ua poro Daniela raua Helmut i roto i te tuhaa fenua reo ê i Vienne