Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Manaˈo faufaa o Te mau tavana

Manaˈo faufaa o Te mau tavana

Mea ora te parau a Iehova

Manaˈo faufaa o Te mau tavana

EAHA to Iehova huru ia fariu ê to ˈna iho nunaa ia ˈna e ia haamata i te haamori i te mau atua hape? E nafea mai te peu e e faaroo ore noa ratou e e tiaoro ratou ia ˈna ia tauturu mai i te taime anaˈe e ahoaho ai ratou? E faanaho atoa anei ïa Iehova i te hoê ravea no te faaora ia ratou? E pahono Te mau tavana i teie e te tahi atu mau uiraa faufaa roa. Faaotihia i te papai e te peropheta Samuela fatata i te matahiti 1100 H.T.T., e puohu te reira i te mau tupuraa i te roaraa fatata e 330 matahiti—mai te poheraa o Iosua e tae atu i te faateronoraahia te arii matamua o Iseraela.

Ei tuhaa o te parau, aore ra poroi puai, a te Atua, e mea faufaa roa Te mau tavana no tatou. (Hebera 4:12) E haamaramarama mai te mau faatiaraa anaanatae i papaihia i roto i to te Atua huru. E haapuai ta tatou e haapii mai i to tatou faaroo e e tauturu mai ia mau maite “te ora [mau],” te ora mure ore i roto i te ao apî fafauhia a te Atua. (Timoteo 1, 6:12, 19; MN; Petero 2, 3:13) E faaiteraa atea te mau ohipa faaoraraa ta Iehova i rave no to ˈna nunaa, i te faaoraraa rahi aˈe a ta ˈna Tamaiti ra o Iesu Mesia i te tau no a muri aˈe.

NO TE AHA I HINAAROHIA ˈI TE MAU TAVANA?

(Te mau tavana 1:1–3:6)

I muri aˈe i te pauraa te mau arii o te fenua o Kanaana i raro aˈe i te aratairaa a Iosua, e haere te mau opu taitahi o Iseraela i ta ratou tufaa e e parahi i te fenua. Eita râ te mau ati Iseraela e tiahi roa i te mau taata o te fenua. E riro te reira ei marei mau no Iseraela.

“Aore” te ui i muri aˈe i te mau mahana o Iosua “i ite ia Iehova, e ta ˈna atoa ra mau ohipa i rave ia Iseraela ra.” (Te mau tavana 2:10) Hau atu â, e faaipoipo te nunaa i te mau Kanaana e e tavini i to ratou mau atua. No reira, e tuu Iehova i te mau ati Iseraela i roto i te rima o to ratou mau enemi. Ia uˈana râ te haavîraa, e tiaoro te mau tamarii a Iseraela i te Atua mau ia tauturu mai. I roto i teie tupuraa i te mau pae faaroo, totiare, e poritita e tupu ai te aamu o te anairaa tavana ta Iehova e faatupu no te faaora i to ˈna nunaa i to ratou mau enemi.

Uiraa bibilia pahonohia:

1:2, 4—Eaha o Iuda i maitihia ˈi ei opu matamua o te rave i te fenua i vahihia? I te tanoraa, no te opu o Reubena, te tamaiti matahiapo a Iakoba, teie fanaˈoraa taa ê. Teie râ, i roto i ta ˈna parau tohu hou oia a pohe ai, ua faaite atea Iakoba e aita Reubena i teitei ê atu no te mea ua faaerehia oia i to ˈna tiaraa tamaiti matahiapo. Ua haapurarahia Simeona raua o Levi, o tei ohipa ma te aroha ore, i roto ia Iseraela. (Genese 49:3-5, 7) I muri noa mai, o Iuda ïa te maharaa o te tamaiti a Iakoba. Ua horoahia na Simeona, o tei haere atu e o Iuda, maa vahi iti fenua o tei purara haere na roto i te tuhaa fenua rahi o Iuda. *Iosua 19:9.

1:6, 7—Eaha te mau manimani rima rarahi e manimani avae rarahi o te mau arii i pau na i tâpûhia ˈi? E au ra e aita ˈtura e nehenehe i te hoê taata o tei ere i to ˈna mau manimani rima rarahi e manimani avae rarahi e ohipa i roto i te nuu. Aita anaˈe e manimani rima rarahi, e nafea te hoê faehau e nehenehe ai e tapea i te hoê ˈoˈe aore ra i te hoê mahae? E faahopearaa te ereraa i te mau manimani avae rarahi o te oreraa te taata e tapea i te vai-faito-raa e tano.

Haapiiraa no tatou:

2:10-12. E mea tia ia haamau tatou i te hoê porotarama haapiiraa tamau i te Bibilia ia ore tatou “e haamoe i ta [Iehova] mau raveraa.” (Salamo 103:2, MN) E mea tia ia faaô te mau metua i te parau mau o te Parau a te Atua i roto i te aau o ta ratou mau tamarii.—Deuteronomi 6:6-9.

2:14, 21, 22. E vaiiho Iehova ia tupu te mau mea ino i nia i to ˈna nunaa faaroo ore no te hoê tumu—no te faautua ia ratou, no te tamâ ia ratou, e no te turai ia ratou ia hoˈi mai ia ˈna ra.

E FAATUPU IEHOVA I TE MAU TAVANA

(Te mau tavana 3:7–16:31)

E haamata te faatiaraa anaanatae o te mau ohipa faahiahia a te mau tavana e ta Otaniela faahoperaa i na matahiti faatîtîraa e vau o Iseraela e te hoê arii o Mesopotamia. Ma te faaohipa i te hoê ravea aravihi itoito, e haapohe te tavana ra o Ehuda i te arii Moabi poria ra o Egalona. Na Samagara itoito anaˈe e taparahi e 600 Philiseti ma te faaohipa i te hoê patiatia puaatoro. Maoti te faaitoitoraa a Debora, o te tavini ra ei peropheta vahine e te turu a Iehova, e haapau Baraka e to ˈna nuu mauhaa rii 10 000 taata i te nuu puai a Sisera. E faatupu Iehova ia Gideona e e faaupootia oia ia ˈna e to ˈna mau taata e 300 i nia i to Midiana.

Na roto ia Iepheta, e faaora mai Iehova ia Iseraela i te ati Amona. To rotopu atoa o Tola, Iaira, Ibesana, Elona, e o Abadona i na taata 12 i haava ia Iseraela. E hope te tau o Te mau tavana ia Samasona ra o te aro i te mau Philiseti.

Uiraa bibilia pahonohia:

4:8—Eaha o Baraka i onoono ai e ia haere te peropheta vahine ra o Debora na muri ia ˈna i te tahua aroraa? E au ra e ua manaˈo Baraka e eita e maraa ia ˈna iho ia aro atu i te nuu a Sisera. Te tiaraa ˈtu te peropheta vahine i pihai iho ia ˈna, e haapapu ïa ia ˈna e to ˈna mau taata e tei ia ratou ra te aratairaa a te Atua e e horoa i te tiaturi no ratou. E ere ïa te onoonoraa o Baraka e ia apee Debora ia ˈna i te hoê tapao o te paruparu, e tapao râ o te faaroo puai.

5:20—Mea nafea to te mau fetia aroraa mai te raˈi mai no Baraka? Aita te Bibilia e parau ra e ua taaihia te reira i te tauturu a te mau melahi, te toparaa mai te mau taoˈa o te raˈi o tei tatarahia ei tohu ino e te mau taata paari o Sisera, aore ra te tohuraa tapao paha no Sisera o tei riro ei mea hape. Papu roa râ e te vai ra te tahi mau huru ohiparaa a te Atua.

7:1-3; 8:10—Eaha Iehova i parau ai e ua rahi roa na taata e 32 000 o Gideona i mua i te nuu enemi 135 000? No te mea na Iehova e faaupootia ia Gideona e to ˈna mau taata. Aita te Atua i hinaaro ia manaˈo ratou e ua haapau ratou i to Midiana na roto i to ratou iho puai.

11:30, 31—I to ˈna euheraa, ua manaˈo anei Iepheta i te hoê tusia taata? Aita tera manaˈo i puta i roto i to Iepheta feruriraa, no te mea ua haapapu te Ture e: “Eiaha roa te hoê i roto ia outou e hopoi i ta ˈna tamaiti e ta ˈna tamahine i roto i te auahi.” (Deuteronomi 18:10) Ua manaˈo râ Iepheta i te hoê taata e eiaha i te hoê animara. Aita te mau animara e tano no te tusia i tapeahia i roto i te mau fare ati Iseraela. E ere i te mea faahiahia te pûpûraa i te hoê animara. Ua ite maite Iepheta e e nehenehe e o ta ˈna tamahine te taata o te haere mai i rapae i to ˈna fare e farerei ia ˈna. Ua pûpûhia teie taata “ei tusia taauahi,” oia hoi ia tavini oia ia Iehova anaˈe i roto i te hiero.

Haapiiraa no tatou:

3:10. Ua taaihia te manuïaraa o te mau tapiraa pae varua, eiaha i nia i te paari o te taata, i nia râ i te varua o Iehova.—Salamo 127:1.

3:21. Ua faaohipa Ehuda i ta ˈna ˈoˈe ma te aravihi roa e ma te itoito. E mea tia ia noaa ia tatou te aravihi i roto i te faaohiparaa i ‘te ˈoˈe a te varua ra, o te parau a te Atua.’ Te auraa, e mea tia ia faaohipa tatou i te mau Papai ma te itoito i roto i ta tatou taviniraa.—Ephesia 6:17; Timoteo 2, 2:15.

6:11-15; 8:1-3, 22, 23. Te horoa maira to Gideona aau faahaihai e toru haapiiraa faufaa: (1) Ia horoahia mai te hoê fanaˈoraa taa ê o te taviniraa, e mea tia ia feruri tatou i ta te reira e titau ra eiaha râ e manaˈo i te roo aore ra te tiaraa tei taaihia i te reira. (2) I nia i te feia e mârô haere noa, e haerea paari ia faaite i te aau faahaihai. (3) E paruru mai te aau faahaihai i te tapitapi rahi roa i te tiaraa.

6:17-22, 36-40. E mea tia ia ara atoa tatou “eiaha e faaroo atoa ˈtu i te mau [parau faaurua] atoa.” E mea tia râ ia “tamata” tatou “i taua mau [parau faaurua] ra, i te itearaa e, no ǒ i te Atua ra.” (Ioane 1, 4:1; MN) No te papu e ua niu-maitai-hia ta ˈna aˈoraa e hinaaro ra e horoa i nia i te Parau a te Atua, e haerea paari ia farerei te hoê matahiapo apî i te hoê matahiapo aravihi aˈe.

6:25-27. Ua faaohipa Gideona i te feruriraa maitai ia ore e faariri faufaa ore noa i to ˈna mau taata patoi. Ia poro tatou i te parau apî maitai, e mea tia ia haapao maitai tatou ia ore e faainoino faufaa ore noa ia vetahi ê na roto i ta tatou huru paraparau.

7:6. No nia i te taviniraa ia Iehova, e mea tia ia riro tatou mai na taata e 300 o Gideona—te vai ara e te haapao maitai.

9:8-15. Auê te maamaa ia ohipa ma te teoteo e ia atuatu i te nounou i te tiaraa aore ra te mana!

11:35-37. Ma te feaa ore, ua riro te hiˈoraa maitai o Iepheta ei ravea no te tauturu i ta ˈna tamahine ia faahotu i te faaroo puai e te hoê feruriraa haapae. E nehenehe atoa te mau metua e horoa i tera hiˈoraa na ta ratou mau tamarii.

11:40. E faaitoito te haapopouraa i te tahi taata o te faaite i te hoê feruriraa aau tae i roto i te taviniraa a Iehova i tera taata.

13:8. I roto i te haapiiraa i ta ratou mau tamarii, e mea tia ia pure te mau metua ia Iehova no te ani i te aratairaa e ia pee i ta ˈna aveia.—Timoteo 2, 3:16.

14:16, 17; 16:16. E nehenehe te faaheporaa i te tahi atu taata ma te taˈi haere noa e te onoono e tuino i te hoê taairaa.—Maseli 19:13; 21:19.

TE TAHI ATU MAU HARA I ISERAELA

(Te mau tavana 17:1–21:25)

Te vai ra i roto i te tuhaa hopea o Te mau tavana e piti faatiaraa faufaa roa. Te matamua, no nia ïa i te hoê taata o Mika te iˈoa, o te haamau i te hoê idolo i roto i to ˈna fare e o te faarave i te hoê ati Levi i te ohipa ei tahuˈa no ˈna. I muri aˈe i te haamouraa o te oire o Laisa, aore ra Lesema, e patu to Dana i to ratou iho oire e mairi atu ai i te iˈoa o Dana. Ma te faaohipa i ta Mika idolo e to ˈna tahuˈa, e haamau ratou i te tahi atu huru haamoriraa i Dana. Papu maitai, ua haruhia Laisa hou to Iosua poheraa.—Iosua 19:47.

E tupu te piti o te ohipa i muri rii aˈe i te poheraa o Iosua. E ravehia te hoê hamani-ino-raa i te pae taatiraa e te tahi mau tane o te oire o Gibea i ǒ Beniamina a fatata ˈi te opu taatoa o Beniamina i te mou roa—e 600 tane anaˈe te ora ˈtu. Maoti râ te hoê faanahoraa e au no ratou e faaipoipo ai ratou i te vahine, e e maraa ˈi to ratou numera fatata i te 60 000 feia tamaˈi i te tau o to Davida ariiraa.—Paraleipomeno 1, 7:6-11.

Uiraa bibilia pahonohia:

17:6; 21:25—Mai te peu e ‘ua rave noa te taata taitahi i tei au ia ˈna,’ ua paturu anei te reira i te huananeraa? Aita, no te mea ua rave Iehova i te faanahoraa e rave rahi no te aratai i to ˈna nunaa. Ua horoa oia i te Ture e te autahuˈaraa na ratou no te haapii ia ratou i to ˈna mau eˈa. Maoti te Urima e te Tumima, e nehenehe te tahuˈa rahi e ui i te Atua no nia i te mau ohipa faufaa. (Exodo 28:30) I roto i te mau oire atoa, te vai atoa ra te mau taata paari aravihi o te horoa i te mau aˈoraa papu. Ia fanaˈo te hoê Iseraela i teie mau faanahoraa, e noaa ia ˈna te hoê aratai papu no to ˈna manaˈo haava. E mea maitai ïa te faahopearaa o ta ˈna raveraa “i tei au ia ˈna.” Ia ore râ te hoê taata e tâuˈa i te Ture e ia faaoti o ˈna no ˈna iho no nia i te haerea e te haamoriraa, e mea ino ïa te faahopearaa.

20:17-48—Eaha Iehova i vaiiho ai ia pau te tahi atu mau opu i te mau ati Beniamina e piti taime, noa ˈtu e ua titauhia ia faautuahia te mau ati Beniamina? Ma te vaiiho i te mau opu haapao maitai ia pau rahi i te omuaraa, ua tamata Iehova i ta ratou faaotiraa papu e tatara i te ino i Iseraela.

Haapiiraa no tatou:

19:14, 15. E faaiteraa te oreraa te nunaa o Gibea e farii maitai i te paruparu morare. Te aˈohia ra te mau Kerisetiano ia “titau â i te hamani maitai.”—Roma 12:13.

Tei mua te faaoraraa

Ua fatata roa te Basileia o te Atua i roto i te rima o te Mesia ra o Iesu i te haamou i te ao ino e i te hopoi mai i te faaoraraa rahi i te feia piˈo ore e te parau-tia. (Maseli 2:21, 22; Daniela 2:44) ‘E pohe te mau enemi atoa o Iehova, e e riro te feia i hinaaro ia ˈna mai te mahana o te hiti mai i to ˈna anaana rahi.’ (Te mau tavana 5:31) Ia vai tatou i rotopu i te feia i hinaaro ia Iehova ma te faaohipa i ta tatou i haapii i roto i Te mau tavana.

Teie te parau mau faufaa roa tei faaitehia e rave rahi taime i roto i te faatiaraa o Te mau tavana: E hopoi mai te faarooraa ia Iehova i te mau haamaitairaa rahi, e faatupu mai te faaroo-ore-raa i te faahopearaa ino. (Deuteronomi 11:26-28) E mea faufaa roa ia “faaroo [tatou] ma te aau atoa” i to te Atua hinaaro i faaitehia mai!—Roma 6:17; Ioane 1, 2:17.

[Nota i raro i te api]

^ Aita e tufaa i horoahia na te ati Levi i roto i te Fenua tǎpǔhia, maori e 48 oire tei purara ê na roto ia Iseraela.

[Hohoˈa fenua i te api 29]

(Hiˈo i te papai)

“Ua faatupu . . . Iehova i te tavana, o te faaora ia ratou i te rima o te feia i haru mai ia ratou ra.”—Te mau tavana 2:16.

TE MAU TAVANA

1. Otaniela (Opu o Manase)

2. Ehuda (Opu o Iuda)

3. Samagara (Opu o Iuda)

4. Baraka (Opu o Naphatali)

5. Gideona (Opu o Isakara)

6. Tola (Opu o Manase)

7. Iaira (Opu o Manase)

8. Iepheta (Opu o Gada)

9. Ibesana (Opu o Asera)

10. Elona (Opu o Zebuluna)

11. Abadona (Opu o Epheraima)

12. Samasona (Opu o Iuda)

DANA

MANASE

NAPHATALI

ASERA

ZEBULUNA

ISAKARA

MANASE

GADA

EPHERAIMA

DANA

BENIAMINA

REUBENA

IUDA

[Hohoˈa i te api 30]

Eaha ta outou i haapii na roto i to Baraka onoonoraa e ia haere Debora i te tahua aroraa?