Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te aratairaa paari no te mau hoa faaipoipo

Te aratairaa paari no te mau hoa faaipoipo

Te aratairaa paari no te mau hoa faaipoipo

“E te mau vahine ra, e auraro outou i ta outou ihora mau tane, mai ta tatou i auraro i te Fatu ra. E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine.”—EPHESIA 5:22, 25.

1. Eaha te hiˈoraa tano no nia i te faaipoiporaa?

 UA PARAU Iesu e te faaipoiporaa, o te taatiraa ïa te Atua i te hoê tane e te hoê vahine ia riro raua ei “hoê.” (Mataio 19:5, 6) E piti ïa taata mea taa ê to raua huru o te haapii ra i te anaanatae i te hoê â mea e o te haa amui ra no te hoê â fa. Te faaipoiporaa, e faanahoraa ïa no te oraraa taatoa, e ere i te hoê faaauraa poto o te nehenehe e faarue-noa-hia. I te fenua e rave rahi, e ere i te mea fifi ia faataa, i te hiˈoraa râ a te hoê Kerisetiano, e mea moˈa te taairaa o te faaipoiporaa. E hope te reira no te hoê noa tumu faufaa roa.—Mataio 19:9.

2. (a) Eaha te tauturu e vai ra no te mau hoa faaipoipo? (b) No te aha e mea faufaa ˈi ia tutava ia manuïa te hoê faaipoiporaa?

2 Ua parau te hoê vahine aˈo i te pae o te faaipoiporaa e: “Ua riro te hoê faaipoiporaa manuïa ei tupuraa o te tauiraa tamau, a faaite ai te reira i te mau tafifiraa apî, a faaruru ai i te mau fifi e fa mai, e a faaohipa ˈi i te mau ravea e vai ra i tera e tera tau o te oraraa.” No te mau hoa faaipoipo Kerisetiano, to roto i teie mau ravea te mau aˈoraa o te Bibilia, te tauturu a te mau hoa Kerisetiano, e te hoê taairaa piri e o Iehova na roto i te pure. E vai noa te hoê faaipoiporaa manuïa, e i te roaraa o te mau matahiti, e hopoi mai te reira i te oaoa e te mauruuru i te tane e te vahine. Te mea faufaa ˈtu â, e faahanahana te reira i te Atua ra o Iehova, te Tumu o te faaipoiporaa.—Genese 2:18, 21-24; Korinetia 1, 10:31; Ephesia 3:15; Tesalonia 1, 5:17.

A pee ia Iesu e ta ˈna amuiraa

3. (a) A haapoto i ta Paulo aˈoraa i te mau hoa faaipoipo. (b) Eaha te hiˈoraa maitai ta Iesu i vaiiho mai?

3 A piti tausani matahiti aˈenei, ua horoa te aposetolo Paulo i te aˈoraa paari i te mau hoa faaipoipo Kerisetiano i to ˈna papairaa e: “Mai te ekalesia [aore ra amuiraa] e auraro i te Mesia nei, ia na reira atoa te mau vahine i ta ratou iho mau tane i te mau mea atoa nei. E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia [aore ra amuiraa], e ua horoa ia ˈna iho ei taui.” (Ephesia 5:24, 25) Auê ïa faaauraa maitai te faahitihia ra i ǒ nei! Te pee ra te mau vahine Kerisetiano o te auraro haehaa ra i ta ratou mau tane i te amuiraa ma te farii e te haapao i te faaueraa tumu o te tiaraa upoo. Te faaite ra te mau tane faaroo o te tamau ra i te here i ta ratou mau vahine, i te mau taime au aore ra fifi, e te pee maite ra ratou i te hiˈoraa î i te here e te aupuru o te Mesia i te amuiraa.

4. E nafea te mau tane e nehenehe ai e pee i to Iesu hiˈoraa?

4 O te mau tane Kerisetiano te upoo o to ratou utuafare, e upoo atoa râ to ratou, o Iesu ïa. (Korinetia 1, 11:3) No reira, mai ia Iesu i aupuru i ta ˈna amuiraa, e aupuru atoa te mau tane i to ratou utuafare ma te here i te pae varua e i te pae tino, noa ˈtu e e titau te reira i te haapaeraa ia ratou iho. E tuu ratou i te maitai o to ratou utuafare na mua ˈˈe i to ratou iho mau hinaaro e hiaai. Ua parau Iesu e: “E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” (Mataio 7:12) E tano roa teie faaueraa tumu i roto i te faaipoiporaa. Ua faaite Paulo i te reira i to ˈna na ôraa e: ‘E aroha te mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino ra. Aore roa e taata i riri i to ˈna iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite.’ (Ephesia 5:28, 29) E mea tia ia faaamu e ia faaherehere maite te hoê tane i ta ˈna vahine mai ia ˈna atoa e faaamu e e faaherehere maite ia ˈna iho.

5. E nafea te mau vahine e nehenehe ai e pee i te amuiraa Kerisetiano?

5 E pee te mau vahine o te haamori ra i te Atua i te amuiraa Kerisetiano. I to Iesu vairaa mai i te fenua nei, ua faarue ta ˈna mau pǐpǐ i ta ratou mau ohipa matamua ma te oaoa e ua pee ia ˈna. I muri aˈe i to ˈna poheraa, ua tamau ratou i te auraro ia ˈna, e i te roaraa fatata e 2 000 matahiti i mairi aˈenei, ua auraro noa te amuiraa Kerisetiano mau ia Iesu e ua pee i ta ˈna aratairaa i roto i te mau mea atoa. Eita atoa te mau vahine Kerisetiano e vahavaha i ta ratou mau tane aore ra e imi i te haafaufaa ore i te faanahoraa bibilia no nia i te tiaraa upoo i roto i te faaipoiporaa. Tera râ, e turu e e auraro ratou i ta ratou mau tane, e haa amui e o ratou, e faaitoito atu ai ia ratou. Ia haa te tane e te vahine atoa ma te here, e manuïa to raua faaipoiporaa e e ite atoa raua i te oaoa i roto i to raua taairaa.

A tamau i te parahi ia ratou ra

6. Eaha te aˈoraa ta Petero i horoa i te mau tane, e no te aha e mea faufaa ˈi te reira?

6 E aˈoraa atoa ta te aposetolo Petero no te mau hoa faaipoipo, e e parau puai mau ta ˈna no te mau tane. Ua parau oia e: “E parahi [i ta outou mau vahine] ra ma te ite, i te faaturaraa ˈtu i te vahine, i te farii paruparu ra, e ei fatu atoa hoi i te maitai ra i te ora; ia ore ta outou pure ia mairi.” (Petero 1, 3:7) Te taa-maitai-hia ra te faufaaraa o te aˈoraa a Petero i roto i te mau parau hopea o teie irava. Ia ore te hoê tane e faatura i ta ˈna vahine, e fifi ïa to ˈna taairaa e o Iehova. E mairi ta ˈna pure.

7. E nafea te hoê tane e faatura ˈi i ta ˈna vahine e tia ˈi?

7 E nafea ïa te mau tane e nehenehe ai e faatura i ta ratou mau vahine? Te faaturaraa i te hoê vahine, teie ïa te auraa, te hamani-maitai-raa ïa ia ˈna ma te here, te tura e te au. Teie huru hamani maitai i te hoê vahine e au ra ïa e e ohipa apî no te taata e rave rahi. Te papai ra te hoê aivanaa Heleni e: “I raro aˈe i te ture Roma, aita to te hoê vahine e tiaraa. Ia au i te ture e vai noa o ˈna mai te hoê tamarii rii ra te huru. . . . Tei raro aˈe roa o ˈna i te mana o ta ˈna tane, e i to ˈna hinaaro atoa.” Auê ïa taa-ê-raa rahi e te mau haapiiraa Kerisetiano! E faatura te tane Kerisetiano i ta ˈna vahine. Na te mau faaueraa tumu Kerisetiano e faatere i ta ˈna mau haaraa i nia i ta ˈna vahine, e ere na ta ˈna mau peu. Hau atu â, e parahi oia ia ˈna ra “ma te ite,” ma te haamanaˈo e e farii paruparu o ˈna.

“Te farii paruparu” mai teihea te huru?

8, 9. E nafea te mau vahine e aifaito ai i te mau tane?

8 I te na ôraa e e “farii paruparu” te vahine, aita Petero e manaˈo ra e mea paruparu aˈe te mau vahine i te mau tane i te pae feruriraa aore ra i te pae varua. Parau mau, e rave rahi tane Kerisetiano te fanaˈo ra i te mau haamaitairaa taa ê i roto i te amuiraa e aita te mau vahine e titau ra i te reira, e i roto i te utuafare te auraro ra te mau vahine i ta ratou mau tane. (Korinetia 1, 14:35; Timoteo 1, 2:12) E titauhia râ i te taatoaraa, te tane e te vahine, te hoê â faaroo, te hoê â faaoromai e te hoê â mau ture aveia morare teitei. E mai ta Petero i parau, e “fatu” te tane e te vahine faaipoipo atoa ‘i te maitai ra o te ora.’ No nia i te faaoraraa, ua aifaito raua i mua i te Atua ra o Iehova. (Galatia 3:28) Te papai ra Petero i te mau Kerisetiano faatavaihia o te senekele matamua. No reira, ua haamanaˈo ta ˈna mau parau i te mau tane Kerisetiano e ei ‘feia tufaa e te Mesia,’ hoê â tiaturiraa i te raˈi to ratou e ta ratou mau vahine. (Roma 8:17) I te hoê mahana, e ohipa ratou ei tahuˈa e ei arii i roto i te Basileia i te raˈi o te Atua!—Apokalupo 5:10.

9 Aita roa ˈtu te mau vahine Kerisetiano faatavaihia i haehaa aˈe i ta ratou mau tane Kerisetiano faatavaihia. E parau mau atoa te reira no te feia e tiaturi ra e ora i te fenua nei. Te horoi ra te mau tane e te mau vahine atoa o te “feia rahi roa” i to ratou ahu e ia teatea i roto i te toto o te Arenio. Te apiti ra te mau tane e te mau vahine atoa “i te rui e te ao” i te arueraa ia Iehova i te ao nei. (Apokalupo 7:9, 10, 14, 15) Te tiai ra te mau tane e te mau vahine atoa i “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua,” ia oaoa ratou i “te ora mau.” (Roma 8:21; Timoteo 1, 6:19, MN) Noa ˈtu e e melo faatavaihia aore ra e mamoe ê atu, te tavini amui ra te mau Kerisetiano atoa ia Iehova ei “hoê aˈe nǎnǎ” i raro aˈe ‘hoê tiai.’ (Ioane 10:16) E tumu puai mau teie e faaite ai te hoê tane e ta ˈna vahine Kerisetiano i te tura e au te tahi i te tahi!

10. I roto i teihea auraa e “farii paruparu” ai te mau vahine?

10 Mai teihea ïa te huru e “farii paruparu” ai te mau vahine? Te faahiti ra paha Petero i te mea e itehia ra, no te rahiraa, e mea poto aˈe te mau vahine e e mea iti aˈe to ratou puai pae tino i to te mau tane. Hau atu â, i roto i to tatou huru tia ore, e haafifi te ravea faahiahia e hapû e e fanau i te tamarii i to ratou tino. E roohia paha te mau vahine tei naea te matahiti no te fanau i te mau fifi tamau i te pae tino. Papu maitai, e hinaaro ratou ia aupuruhia e ia haapao-maitai-hia ratou ia farerei ratou i tera mau fifi aore ra i te rohirohi o te hapûraa e te fanauraa. E tauturu rahi te hoê tane o te faatura i ta ˈna vahine, ma te ite i te turu e hinaarohia ra e a ˈna, ia manuïa to raua faaipoiporaa.

I roto i te hoê utuafare amaha i te pae faaroo

11. I roto i teihea auraa e nehenehe ai te hoê faaipoiporaa e manuïa noa ˈtu e e haapaoraa ê ta te tane e ta te vahine?

11 E nafea râ mai te peu e e manaˈo taa ê to na hoa faaipoipo i te pae faaroo, no te mea ua farii hoê o raua i te parau mau maa taime i muri aˈe i to raua faaipoiporaa? E nehenehe anei tera huru faaipoiporaa e manuïa? Mea rahi tei manuïa. E nehenehe te faaipoiporaa o te hoê tane e te hoê vahine ma te manaˈo taa ê i te pae faaroo e manuïa e e vai tamau, a hopoi mai ai i te oaoa. Hau atu â, i te aro o Iehova e mea tia noâ tera faaipoiporaa; e “hoê” noâ raua. No reira, te aˈohia ra te mau hoa faaipoipo Kerisetiano ia faaea noa i to ratou apiti tiaturi ore mai te peu e e tia i taua apiti ra. Mai te peu e te vai ra te tamarii, e faufaahia ïa ratou i te haapao maitai o te metua Kerisetiano.—Korinetia 1, 7:12-14.

12, 13. Ma te pee i te aˈoraa a Petero, e nafea te mau vahine Kerisetiano e nehenehe ai e tauturu i ta ratou mau tane tiaturi ore?

12 Ua faatae Petero i te mau aˈoraa maitai i te mau vahine Kerisetiano e ora ra i roto i te mau utuafare amaha i te pae faaroo. E tano atoa ta ˈna mau parau no te mau tane Kerisetiano i roto i te hoê â tupuraa. Te papai ra Petero e: “E te mau vahine, e auraro maite i ta outou mau tane ra; e aore te tahi pae i faaroo i te parau ra, ia noaa mai ratou i te haapao maitai o ta ratou mau vahine, eiaha ˈtu â te parau; i te hiˈoraa mai ratou i ta outou haapaoraa viivii ore i apiti-atoa-hia i te mǎtaˈu.”—Petero 1, 3:1, 2.

13 Mai te peu e e nehenehe te hoê vahine e faataa maitai i to ˈna faaroo i ta ˈna tane, e mea maitai ïa. Eaha râ mai te peu e eita te tane e hinaaro e faaroo? Na ˈna ïa tera faaotiraa. Te vai ra râ te ravea, i te mea e e horoa atoa te haerea Kerisetiano i te hoê faaiteraa puai. E rave rahi tane i te omuaraa o tei ore i anaanatae aore ra o tei patoi roa i te faaroo o ta ratou mau vahine, tei riro ei “feia [aau farii e tano] no te ora mure ore” i muri aˈe i to ratou iteraa i te haerea maitai o ta ratou mau vahine. (Ohipa 13:48; MN) Noa ˈtu e eita te hoê tane e farii i te parau mau, e nehenehe â oia e putapû roa i te haerea o ta ˈna vahine, ma te mau faahopearaa maitai i roto i te faaipoiporaa. Ua faˈi te hoê tane, e Ite no Iehova ta ˈna vahine, e eita roa ˈtu ta ˈna e nehenehe e ora ia au i ta ratou mau ture aveia teitei. Ua parau râ oia ia ˈna iho “te tane oaoa a te hoê vahine au maitai” e ma te mahanahana ua haapopou oia i ta ˈna vahine e to ˈna mau hoa Ite i roto i te hoê rata a te hoê vea.

14. E nafea te mau tane e nehenehe ai e tauturu i ta ratou mau vahine tiaturi ore?

14 Hoê â huru no te mau tane Kerisetiano o tei faaohipa i te mau faaueraa tumu o te mau parau a Petero, ua taui ta ratou mau vahine maoti to ratou haerea. Ua tapao te mau vahine tiaturi ore e te amo ra ta ratou mau tane i te hopoia, ma te faaea i te haamâuˈa i te moni i te puhipuhiraa i te avaava, te inu-hua-raa i te ava, e te pereraa moni e ma te ore e tuhi faahou. Ua haamatau te tahi o tera mau hoa faaipoipo i te tahi atu mau melo o te amuiraa Kerisetiano. Ua maere roa ratou i te autaeaeraa Kerisetiano î i te here, e ua haafatata ˈtu te mea ta ratou i ite i rotopu i te mau taeae ia ratou ia Iehova ra.—Ioane 13:34, 35.

‘Te taata moe o te aau’

15, 16. Teihea huru haerea o te hoê vahine Kerisetiano e nehenehe e faataui i ta ˈna tane tiaturi ore?

15 Teihea huru haerea e nehenehe e faataui i te hoê tane? O te haerea iho â ïa e faaitehia ra e te mau vahine Kerisetiano. Te na ô ra Petero e: “To outou unauna, eiaha o te unauna rapae au anaˈe ra, i te rouru firi ra, e te tatuaraa i te auro ra, e te ahuraa i te ahu ra; o te taata moe râ o te aau ra te faaunauna, i te mea tahuti ore ra, o te aau mǎrû e te mamahu, o te mea taoˈa rahi ïa i mua i te aro o te Atua. I na reira hoi te mau vahine moˈa i tiaturi i te Atua i te faaunauna ia ratou iho i tahito ra, ma te auraro maite i ta ratou iho mau tane; mai ia Sara i faaroo ia Aberahama i te parauraa ˈtu ia ˈna e e fatu; ei tamahine anaˈe hoi outou na ˈna, ia haapao maitai outou, e aore roa i hitimaue i te mǎtaˈu ra.”—Petero 1, 3:3-6.

16 Te aˈo ra Petero i te hoê vahine Kerisetiano eiaha e tiaturi i te huru rapae au. E mea tia râ ia vaiiho oia i ta ˈna tane ia ite i te faahopearaa o te mau haapiiraa bibilia i nia i to ˈna huru o roto mai. A vaiiho ia ˈna ia ite i te huru taata apî e ohipa ra. Peneiaˈe e ite o ˈna i te taa-ê-raa o te reira e te huru taata tahito matauhia o ta ˈna vahine. (Ephesia 4:22-24) E ite papu ïa o ˈna e e mea haamǎrû e te au maitai “te aau mǎrû e te mamahu” o ta ˈna vahine. Eita noa tera huru aau e faaoaoa i te hoê tane, e ‘mea taoˈa rahi atoa râ i mua i te aro o te Atua.’—Kolosa 3:12.

17. Mea nafea to Sara riroraa ei hiˈoraa maitai no te mau vahine Kerisetiano?

17 Ua faahitihia o Sara ei hiˈoraa, e e hiˈoraa faufaa mau â oia no te mau vahine Kerisetiano e tane tiaturi anei ta ratou aore ra eita. Ua faariro iho â Sara ia Aberahama ei upoo no ˈna. I roto atoa i to ˈna aau, ua parau oia ia ˈna to ˈna “fatu.” (Genese 18:12) Aita râ te reira i haafaufaa ore ia Sara. Ua riro mau oia ei vahine puai i te pae varua ma to ˈna iho faaroo papu ia Iehova. Oia mau, to roto oia i te ‘nahoa rahi ite’ e e nehenehe to ratou hiˈoraa o te faaroo e turai ia tatou ia ‘horo tamau maite i te hororaa i mua ia tatou nei.’ (Hebera 11:11; 12:1) E ere i te faahaehaaraa no te hoê vahine Kerisetiano te riroraa mai ia Sara.

18. Eaha te mau faaueraa tumu e mea tia ˈi ia haamanaˈo i roto i te hoê utuafare amaha?

18 I roto i te hoê utuafare amaha i te pae faaroo, o te tane noa te upoo. Mai te peu e o ˈna te taata tiaturi, e faatura o ˈna i te mau tiaturiraa a ta ˈna vahine ma te ore e ofati i to ˈna iho faaroo. Mai te peu e o te vahine te taata tiaturi, eita atoa o ˈna e ofati i to ˈna iho faaroo. (Ohipa 5:29) Eita râ o ˈna e aa ˈtu i te tiaraa upoo o ta ˈna tane. E faatura o ˈna i to ˈna tiaraa e e vai noa o ˈna i raro aˈe ‘i te ture a tana tane.’—Roma 7:2.

Te aratairaa paari o te Bibilia

19. Eaha te tahi mau faateimaharaa e haafifi nei i te mau taairaa o te faaipoiporaa, e nafea râ e nehenehe ai e faaruru atu?

19 I teie tau, e rave rahi mea te nehenehe e faateimaha i te taairaa o te faaipoiporaa. Aita vetahi mau tane e amo ra i ta ratou mau hopoia. Aita vetahi mau vahine e farii ra i te tiaraa upoo o ta ratou mau tane. I roto i te tahi mau faaipoiporaa, te rave-ino-hia ra te hoa faaipoipo e to ˈna apiti. No te mau Kerisetiano, e nehenehe te fifi i te pae moni, te huru taata tia ore, e te huru feruriraa o te ao nei e to ˈna morare ore e te haapiˈoraa i te mau faufaa e tamata i to ratou taiva ore. Tera râ, te fanaˈo ra te mau tane e te mau vahine Kerisetiano o te pee ra i te mau faaueraa tumu bibilia, noa ˈtu eaha to ratou huru tupuraa, i te haamaitairaa a Iehova. Noa ˈtu e hoê noa hoa faaipoipo teie e faaohipa nei i te mau faaueraa tumu bibilia, e mea maitai aˈe i te ore roa. Hau atu â, te here ra e te tauturu ra Iehova i ta ˈna mau tavini o te haapao maitai noa ra i ta ratou euhe o te faaipoiporaa noa ˈtu te mau tupuraa fifi. Eita iho â o ˈna e haamoe i to ratou taiva ore.—Salamo 18:25; Hebera 6:10; Petero 1, 3:12.

20. Eaha te aˈoraa a Petero no te mau Kerisetiano atoa?

20 I muri aˈe i to te aposetolo Petero aˈoraa ˈtu i te mau tane e te mau vahine faaipoipo, ua faaoti oia na roto i teie mau parau faaitoito mahanahana: “E teie nei, ei aau tahi to outou atoa, i te aroha-atoa-raa, ei aroha taeae ra, ei aau mǎrû, ei aau taua; eiaha e tahoo atu i te ino i te ino, e te faaino i te faaino, ei mea ê râ, ei haamaitai ta outou; ua itea hoi e o te mea ïa i parauhia ˈi outou ia noaa ia outou te maitai.” (Petero 1, 3:8, 9) E aˈoraa paari mau teie no te taatoaraa, no te mau hoa faaipoipo iho â râ!

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E nafea te mau tane Kerisetiano e pee ai ia Iesu?

• E nafea te mau vahine Kerisetiano e pee ai i te amuiraa?

• E nafea te mau tane e nehenehe ai e faatura i ta ratou mau vahine?

• Eaha te haerea maitai aˈe no te hoê vahine Kerisetiano e tane tiaturi ore ta ˈna?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 24]

E here e e aupuru te hoê tane Kerisetiano i ta ˈna vahine

E faatura te hoê vahine Kerisetiano i ta ˈna tane

[Hohoˈa i te api 25]

Taa ê atu i te ture Roma, te titau ra te mau haapiiraa Kerisetiano ia faatura te hoê tane i ta ˈna vahine

[Hohoˈa i te api 27]

Ua faariro Sara ia Aberahama ei fatu no ˈna