Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E paruru anaˈe i to tatou ihotaata Kerisetiano

E paruru anaˈe i to tatou ihotaata Kerisetiano

E paruru anaˈe i to tatou ihotaata Kerisetiano

“Te parau maira Iehova, O outou to ˈu ite.”—ISAIA 43:10.

1. Teihea huru taata ta Iehova e faatae mai ia ˈna ra?

 MAI te peu e tei te hoê Piha a te Basileia outou, a hiˈopoa maitai i te feia e haaati ra ia outou. O vai ta outou e ite ra i tera vahi haamoriraa? E ite paha outou i te feia apî haavare ore e haapii maite ra i te paari o te Bibilia. (Salamo 148:12, 13) E ite atoa paha outou i te mau upoo utuafare e tutava ra i te faaoaoa i te Atua a ora ˈi i roto i te hoê ao e tuino ra i te oraraa utuafare. Peneiaˈe, e ite outou i te feia ruhiruhia here, o te ora ra ma te tapea maite i ta ratou pûpûraa ia ratou na Iehova noa ˈtu te mau maˈi o te matahiti rahi. (Maseli 16:31) E hinaaro hohonu to te taatoaraa ia Iehova. E ua manaˈo oia e faatupu i te hoê taairaa e o ratou. “E ore roa te taata e tae mai ia ˈu nei,” ta te Tamaiti ïa a te Atua i haapapu, “maori râ ia faatae mai te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ia ˈna.”—Ioane 6:37, 44, 65.

2, 3. No te aha e nehenehe ai e riro ei tautooraa ia ite maite noa i te ihotaata Kerisetiano?

2 Aita anei tatou e oaoa ra i te riroraa ei melo o te hoê nunaa o te fanaˈo ra i ta Iehova farii maitai e haamaitairaa? E tautooraa râ ia ite maite noa i to tatou ihotaata ei Kerisetiano i teie “mau taime ati rahi faaruru atâ.” (Timoteo 2, 3:1, MN) E parau mau iho â râ te reira no te feia apî o tei paari i roto i te mau utuafare Kerisetiano. “Noa ˈtu e te haere ra vau i te mau putuputuraa Kerisetiano,” ta te hoê taurearea ïa i faˈi, “aita ta ˈu iho e fa pae varua e, aita roa vau i haapapu i te hinaaro e tavini ia Iehova.”

3 A hinaaro ai vetahi e tavini ma te haavare ore ia Iehova, e hahi ê paha ratou no te faaheporaa uˈana a te mau hoa, te mana o te ao e te hinaaro hara. Ia hepohepo tatou, e nehenehe te reira e faaere riirii ia tatou i to tatou ihotaata Kerisetiano. Ei hiˈoraa, te faariro ra e rave rahi i roto i te ao o teie tau i te mau ture aveia morare bibilia ei mea tahito aore ra ei mea tano ore no to tatou ao o teie tau. (Petero 1, 4:4) Te manaˈo ra te tahi pae e e ere i te mea faufaa roa ia haamori i te Atua mai ta ˈna e faaue ra. (Ioane 4:24) I roto i ta ˈna rata i to Ephesia, te parau ra Paulo e e “varua,” aore ra huru feruriraa, to te ao. (Ephesia 2:2) Te faahepo ra taua varua ra i te mau taata ia faaau atu i nia i te feruriraa o te hoê totaiete o tei ore i ite o vai o Iehova.

4. Mea nafea to Iesu haamataratararaa i te faufaaraa no tatou ia paruru i to tatou ihotaata taa maitai ei Kerisetiano?

4 Ei tavini pûpûhia râ na Iehova, ua ite tatou e mea peapea roa no tatou—te mea apî e te mea paari—ia ere i to tatou ihotaata Kerisetiano. E nehenehe te hoê hiˈoraa tano i te ihotaata Kerisetiano e niuhia i nia noa i ta Iehova mau ture aveia e titauraa ia tatou. Inaha, ua poietehia tatou ma to ˈna huru. (Genese 1:26; Mika 6:8) Te faaau ra te Bibilia i to tatou ihotaata taa maitai ei Kerisetiano i te ahu, tei ahuhia ia ite te taatoaraa. No nia i to tatou tau, ua faaara Iesu e: “Inaha, mai te eiâ ra to ˈu haereraa ˈtu. E ao to te ara ra, te tiai maite i to ˈna ahu ia ore oia ia haere tahaa noa a ite te taata i to ˈna nehenehe ore.” * (Apokalupo 16:15) Eita tatou e hinaaro e iriti i to tatou mau huru maitatai Kerisetiano e ta tatou mau ture aveia o te haerea e vaiiho atu ai ia tarai te ao a Satani ia tatou. Mai te peu e tera te tupu mai, e ere tatou i teie “ahu.” E tupuraa peapea e te haama roa tera.

5, 6. No te aha e mea faufaa roa ˈi te aueue ore pae varua?

5 E faahopearaa rahi to te ite-maite-noa-raa i te ihotaata Kerisetiano i nia i te huru oraraa o te hoê taata. E nafea? Mai te peu e e ere te hoê taata haamori o Iehova i to ˈna ihotaata taa maitai, e nehenehe paha oia e hahi ê, aita e aveia aore ra e fa papu maitai. Te faaara tamau ra te Bibilia no nia i tera tupuraa papu ore. “Tei feaa,” ta te pǐpǐ Iakobo ïa i faaara, “e au ïa i te aru miti i patuhia e te mataˈi e fetoitoi aˈera. Eiaha hoi te reira taata e manaˈo e, e faufaa ta ˈna e noaa i te Fatu ra: e taata aau piti ïa, e te papu ore i to ˈna atoa ra mau haerea.”—Iakobo 1:6-8; Ephesia 4:14; Hebera 13:9.

6 E nafea tatou e nehenehe ai e paruru i to tatou ihotaata Kerisetiano? Eaha te nehenehe e tauturu mai ia haapao maitai atu â tatou i ta tatou fanaˈoraa taa ê rahi ei feia haamori o te Teitei? A hiˈopoa na i te mau ravea i muri nei.

A haamau papu i to outou ihotaata Kerisetiano

7. No te aha e mea maitai ai ia taparuparu ia Iehova ia hiˈopoa ia tatou?

7 A tamau noa i te haapapu i to outou taairaa e o Iehova. Te taoˈa faufaa roa ˈˈe a te hoê Kerisetiano, o to ˈna ïa taairaa piri e te Atua. (Salamo 25:14; Maseli 3:32) Mai te peu e e haamata tatou i te uiui ma te feaa no nia i to tatou ihotaata Kerisetiano, e taime ïa te reira ia hiˈopoa maite tatou i te huru e te hohonu o tera taairaa. Ua taparuparu te fatu salamo ma te tano e: “E hiˈopoa mai oe, e tamata mai, e Iehova, e perehahu mai oe i tau aau e tau manaˈo.” (Salamo 26:2) No te aha e mea faufaa roa ˈi tera hiˈopoaraa? No te mea eita tatou iho e nehenehe e hiˈopoa papu i to tatou iho mau manaˈo turai e hinaaro hohonu roa ˈˈe. O Iehova anaˈe te nehenehe e taa i to tatou huru o roto—to tatou mau manaˈo turai, feruriraa, e huru aau.—Ieremia 17:9, 10.

8. (a) E nafea tatou e nehenehe ai e faufaahia i te tamataraa a Iehova? (b) E nafea outou e tauturuhia ˈi ia haere i mua ei Kerisetiano?

8 Na roto i te aniraa ia Iehova ia hiˈopoa ia tatou, te ani ra tatou ia ˈna ia tamata ia tatou. E nehenehe oia e vaiiho i te tahi mau tupuraa o te faaite i to tatou mau manaˈo turai e huru mau o te aau. (Hebera 4:12, 13; Iakobo 1:22-25) E mea tia ia farii tatou i tera mau tamataraa no te mea e horoa mai te reira i te ravea no te faaite i te hohonu o to tatou taiva ore ia Iehova. E nehenehe te reira e faaite e ‘te maitai roa ra anei tatou, aita e hapa, aita e mea toe.’ (Iakobo 1:2-4) I te na reiraraa, e nehenehe tatou e haere i mua i te pae varua.—Ephesia 4:22-24.

9. E maitiraa anei te haapapuraa ia tatou iho e e parau mau te Bibilia? A faataa.

9 Ia papu ia outou iho e e parau mau te Bibilia. E nehenehe to tatou ihotaata ei tavini a Iehova e paruparu mai te peu e aita i niu-papu-hia i nia i te ite i te mau Papai. (Philipi 1:9, 10) E mea tia ia papu i te Kerisetiano taitahi—te mea apî aore ra te mea paari—e e parau mau iho â ta ˈna e tiaturi ra i roto i te Bibilia. Ua aˈo Paulo i te mau hoa faaroo e: “E hiˈopoa maite i te mau mea atoa ra; e tei maitai ra e tapea maite.” (Tesalonia 1, 5:21) E mea tia ia taa i te mau Kerisetiano apî o te mau utuafare mǎtaˈu i te Atua e eita ratou e nehenehe e ora noa maoti te faaroo o to ratou mau metua. Ua aˈo te metua tane iho o Solomona, o Davida, ia ˈna ia ‘ite hua i te Atua o to metua nei, a haamori ai ia ˈna ma te aau mau.’ (Paraleipomeno 1, 28:9) Eita e navai no te taurearea ra o Solomona ia hiˈo mea nafea to ˈna iho metua tane i te haapaariraa i te faaroo ia Iehova. Ua titauhia ia ite oia iho o vai o Iehova, e ta ˈna ïa i rave. Ua taparuparu oia i te Atua e: “Ho mai na i te ite e te haapao maitai ia ˈu nei, ia haere vau i rapae, e ia hoˈi mai i roto i mua i teie nei feia.”—Paraleipomeno 2, 1:10.

10. No te aha e ere ai i te mea ino ia tuu i te mau uiraa haavare ore ma te manaˈo turai e tano?

10 Ua niuhia te faaroo puai i nia i te ite. “Na te ite maori e noaa ˈi te faaroo,” ta Paulo ïa i parau. (Roma 10:17) Eaha te auraa o ta ˈna parau? Oia ïa, maoti te amuraa i te Parau a te Atua e patu ai tatou i to tatou faaroo e tiaturi ia Iehova, ta ˈna mau parau fafau, e ta ˈna faanahonahoraa. E horoa mai te mau uiraa haavare ore no nia i te Bibilia i te mau pahonoraa tamahanahana. Hau atu â, i roto i te Roma 12:2 (MN) te ite ra tatou i te aˈoraa a Paulo: “A tamata eaha mau na te hinaaro o te Atua, te maitai, te au e te tia roa.” E nafea e naea ˈi ia tatou te reira? Maoti te noaaraa “te ite [mau] o te parau mau.” (Tito 1:1; MN) E nehenehe atoa te varua o Iehova e tauturu ia tatou ia maramarama atoa i te mau tumu parau fifi. (Korinetia 1, 2:11, 12) E mea tia ia pure tatou no te ani i ta te Atua tauturu i te taime e ore ai tatou e maramarama i te tahi mea. (Salamo 119:10, 11, 27) Te hinaaro maira Iehova ia maramarama tatou i ta ˈna Parau, ia tiaturi, e ia auraro i te reira. Te farii ra oia i te mau uiraa haavare ore e tuuhia ma te manaˈo turai e tano.

Ia faaoti papu tatou e faaoaoa i te Atua

11. (a) Eaha te hinaaro natura e nehenehe e faahema mai? (b) E nafea tatou e nehenehe ai e faaitoito i te faaruru i te faaheporaa a te mau hoa?

11 A tutava i te faaoaoa i te Atua, eiaha i te taata. E naturaraa iho â ia haamau i to tatou ihotaata i nia i te hoê faito ma te riro ei melo o te hoê pǔpǔ. E hinaaro te taata atoa i te hoa, e e mea au na tatou ia fariihia tatou. I te roaraa o te taurearearaa—oia atoa i muri aˈe i roto i te oraraa—e nehenehe te faaheporaa a te mau hoa e puai mai, a faatupu atu ai i te hinaaro ru e pee aore ra e faaoaoa ia vetahi ê. Aita râ te mau hoa e anaanatae mau noa ra i to tatou maitai. I te tahi mau taime, e hinaaro noa ratou i te tahi taata no te rave i te ohipa ino. (Maseli 1:11-19) Ia hema te hoê Kerisetiano i te faaheporaa ino a te mau hoa, e pinepine e tamata oia i te huna i to ˈna ihotaata. (Salamo 26:4) “Eiaha to outou huru ia au i to teie nei ao,” ta te aposetolo Paulo ïa i faaara. (Roma 12:2, V.C.J.S.) E horoa mai Iehova i te puai o roto ta tatou e hinaaro no te aro i te faaheporaa no rapaeau mai e faaau atu.—Hebera 13:6.

12. Eaha te faaueraa tumu e te hiˈoraa e nehenehe e haapuai mai ia mau papu tatou a tiaturi ai tatou i te Atua?

12 Ia haamǎtaˈu te faaheporaa no rapaeau mai i te tuino i to tatou ihotaata Kerisetiano, e mea maitai ia haamanaˈo tatou e mea faufaa aˈe to tatou taiva ore i te Atua i te manaˈo taata aore ra i te mau peu a te rahiraa o te taata. E faaueraa tumu papu te mau parau o te Exodo 23:2: “Eiaha oe e pee i te feia rahi i te parau ino ra.” I to te rahiraa o te mau hoa Iseraela feaaraa i te neheneheraa o Iehova e faatupu i ta ˈNa mau parau fafau, ua patoi uˈana Kaleba i te pee i te rahiraa. Ua papu ia ˈna e e parau mau ta te Atua mau parau fafau, e ua haamaitai-rahi-hia oia no to ˈna tiaraa. (Numera 13:30; Iosua 14:6-11) Te patoi ra anei outou atoa ma te aau tae i te faaheporaa o te mau manaˈo matauhia no te paruru i to outou taairaa e te Atua?

13. No te aha e haerea paari ai ia faaite i to tatou ihotaata ei Kerisetiano?

13 A faaite i to outou ihotaata Kerisetiano. Ua tano roa ia parau e te parururaa maitai roa ˈˈe, o te aroraa ˈtu ïa a paruru ai tatou i to tatou ihotaata Kerisetiano. A faaû ai ratou i te patoiraa i ta ratou mau tutavaraa i te rave i to Iehova hinaaro i te tau o Ezera, ua parau te mau Iseraela haapao maitai e: “E tavini matou no te Atua o te raˈi, e te fenua.” (Ezera 5:11) Mai te peu e e huru ê tatou i te huru o te mau taata iino e ta ratou faahaparaa, e nehenehe tatou e pohe i te mǎtaˈu. E tuino te tutavaraa i te faaoaoa i te hoê taata i to tatou aravihi. No reira, eiaha e taiâ. E mea tano noa ia faaite maitai ia vetahi ê e e Ite no Iehova outou. Ma te hoê huru faatura e te aueue ore râ, e nehenehe outou e faataa ia vetahi ê i ta outou mau faufaa, tiaturiraa, e to outou tiaraa ei Kerisetiano. Ia ite vetahi ê e ua faaoti papu outou e tapea noa i te mau ture aveia teitei a Iehova no nia i te morare. A faataa maitai atu e aita e faaauraa parau i to outou hapa ore Kerisetiano. A faaite e te oaoa ra outou i ta outou mau ture aveia morare. (Salamo 64:10) E nehenehe te faaiteraa e e Kerisetiano aueue ore outou e haapuai ia outou, e paruru ia outou, e turai atoa ia vetahi ia aniani no nia ia Iehova e to ˈna nunaa.

14. E mea tia anei ia toaruaru tatou no te tâhitohitoraa aore ra no te patoiraa? A faataa.

14 Oia, e tâhitohito aore ra e patoi paha vetahi ia outou. (Iuda 18) Mai te peu e eita te tahi atu e farii maitai mai i ta outou mau tutavaraa i te faataa ˈtu i ta outou mau faufaa, eiaha e toaruaru. (Ezekiela 3:7, 8) Noa ˈtu ta outou faaotiraa papu, eita roa ˈtu outou e haapapu i te manaˈo o te taata o te ore e hinaaro e tiaturi. A haamanaˈo ia Pharao. Aore hoê aˈe ati aore ra semeio—aita atoa te poheraa o ta ˈna tamaiti matahiapo—i nehenehe e haapapu i te manaˈo o Pharao e te paraparau ra Mose no Iehova. No reira, eiaha e vaiiho i te mǎtaˈu i te taata ia haaparuparu ia outou. E nehenehe te tiaturiraa e te faaroo i te Atua e tauturu mai ia faaruru i te mǎtaˈu.—Maseli 3:5, 6; 29:25.

A hiˈo i to mutaa iho, a patu no a muri aˈe

15, 16. (a) Eaha ta tatou tufaa pae varua? (b) E nafea tatou e nehenehe ai e faufaahia i te feruriruriraa i ta tatou tufaa pae varua ia au i te maramarama o te Parau a te Atua?

15 A poihere i ta outou tufaa pae varua. Ia au i te maramarama o te Parau a te Atua, e faufaahia te mau Kerisetiano i te feruriruriraa i ta ratou tufaa rahi pae varua. Tera tufaa, o te parau mau o te Parau a Iehova ïa, te tiaturiraa o te ora mure ore, e te fanaˈoraa taa ê e tia ˈtu no te Atua ei feia poro i te parau apî maitai. E nehenehe anei outou e ite i ta outou tuhaa i rotopu i to ˈna mau Ite, i roto i te pǔpǔ taata fanaˈo i horoahia te ohipa faaoraraa e poro i te Basileia? A haamanaˈo, aita ˈtu maori râ o Iehova te haapapu e: “O outou to ˈu ite.”—Isaia 43:10.

16 E nehenehe outou e ui ia outou iho: ‘Eaha te faufaaraa o tera tufaa pae varua no ˈu? Te haafaufaa maitai ra anei au i te reira no te faariro i te raveraa i te hinaaro o te Atua ei ohipa faufaa roa ˈˈe i roto i to ˈu oraraa? Mea hohonu anei to ˈu mauruuru i te reira e puai mai ai au i te patoi i te mau huru faahemaraa atoa o te aratai paha ia ˈu ia haapae atu?’ E horoa atoa mai ta tatou tufaa pae varua i te panoonoo ore puai pae varua o te nehenehe e fanaˈohia i roto noa i te faanahonahoraa a Iehova. (Salamo 91:1, 2) E nehenehe te hiˈo-faahou-raa i te mau tupuraa faahiahia o te tuatapaparaa o te faanahonahoraa a Iehova no teie tau e haamaere ia tatou e aita hoê aˈe taata aore ra mea e nehenehe e haamou i te nunaa o Iehova i te fenua nei.—Isaia 54:17; Ieremia 1:19.

17. Eaha ˈtu â te titauhia i te tiaturi-noa-raa i ta tatou tufaa pae varua?

17 Parau mau, eita tatou e tiaturi noa i ta tatou tufaa pae varua. E mea tia ia faatupu tatou taitahi i te hoê taairaa piri roa e te Atua. I muri aˈe i to Paulo haa-puai-raa no te patu i te faaroo o te mau Kerisetiano no Philipi, ua papai oia ia ratou e: “E tena na, e au mau here e, aita aˈenei outou i faaea i te haapao, e ere ra ia ˈu anaˈe i parahi i roto ia outou na, ua rahi râ ia ˈu i taa ê iho nei, e rave faaoti hua i to outou ora ma te mǎtaˈu e te rurutaina.” (Philipi 2:12) Eita tatou e nehenehe e tiaturi i te taata no te faaora ia tatou.

18. E nafea te mau ohipa Kerisetiano e nehenehe ai e haamaitai i to tatou ihotaata Kerisetiano?

18 A faaô roa ˈtu ia outou iho i roto i te mau ohipa Kerisetiano. Ua parauhia e “e mana puai to te ohipa i nia i te ihotaata iho.” Ua faauehia te mau Kerisetiano i teie tau ia rave i te ohipa faufaa roa e poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. Ua faahiti Paulo e: “Te haamaitai nei au i to ˈu nei toroa, no te mea o vau te aposetolo a te Etene.” (Roma 11:13) Te faataa ê ra ta tatou ohipa pororaa ia tatou i teie ao, e e haamaitai to tatou apitiraa i te reira i to tatou ihotaata Kerisetiano. E nehenehe to tatou faaô-roa-raa ia tatou iho i roto i te tahi atu mau ohipa teotaratia a te amuiraa, mai te mau putuputuraa Kerisetiano, porotarama paturaa i te mau vahi haamoriraa, tutavaraa i te tauturu i te feia i roto i te fifi, e te vai ra ˈtu â, e haamaitai i to tatou ihotaata ei Kerisetiano.—Galatia 6:9, 10; Hebera 10:23, 24.

Ihotaata taa maitai, haamaitairaa mau ïa

19, 20. (a) Eaha te mau maitai i noaa ia outou iho i te riroraa mai ei Kerisetiano? (b) Eaha te horoa mai i te niu o to tatou ihotaata mau?

19 A feruri na maa taime i te maitai e te fanaˈoraa e rave rahi e noaa mai ia tatou no te mea e Kerisetiano mau tatou. E fanaˈoraa taa ê te fariiraahia tatou e Iehova. Ua parau te peropheta Malaki e: “Te feia i mǎtaˈu ia Iehova i te parau pinepineraa te tahi i te tahi; e ua faaroo maira Iehova, e ua ite, e papaihia ihora te tahi buka manaˈoraa i mua ia ˈna, no te feia i mǎtaˈu ia Iehova, e tei manaˈo i to ˈna ra iˈoa.” (Malaki 3:16) E nehenehe tatou e faarirohia e te Atua ei hoa no ˈna. (Iakobo 2:23) E faufaahia ˈtu â to tatou oraraa maoti te ite-maitai-raa i te tapao, te auraa hohonu, e te fa hoona maitai. E ua horoahia mai te tiaturiraa o te oraraa mure ore no a muri aˈe.—Salamo 37:9.

20 A haamanaˈo e ua taaihia to outou ihotaata e faufaaraa mau i ta te Atua haafaufaaraa ia outou, eiaha râ i ta te tahi atu taata e manaˈo ra ia outou. E haafaufaa paha vetahi ê ia tatou ia au i te mau ture aveia tano ore a te taata. Te horoa maira râ to te Atua here e anaanatae i te niu mau o to tatou faufaaraa—no ˈna tatou. (Mataio 10:29-31) Ei faahoˈiraa, e horoa mai to tatou hinaaro i te Atua i te ihotaata rahi roa ˈˈe e te aratairaa maramarama roa ˈˈe i roto i to tatou oraraa. “Te hinaaro ra . . . te hoê taata i te Atua, oia te itehia mai e ana.”—Korinetia 1, 8:3.

[Nota i raro i te api]

^ Te faahiti ra paha tera mau parau i te mau ohipa a te hoê tia i nia i te mouˈa o te hiero i Ierusalema. I te roaraa o te mau araraa po, e haere na oia na roto i te hiero no te hiˈo e te ara ra aore ra te taoto ra anei te mau tiai ati Levi i ta ratou tiairaa. E tairihia te tiai i itehia e te taoto ra i te hoê raau, e e nehenehe to ˈna ahu e tutuihia ei faautuaraa haama.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha e mea faufaa roa ˈi no te mau Kerisetiano ia paruru i to ratou ihotaata pae varua?

• E nafea tatou e nehenehe ai e haamau papu i to tatou ihotaata Kerisetiano?

• I mua i te uiraa o vai ta tatou e faaoaoa, eaha te mau tuhaa o te nehenehe e tauturu mai ia rave i te faaotiraa e tano?

• E nafea te ite-maite-roa-raa i te ihotaata e nehenehe ai e ohipa i nia i to tatou oraraa no a muri aˈe ei Kerisetiano?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

E nehenehe to tatou faaô-roa-raa ia tatou iho i roto i te mau ohipa Kerisetiano e haamaitai i to tatou ihotaata Kerisetiano