Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nehenehe te faaipoiporaa e manuïa i roto i te ao o teie tau

E nehenehe te faaipoiporaa e manuïa i roto i te ao o teie tau

E nehenehe te faaipoiporaa e manuïa i roto i te ao o teie tau

“[A ahu i] te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.”—KOLOSA 3:14; MN.

1, 2. (a) Eaha te tupuraa e faaitoito mai ia hiˈohia te amuiraa Kerisetiano? (b) Eaha te hoê faaipoiporaa manuïa?

 IA HIˈO tatou i te amuiraa Kerisetiano, e ere anei i te mea putapû ia ite e e mea rahi roa te hoa faaipoipo o tei ore i taiva i to ratou apiti i te roaraa 10, e 20, e 30 matahiti, aore ra hau atu? Ua ati maite noa ratou i to ratou apiti noa ˈtu te mau fifi rau.—Genese 2:24.

2 E farii te rahiraa e ua fifi na to ratou faaipoiporaa. Ua papai te hoê vahine hiˈopoa e: “E ere te mau faaipoiporaa oaoa i te mea tapitapi ore. Te vai ra te mau taime oaoa e te mau taime peapea . . . No te hoê râ tumu aore ra no te tahi atu . . . ua faaea faaipoipo noa teie mau taata noa ˈtu te [arepurepu] o te oraraa o teie tau.” Ua haapii te mau hoa faaipoipo o tei manuïa i te faaruru i te mau vero e te mau ati o te tupu iho â no te teimaha o te oraraa, mai te peu iho â râ e ua aupuru na ratou i te tamarii. Ua haapii tera mau hoa faaipoipo na roto i te mau tupuraa ta ratou i farerei e “e ore roa” te aroha, aore ra here, mau “e mou.”—Korinetia 1, 13:8.

3. Eaha ta te mau numera e faaite ra no nia i te faaipoiporaa e te faataaraa, a faatupu ai i teihea mau uiraa?

3 I te tahi aˈe pae, e mau mirioni faaipoiporaa tei iri. Te na ô ra te hoê parau faataa e: “Te manaˈohia ra e e hope te afaraa o te mau faaipoiporaa atoa i te Hau Amui i teie nei mahana na roto i te faataaraa. E e tupu te afaraa o teie [mau faataaraa] i roto i na matahiti matamua e 7,8 o te faaipoiporaa . . . I rotopu i na 75 % o te feia e faaipoipo faahou, e 60 % o te faataa faahou.” E tae roa ˈtu i te mau fenua e mea iti te faataaraa na mua ˈˈe ua itehia te tauiraa. Ei hiˈoraa, i te fenua Tapone fatata te rahiraa o te mau faataaraa i te tataipiti i te mau matahiti i mairi aˈenei. Eaha te tahi mau faateimaharaa o tei aratai atu i teie tupuraa ra, te mau faateimaharaa o te itehia ra i te tahi taime i roto atoa i te amuiraa Kerisetiano? Eaha te titauhia ia manuïa te faaipoiporaa noa ˈtu te mau tutavaraa a Satani i te haafifi i tera faanahoraa?

Te mau marei e mea tia ia ape

4. Eaha te tahi mau tumu o te nehenehe e haafifi i te hoê faaipoiporaa?

4 E tauturu mai te Parau a te Atua ia tatou ia taa i te mau tumu o te nehenehe e haafifi i te hoê faaipoiporaa. A rave na, ei hiˈoraa, i te mau parau a te aposetolo Paulo no nia i te mau tupuraa o te itehia ra i te roaraa o teie anotau hopea: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe. E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei, e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua; e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou, e fariu ê oe i te reira.”—Timoteo 2, 3:1-5.

5. No te aha te hoê taata “miimii” e haafifi ai i to ˈna faaipoiporaa, e eaha te aˈoraa bibilia no nia i te reira?

5 Ia hiˈopoa tatou i ta Paulo mau parau, e ite tatou e e nehenehe te mau taairaa o te faaipoiporaa e mutu na roto e rave rahi mea ta ˈna i faahiti. Ei hiˈoraa, e here noa te feia “miimii” ia ratou iho e eita e tâuˈa ia vetahi ê. E faaoti papu te mau tane aore ra te mau vahine faaipoipo o te here noa ia ratou iho, ia noaa ta ratou iho e hinaaro ra. E mea etaeta ratou e te fati ore. E faatupu anei teie huru i te hoê faaipoiporaa oaoa? Eita roa ˈtu. Ua aˈo te aposetolo Paulo ma te paari i te mau Kerisetiano, tae noa ˈtu te mau hoa faaipoipo e: “Eiaha roa ei mea e ravehia ma te mârô e te teoteo faufaa ore ra; ei aau haehaa râ, i te manaˈo haamaitairaa ˈtu te tahi i te tahi eiaha ia ˈna iho. Eiaha hoi te taata atoa e haapao i ta ˈna anaˈe ihora, e haapao atoa râ i to vetahi ê ra maitai.”—Philipi 2:3, 4.

6. E nafea te nounou moni e nehenehe ai e haafifi i te taairaa o te faaipoiporaa?

6 E nehenehe te nounou moni e faatupu i te amahamaha i rotopu i te hoê tane e ta ˈna vahine. Ua faaara Paulo e: “Te feia e mârô e ia rahi te taoˈa, e roohia ïa i te ati, e te marei, e te nounou maamaa e rave rahi, e ino ai te taata ra, e topa taue ai te taata i roto i te ino rahi faarue roa ra, e te pohe mure ore. O te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei, ua taa ê roa hoi te tahi pae i te parau nei i te titau-noa-raa i te reira, e ua patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.” (Timoteo 1, 6:9, 10) Ma te peapea, ua tupu mau â ta Paulo faaararaa i roto e rave rahi faaipoiporaa i teie mahana. I roto i ta ratou imiraa moni, aita e rave rahi hoa faaipoipo e tâuˈa ra i te mau hinaaro o to ratou apiti, tae noa ˈtu i te hinaaro tumu i te turu i te pae aau e te auhoaraa mahanahana tamau.

7. I roto i te tahi mau tupuraa, eaha te haerea o tei aratai atu i te taivaraa i roto i te faaipoiporaa?

7 Ua parau atoa Paulo e, i teie anotau hopea, e riro vetahi i “te viivii [aore ra taiva], e aroha ore, e tahemo parau au.” E parau fafau faufaa te hoê euhe o te faaipoiporaa o te aratai atu i te hoê taairaa tamau, eiaha i te haavare. (Malaki 2:14-16) Ua faahinaaro râ vetahi i te feia e ere i to ratou apiti. Ua faataa te hoê vahine, e 30 tiahapa matahiti to ˈna o tei faaruehia e ta ˈna tane, e na mua ˈˈe oia a faarue ai ia ˈna, e mea tapiripiri roa e mea au roa na ˈna te tahi atu mau vahine. Aita o ˈna i farii e e haerea tano ore teie no te hoê tane faaipoipo. Ua mauiui roa teie vahine i te iteraa ˈtu i te ohipa e tupu ra e ua tamata oia i te faaara ia ˈna ma te au no nia i te eˈa atâta ta ˈna e haere ra. Noa ˈtu râ, ua topa oia i roto i te faaturi. Noa ˈtu te mau faaararaa mǎrû i horoahia ˈtu, aita te tane rave hara i hinaaro e haapao atu. Ua patia upoo oia i roto i te marei.—Maseli 6:27-29.

8. Eaha te nehenehe e aratai atu i te faaturi?

8 Te faaara maitai ra te Bibilia no nia i te faaturi! “O tei moiheuo [aore ra faaturi] râ, e maamaa rahi ïa; o tei na reira ra, ua taparahi ïa ia ˈna iho.” (Maseli 6:32) E pinepine, e ere te faaturi i te hoê ohipa tupu taue noa e te feruri-ore-hia. Mai ta te taata papai bibilia ra o Iakobo i faaite, e pinepine te hoê hara mai te faaturi i te tupu mai i muri aˈe noa i te ôraa mai te manaˈo e te manaˈo-noa-raa i te reira. (Iakobo 1:14, 15) E taiva riirii noa te hoa faaipoipo rave hara i to ˈna apiti o ta ˈna hoi i euhe e ore e taiva i te roaraa o to ˈna oraraa. Ua na ô Iesu e: “Ua faaroo hoi outou, e i parauhia mai te feia tahito ra e, Eiaha oe e faaturi. Te parau atu nei râ vau ia outou, O te hiˈo noa ˈtu i te vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia ˈna i to ˈna ihora aau.”—Mataio 5:27, 28.

9. Eaha te aˈoraa paari e itehia ra i roto i te Maseli 5:18-20?

9 No reira, te haerea paari e te taiva ore, o te haerea ïa e faaitoitohia ra i roto i te buka Maseli: “Ia haamaitaihia ta oe pape pihaa, e ia oaoa oe i te vahine o te apîraa ra. Ia riro oia mai te aili te hinaaro! e mai te iale te nehenehe! ia popou maite oe i to ˈna hinaaro, to ˈna anaˈe ra; e ia mauruuru roa oe i to ˈna aroha. Eaha hoi oe, e tau tamaiti, i au atu ai i te faaturi, i tauahi atu ai i nia i te vahine ê?”—Maseli 5:18-20.

Eiaha e ru i te faaipoipo

10. No te aha e haerea paari ai ia rave i te taime no te haamatau i te hoê apiti e opuahia ra e faaipoipo?

10 E nehenehe te fifi e tupu i roto i te faaipoiporaa ia ru na hoa i te faaipoipo. E mea apî roa paha raua e te ite ore. E peneiaˈe aita raua i rave i te taime no te haamatau te tahi i te tahi—ta raua e au aore ra e ore e au, ta raua mau fa i roto i te oraraa, te huru oraraa o to raua utuafare fetii. E haerea paari ia faaoromai, ma te rave i te taime no te haamatau i te apiti e opuahia ra e faaipoipo. A manaˈo na ia Iakoba, te tamaiti a Isaaka. Ua rave oia i te ohipa e hitu matahiti i te maoro no to ˈna metua tane hoovai hou oia i faatiahia ˈi e faaipoipo ia Rahela. Ua ineine o ˈna i te na reira no te mea ua niuhia to ˈna mau manaˈo hohonu i nia i te here mau, eiaha i nia i te haviti pae tino noa.—Genese 29:20-30.

11. (a) Eaha ta te taairaa o te faaipoiporaa e tahoê? (b) No te aha e mea faufaa roa ˈi ia faaohipa maitai i te parau i roto i te faaipoiporaa?

11 E ere te faaipoiporaa i te hoê noa taairaa herehere. E taati te faaipoiporaa e piti taata mea taa ê to raua oraraa utuafare, to raua huru, to raua huru aau, e e pinepine ta raua haapiiraa i fanaˈo. I te tahi taime, e tahoêhia e piti taˈere, e piti reo atoa. I te hopea roa, e amuihia e piti taˈiraa reo, e te ravea no te faaite atu i te mau manaˈo taa ê no nia i te mau mea atoa. E tuhaa mau to tera na taˈiraa reo e piti i roto i te taairaa o te faaipoiporaa. E nehenehe raua e faahapahapa noa e e amuamu noa, aore ra e nehenehe raua e faaitoito ma te mahanahana e e haamaitai atu. Oia, na roto i ta tatou mau parau e nehenehe tatou e haamauiui aore ra e rapaau i to tatou apiti. Ua rahi anaˈe te parau, e nehenehe te reira e faateimaha mau i te hoê faaipoiporaa.—Maseli 12:18; 15:1, 2; 16:24; 21:9; 31:26.

12, 13. Eaha te manaˈo tano noa no nia i te faaipoiporaa e faaitoitohia ra?

12 No reira, e haerea paari ia rave i te taime no te haamatau maitai i te hoa e opuahia ra e faaipoipo. Ua parau te hoê tuahine faaipoipo paari i te hoê mahana: “Ia manaˈo oe i te hoê apiti ta oe e opua e faaipoipo, a feruri paha hoê ahuru titauraa tumu ta oe e hinaaro e ite i nia i taua taata ra. Mai te peu e e hitu anaˈe ta oe e ite atu, a ui ia oe iho, ‘Ua ineine anei au i te haamoe i na titauraa e toru e ere ra? E nehenehe anei au e faaoromai i teie mau hapa i te mau mahana atoa?’ Mai te peu e te feaa ra oe, a parahi e a feruri faahou.” Papu maitai, te titauhia ra te manaˈo tano noa. Mai te peu e te hinaaro ra oe e faaipoipo, a haamanaˈo e eita roa ˈtu e itehia ia oe te hoê apiti tia roa. I te hoê â râ taime, eita oe e riro ei apiti tia roa no te taata ta oe e faaipoipo!—Luka 6:41.

13 E titau te faaipoiporaa i te mau haapaeraa. Ua haamahitihiti Paulo i te reira i to ˈna na ôraa e: ‘Te hinaaro nei au, e eiaha to outou ei tapitapi. Te taata aore i faaipoipohia ra, te tapi ra ïa i ta te Fatu ra, i te mea e e mauruuru ai te Fatu ia ˈna: area tei faaipoipohia ra; te tapi ra ïa i te mau mea o teie nei ao, i te mea e mauruuru ai tana vahine. E huru ê atoa to te tara tane e te paretenia. Te vahine faaipoipo-ore-hia ra, te tapi ra ïa i ta te Fatu ra, ia maitai oia i te tino e te varua atoa; area te vahine i faaipoipohia ra, te tapi ra ïa i te mau mea o teie nei ao, i te mea e mauruuru ai tana ra tane.’—Korinetia 1, 7:32-34.

No te aha vetahi mau faaipoiporaa e ore ai e manuïa

14, 15. Eaha te nehenehe e haaparuparu i te taairaa o te faaipoiporaa?

14 Ua faaruru te hoê vahine Kerisetiano aita i maoro aˈenei i te ati mauiui mau o te faataaraa a faarue ai ta ˈna tane ia ˈna i muri aˈe 12 matahiti faaipoiporaa no te faaea i te vahine apî. Ua ite anei o ˈna i te tahi mau tapao faaararaa hou te faataaraa? Te faataa ra oia e: “Ua tae roa o ˈna i te ore e pure faahou. Ua faaohipa o ˈna i te mau otoheraa faufaa ore no te mairi i te mau putuputuraa Kerisetiano e te ohipa pororaa. Ua parau o ˈna e aita to ˈna e taime no ˈu no te rahi o ta ˈna ohipa aore ra no to ˈna rohirohi rahi. Eita o ˈna e paraparau mai ia ˈu. Aita faahou e tauaparauraa i te pae varua. Auê te peapea e! E ere faahou atura oia i tera taata ta ˈu i faaipoipo na.”

15 Te faahiti ra te tahi atu i te hoê â mau tapao, tae noa ˈtu te oreraa e haapii i te Bibilia, e pure, aore ra e haere i te mau putuputuraa Kerisetiano. Te auraa, ua vaiiho e rave rahi taata o tei faarue i to ratou apiti i to ratou taairaa e o Iehova ia paruparu. Ei faahopearaa, ua mohimohi ta ratou hiˈoraa pae varua. Aita ratou i hiˈo faahou ia Iehova ei Atua Ora. Aita te ao apî parau-tia fafauhia i riro faahou ei mea mau no ratou. I roto i te tahi mau tupuraa, ua tupu teie paruparu i te pae varua hou atoa te hoa faaipoipo taiva i ati atu ai i rapaeau i te faaipoiporaa.—Hebera 10:38, 39; 11:6; Petero 2, 3:13, 14.

16. Eaha te haapaari i te hoê faaipoiporaa?

16 Taa ê atu, te manaˈo ra na hoa faaipoipo oaoa roa e no to raua taairaa puai i te pae varua i manuïa ˈi to raua faaipoiporaa. Raua toopiti ia pure anaˈe e raua atoa ia haapii. Te parau ra te tane e: “Mâua toopiti ia taio anaˈe i te Bibilia. Mâua atoa ia haere anaˈe i roto i te taviniraa. Mea au na mâua e rave apipiti i te mau mea.” Mea maramarama maitai te haapiiraa: E tauturu te atuaturaa i te hoê taairaa maitai e o Iehova i te paariraa o te hoê faaipoiporaa.

Ia tano noa te manaˈo e a aparau

17. (a) Eaha na mea e piti o te tauturu ia manuïa te hoê faaipoiporaa? (b) E nafea Paulo e faataa ˈi i te here Kerisetiano?

17 E piti atu â mea te tauturu ia manuïa te hoê faaipoiporaa: te here Kerisetiano e te aparauraa. Ia tupu te here i rotopu e piti taata, mai te huru ra e moe ia raua to te tahi e to te tahi atu mau hapa. E faaipoipo paha raua ma te mau tiairaa rahi roa, tei niuhia paha i nia i te mau aamu herehere ta raua i taio aore ra i mataitai. I te pae hopea râ, e faaruru na hoa faaipoipo i te tupuraa mau. I reira te mau hapa haihai aore ra te mau peu rii o te faariri e riro ai ei fifi iti rahi. Ia tupu noa ˈtu te reira, e titauhia ia faaite te mau Kerisetiano i te hotu a te varua, to roto atoa te aroha, aore ra here. (Galatia 5:22, 23) Oia mau, e mea puai roa te here—eiaha te taairaa herehere, te here Kerisetiano râ. Ua faataa Paulo i taua here Kerisetiano ra, ma te parau e: ‘E faaoromairaa roa to te aroha e te hamani maitai, eita e imi i te maitai no ˈna iho, eita e riri vave, eita e manaˈo ino ia vetahi ê, e tapoˈi i te mau mea atoa ra, e faaroo i te mau mea atoa ra, e tiai i te mau mea atoa ra.’ (Korinetia 1, 13:4-7) Papu maitai, e vaiiho te here mau i te hiti i te mau paruparu taata nei. Ma te manaˈo tano, eita te reira e titau i te huru tia roa.—Maseli 10:12.

18. E nafea te aparauraa e nehenehe ai e haapaari i te hoê taairaa?

18 E mea faufaa roa atoa te aparauraa. Noa ˈtu te rahiraa matahiti o to raua faaipoiporaa, e mea tia ia paraparau na hoa faaipoipo te tahi i te tahi e ia faaroo maitai te tahi i te tahi. Te na ô ra te hoê tane e: “E faaite roa mâua i to mâua mau manaˈo hohonu mai te hoa ra râ te huru.” Ma te ite, e haapii te hoê tane aore ra te hoê vahine ia faaroo eiaha noa i tei parauhia, i tei ore atoa râ i parauhia. Te auraa, a mairi ai te mau matahiti, e haapii na hoa faaipoipo oaoa i te taa maitai i te mau manaˈo tei ore i parauhia aore ra te mau huru o te aau tei ore i faaitehia. Ua parau te tahi mau vahine e aita ta ratou mau tane e faaroo mau ra ia ratou. Ua autâ te tahi mau tane e au ra e e hinaaro ta ratou mau vahine e aparau i te mau taime tano ore roa ˈˈe. E titau te aparauraa i te aumihi e te taaraa i to te tahi huru. E mea faufaa te aparauraa maitai no te tane e te vahine atoa.—Iakobo 1:19.

19. (a) No te aha e mea fifi ai ia faaite i te manaˈo tatarahapa? (b) Na te aha e turai ia tatou ia tatarahapa?

19 I te tahi mau taime, te vai ra i roto i te aparauraa te faaiteraa i te manaˈo tatarahapa. E ere te reira i te mea ohie noa. E titauhia te haehaa no te farii i ta ˈna iho mau hape. Auê râ te reira i te haapaari i te hoê faaipoiporaa! E nehenehe te tatarahaparaa mau e faaore i te tumu o te hoê tatamaˈiraa o te nehenehe e tupu a muri aˈe e e iriti i te eˈa no te faaore mau i te hapa e no te faatitiaifaro i te fifi. Ua parau Paulo e: “E faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [ia Iehova] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou: e ei nia roa iho i taua mau mea atoa nei, [a ahu i] te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.”—Kolosa 3:13, 14; MN.

20. E nafea te hoê Kerisetiano e ohipa ˈi i nia i to ˈna hoa faaipoipo raua noa anaˈe e i mua ia vetahi ê, e tia ˈi?

20 E mea faufaa roa atoa te tururaa te tahi i te tahi i roto i te hoê faaipoiporaa. E mea tia ia tiaturi te hoê tane e te hoê vahine Kerisetiano te tahi i te tahi. Eiaha roa raua e haafifi i te tahi atu aore ra na roto i te mau ravea ê atu e faaiti i to te tahi atu tiaturi ia ˈna iho. E haapopou tatou ma te here i to tatou mau hoa faaipoipo; eita tatou e faaino ma te iria ia ratou. (Maseli 31:28b) Papu maitai, eita tatou e faahaehaa ia ratou na roto i te mau parau faaooo e te mau parau hoata feruri-ore-hia. (Kolosa 4:6) E puai mai taua turu ra te tahi i te tahi na roto i te faaite-tamau-raa i te here. E nehenehe te hoê tapearaa aore ra te hoê parau mǎrû î i te here e parau e: “Te here noa ra vau ia oe. Te oaoa ra vau e tei pihai iho oe ia ˈu.” Teie vetahi mau tumu o te ohipa mai i nia i te hoê taairaa e o te tauturu ia manuïa te faaipoiporaa i roto i te ao o teie tau. Te vai ra ˈtu â, e te horoa ra te tumu parau i muri nei i te mau aratairaa bibilia hau e nafea te hoê faaipoiporaa e manuïa ˈi. *

[Nota i raro i te api]

^ No te mau haamaramaramaraa hau, a hiˈo i te buka Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare, neneihia e te mau Ite no Iehova.

E nehenehe anei outou e faataa?

• Eaha te tahi mau tumu o te nehenehe e haafifi i te hoê faaipoiporaa?

• No te aha e ere ai i te haerea paari te hoê faaipoiporaa ru?

• E nafea te huru pae varua e ohipa ˈi i nia i te hoê faaipoiporaa?

• Eaha te mau tumu o te tauturu ia afaro te hoê faaipoiporaa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 20]

E ere te faaipoiporaa i te hoê noa taairaa herehere

[Hohoˈa i te api 22]

E tauturu te hoê taairaa paari e o Iehova i na hoa ia manuïa to raua faaipoiporaa