Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia ore tatou ia ora faahou no tatou noa iho

Ia ore tatou ia ora faahou no tatou noa iho

Ia ore tatou ia ora faahou no tatou noa iho

‘I pohe hoi te Mesia no te taata atoa, ia ore te feia e ora ra [ia ora faahou no ratou noa iho].’—KORINETIA 2, 5:15; MN.

1, 2. Eaha te faaueraa bibilia tei turai i te mau pǐpǐ a Iesu no te senekele matamua ia faaore i te miimii?

 E PO hopea a Iesu i te fenua nei teie. I roto tau hora noa, e horoa oia i to ˈna ora no te feia atoa e faahotu i te faaroo ia ˈna. I taua po ra, ua parau Iesu e rave rahi mea faufaa i ta ˈna mau aposetolo haapao maitai. I roto i te reira, te vai ra te hoê faaueraa no nia i te tahi huru maitai o te riro ei tapao faataa-ê-raa i ta ˈna mau pǐpǐ. “E tuu atu vau i te [hoê faaueraa] apî na outou,” ta ˈna ïa i parau, “e aroha outou ia outou iho, mai ia ˈu e aroha ˈtu ia outou na, e aroha atoa hoi outou ia outou iho. O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.”—Ioane 13:34, 35; MN.

2 Te titauhia ra ia faaite te mau Kerisetiano mau i te aroha haapae te tahi i te tahi e ia tuu i to to ratou mau hoa faaroo hinaaro na mua ˈˈe i to ratou iho. Eiaha ratou e haamarirau atoa i te ‘horoa i to ratou iho ora no to ratou ra mau taua.’ (Ioane 15:13) Ua aha te mau Kerisetiano matamua i te faaueraa apî? I roto i ta ˈna buka tuiroo Apologétique, ua faahiti te taata papai no te senekele piti ra o Tertullien no nia i te tahi atu mau Kerisetiano e: ‘A hiˈo na i to ratou aroha te tahi i te tahi; to ratou ineineraa i te pohe no te tahi e te tahi.’

3, 4. (a) No te aha e mea tia ˈi ia patoi tatou i te miimii? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

3 E mea tia atoa ia ‘[tamau] tatou i te amo i te mau hopoia teimaha te tahi e te tahi, e i te faatupu i te ture a te Mesia.’ (Galatia 6:2; MN) O te miimii râ hoê o te mau fifi rahi roa ˈˈe no te auraroraa i te ture a te Mesia e ‘te hinaaroraa i to tatou Atua ra o Iehova ma to tatou aau, [nephe], e manaˈo atoa e te aroharaa i to tatou taata-tupu mai ia tatou iho.’ (Mataio 22:37-39; MN) Ei taata tia ore, e manaˈo noa iho â tatou ia tatou iho. Apitihia mai te reira e te ahoaho o te oraraa o te mau mahana atoa, te huru tupuraa faatitiauˈa i te fare haapiiraa aore ra i te vahi raveraa ohipa, e te tutavaraa ia noaa mai te mau mea e hinaarohia, e te uˈana noa ˈtura teie hinaaro natura. Eita teie hinaaro miimii e iti. Ua faaara te aposetolo Paulo e: ‘I taua anotau hopea nei, e riro te taata nei ei miimii.’—Timoteo 2, 3:1, 2.

4 I te pae hopea o ta ˈna taviniraa i te fenua nei, ua horoa Iesu na ta ˈna mau pǐpǐ e toru taahiraa o te nehenehe e tauturu ia ratou ia faaore i te miimii. Eaha te reira, e e nafea tatou e nehenehe ai e faufaahia i ta ˈna mau faaueraa?

Te hoê ravea arai papu!

5. A poro ai oia i Galilea apatoerau, eaha ta Iesu i faaite i ta ˈna mau pǐpǐ, e no te aha te reira i haapeapea roa ˈi ia ratou?

5 Ua poro Iesu piri atu ia Kaisarea Philipi i Galilea apatoerau. E au ra e mea tano aˈe teie vahi hau e te nehenehe no te faaanaanataeraa i te haapaeraa. I reira râ, ua haamata Iesu i te faaite i ta ˈna mau pǐpǐ e “e haere oia i Ierusalema e e rahi to ˈna hamani-ino-hia i reira e te feia paari, e te mau tahuˈa rarahi ra, e te mau papai parau, e e taparahi-pohe-roa-hia hoi, e e faatia-faahou-hia oia ia tae i te rui toru ra.” (Mataio 16:21) Ua haapeapea roa teie faaiteraa i te mau pǐpǐ a Iesu, ua tiai maoro hoi ratou i to ratou Aratai no te haamau i to ˈna Basileia i te fenua nei!—Luka 19:11; Ohipa 1:6.

6. No te aha Iesu i aˈo etaeta ˈi ia Petero?

6 “Ua aratai iti ê” oioi Petero “ia [Iesu], ua aˈo atura, na ô atura, Eiaha roa ïa [aore ra a hamani maitai ia oe iho], e te Fatu, eiaha roa oe ia na reirahia mai.” Ua aha Iesu? “Ua fariu maira oia, na ô maira ia Petero, E haere ê atu oe, e tena na enemi [aore ra Satani], e turoriraa oe na ˈu, aore hoi oe i au i ta te Atua ra, o ta te taata râ ta oe i au.” Mea taa ê roa na huru feruriraa e piti! Ua farii Iesu ma te aau tae i te haerea haapae ta te Atua i faataa no ˈna—o te haapohe ia ˈna i nia i te hoê pou haamauiuiraa i roto tau avaˈe noa. Ua faaitoito Petero i te hoê haerea haapeapea ore. “Eiaha roa ïa,” ta ˈna ïa i parau. Aita e feaaraa, e mau manaˈo maitai to Petero. Ua aˈo râ Iesu ia ˈna no te mea ua vaiiho Petero ia ˈna iho i tera ra taime ia faahemahia e Satani. ‘Aita Petero i au i ta te Atua ra, o ta te taata râ ta ˈna i au.’—Mataio 16:22, 23.

7. Ia au i te Mataio 16:24, eaha te haerea ta Iesu i faataa ia rave ta ˈna mau pǐpǐ?

7 E nehenehe e faaroohia te mau manaˈo mai ta Petero mau parau ia Iesu i teie tau. E pinepine te ao i te turai i te hoê taata e ‘a hamani maitai ia oe iho’ aore ra ‘a rave i te haerea ohie roa ˈˈe.’ I te tahi aˈe pae, ua faaitoito Iesu i te hoê huru feruriraa ê roa. Ua na ô oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “O te taata i hinaaro i te pee mai ia ˈu, e faarue oia ia ˈna iho, a rave ai i ta ˈna [pou haamauiuiraa], a pee [tamau] mai ai ia ˈu.” (Mataio 16:24; MN) “E ere teie mau parau i te hoê titau-manihini-raa e riro ei pǐpǐ na ˈna,” ta te hoê ïa buka (The New Interpreter’s Bible) e faahiti ra, “o te feruriruriraa râ i te auraa e riro ei pǐpǐ no te feia i pahono aˈena mai i te piiraa a te Mesia.” E mea tia ia ravehia teie na taahiraa e toru ta Iesu i faataa, tei papaihia i roto i taua irava ra, e te feia tiaturi. E hiˈopoa hoê hoê anaˈe i na taahiraa taitahi.

8. A faataa i te auraa e faarue ia outou iho.

8 A tahi, e mea tia ia faarue tatou ia tatou iho. Te faaite ra te taˈo Heleni no “e faarue ia ˈna iho” i te ineineraa i te parau aita i to ˈna iho mau hinaaro miimii aore ra i to ˈna iho maitai. Te faarueraa ia tatou iho, e ere noa ïa i to tatou haapaeraa vetahi mau mea navenave i te tahi taime; e ere atoa i te auraa e e taata haapae hua tatou aore ra e taata haerea faaino tatou ia tatou iho. ‘E ere faahou tatou i to tatou iho’ i te mea e ua horoa tatou ma te aau tae i to tatou oraraa taatoa e te mau mea atoa i roto na Iehova. (Korinetia 1, 6:19, 20) E haamau tatou i to tatou oraraa i nia i te Atua, eiaha râ i nia ia tatou iho. E titau te faarueraa ia tatou iho i te hoê faaotiraa papu e rave i te hinaaro o te Atua, noa ˈtu e e patoi te reira i to tatou iho mau hinaaro tia ore. E faaite tatou e te haamori ra tatou i te Atua anaˈe ia pûpû tatou ia tatou na ˈna e ia bapetizohia tatou. E tutava ïa tatou i te faatupu i ta tatou pûpûraa no te toea o to tatou oraraa.

9. (a) Ia Iesu i parahi i te fenua nei, eaha ta te pou haamauiuiraa i faahohoˈa na? (b) E nafea tatou e rave ai i ta tatou pou haamauiuiraa?

9 Teie te taahiraa piti, e mea tia ia rave tatou i ta tatou pou haamauiuiraa. I te senekele matamua, i faahohoˈa na te hoê pou haamauiuiraa i te mauiui, te haama, e te pohe. O te feia ohipa ino anaˈe iho â tei haapohehia i nia i te hoê pou haamauiuiraa aore ra tei rihia to ratou tino pohe i nia i te hoê pou. Na roto i teie parau, ua faaite Iesu e e mea tia ia ineine te hoê Kerisetiano i te farii i te hamani-ino-raa, te vahavaha, e te pohe atoa i te mea e e ere oia no teie nei ao. (Ioane 15:18-20) Te faataa ê ra ta tatou mau ture aveia Kerisetiano ia tatou, no reira te ao ‘e faaino ai ia tatou.’ (Petero 1, 4:4) E nehenehe te reira e tupu i te fare haapiiraa, i ta tatou vahi raveraa ohipa, aore ra i roto atoa i te utuafare. (Luka 9:23) Noa ˈtu râ, ua ineine tatou i te faaoromai i te vahavaha a te ao no te mea aita tatou e ora faahou ra no tatou noa iho. Ua parau Iesu e: “E ao to outou ia faaino mai, e ia hamani ino mai, e ia pari haavare noa mai te taata ia outou i te mau ino atoa nei, no ˈu. A oaoa, e ia ouˈauˈa noa i te oaoa; e utua rahi hoi ta outou i te ao ra.” (Mataio 5:11, 12) Oia mau, o te fanaˈoraa i ta te Atua farii maitai te mea faufaa roa ˈˈe.

10. Eaha te auraa i te pee-tamau-raa ia Iesu?

10 A toru, ua parau Iesu Mesia e e mea tia ia pee tamau tatou ia ˈna. Ia au i te hoê titionare a W. Vine (An Expository Dictionary of New Testament Words), te auraa e pee, e riro ïa ei apiti—“hoê o te haere na te hoê â eˈa.” Te na ô ra te Ioane 1, 2:6 e: “O tei parau e, te ati ra oia [i te Atua], e faaau oia i to ˈna iho haerea e mai to ˈna [te Mesia] atoa ra haerea e tia ˈi.” Mea nafea to Iesu haereraa? Aita to Iesu here i to ˈna Metua i te raˈi e i ta ˈna mau pǐpǐ i faatia aˈe i te miimii. “Aore atoa . . . te Mesia i haamauruuru ia ˈna iho,” ta Paulo ïa i papai. (Roma 15:3) Noa ˈtu atoa to ˈna rohirohi aore ra to ˈna poia, ua tuu Iesu i te mau hinaaro o vetahi ê na mua ˈˈe i to ˈna iho. (Mareko 6:31-34) Ua faaitoito uˈana atoa Iesu i roto i te pororaa i te Basileia e te haapiiraa. Eiaha anei tatou e pee ia ˈna a rave ai tatou ma te itoito rahi i ta tatou ohipa faauehia ‘e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta Iesu i parau atu’? (Mataio 28:19, 20) I roto i to ˈna mau haerea atoa, ua vaiiho mai te Mesia i te hoê hiˈoraa, e e mea tia ‘ia pee maite tatou i to ˈna taahiraa avae.’—Petero 1, 2:21.

11. No te aha e mea faufaa ˈi ia faarue tatou ia tatou iho, ia rave i ta tatou pou haamauiuiraa, e ia pee tamau ia Iesu Mesia?

11 E mea faufaa roa ia faarue tatou ia tatou iho, ia rave i ta tatou pou haamauiuiraa, e ia pee tamau i to tatou Hiˈoraa. Ia na reira tatou, te arai ra ïa tatou i te miimii—te hoê haafifiraa papu no te faaiteraa i te aroha haapae. Hau atu â, ua na ô Iesu e: “O tei hinaaro . . . i te tapea i to ˈna ora, e ere ïa i te ora; e o tei tia ia ˈna i te tuu i to ˈna ora ia ˈu nei, e roaa ïa ia ˈna te ora. Eaha ta te taata faufaa i noaa, ia noaa ia ˈna te taoˈa atoa o teie nei ao, ia ere oia i te ora? eaha hoi ta te taata e ore e horoa ei hoo i to ˈna iho ora?”—Mataio 16:25, 26.

Eita ta tatou e nehenehe e tavini e piti fatu

12, 13. (a) Eaha tei haapeapea i te hoê raatira apî o tei ani i ta Iesu aˈoraa? (b) Eaha ta Iesu aˈoraa i te taata apî, e no te aha?

12 Tau avaˈe i muri aˈe i to Iesu haamataratararaa i te faufaaraa no ta ˈna mau pǐpǐ ia faarue ia ratou iho, ua haere maira te hoê raatira apî ona ia ˈna ra e ua na ô atura e: “E te Orometua . . . eaha ta ˈu ohipa maitai e rave e noaa ˈi te ora mure ore ia ˈu?” Ua parau atura Iesu ia ˈna ia “haapao [tamau] i te mau ture” e i muri iho ua faahiti atura vetahi o te reira. Ua na ô te taata apî e: “Ua hope te reira i te haapaohia e au.” E au ra e e taata haavare ore oia e ua haa i te auraro i te mau faaueraa o te Ture. Ua ui aˈera oia e: “Eaha iho â tei toe ia ˈu?” Ei pahonoraa, ua faatae Iesu i te hoê titau-manihini-raa otahi, ma te parau e: “Ia hinaaro oe e ia maitai roa, a tii a hoo i ta oe atoa ra, a hopoi atu ai na te taata rii, e e taoˈa ta oe i te ao i reira a haere mai ai a pee mai ia ˈu.”—Mataio 19:16-21; MN.

13 Ua ite Iesu e ia tavini te taata apî ia Iehova ma te nephe taatoa, e titauhia ia faarue oia i te nevanevaraa rahi o to ˈna oraraa—ta ˈna mau faufaa materia. Eita ta te hoê pǐpǐ mau a te Mesia e nehenehe e tavini e piti fatu. ‘Eita e tia ia ˈna ia [tavini] i te Atua ra e te Mamona.’ (Mataio 6:24; MN) E hinaaro oia i te hoê ‘mata maitai’ o te tiatonu i nia i te mau mea pae varua. (Mataio 6:22) E haapaeraa te faarueraa i te mau faufaa materia e te opereraa ˈtu na te feia rii. Ei faahoˈiraa i teie haapaeraa materia, ua pûpû Iesu i te raatira apî i te fanaˈoraa taa ê faito ore e haapue i te taoˈa i te raˈi—te hoê taoˈa o te hopoi mai i te ora mure ore no ˈna e o te horoa mai i te tiaturiraa e faatere iho â e te Mesia i te raˈi. Aita râ te taata apî i ineine i te faarue ia ˈna iho. “Haere ê atura [oia] ma te oto; e taoˈa rahi hoi ta ˈna.” (Mataio 19:22) Ua pahono taa ê râ te tahi atu mau pǐpǐ na Iesu.

14. Ua aha na taata ravaai toomaha i ta Iesu titau-manihini-raa e pee ia ˈna?

14 Fatata e piti matahiti na mua ˈtu, ua faatae Iesu i te hoê â titau-manihini-raa i na taata ravaai toomaha ra o Petero, Anederea, Iakobo, e o Ioane to ratou iˈoa. Te taiˈa ra e piti o ratou i tera taime, e te tuu haere ra e piti atu i ta raua upeˈa. Ua na ô atu Iesu ia raua e: “A pee mai ia ˈu, e faariro vau ia orua ei ravaai taata.” I te pae hopea, ua faarue atura na toomaha atoa i ta ratou ohipa ravaairaa e ua pee ia Iesu no te toea o to ratou oraraa.—Mataio 4:18-22.

15. Mea nafea to te hoê Ite no Iehova no teie tau haapaeraa no te pee ia Iesu?

15 Ua pee e rave rahi Kerisetiano i teie tau i te hiˈoraa o na taata ravaai toomaha eiaha râ i te raatira apî ona. Ua haapae ratou i te faufaa materia e te tiairaa i roto i teie ao no te tavini ia Iehova. “I te 22raa o to ˈu matahiti, ua titauhia ia rave au i te hoê faaotiraa rahi,” ta Deborah ïa e parau ra. Te faataa ra oia e: “Ua haapii na vau i te Bibilia fatata e ono avaˈe, e ua hinaaro vau e pûpû i to ˈu oraraa na Iehova, ua patoi uˈana râ to ˈu utuafare. E feia moni roa ratou, e ua manaˈo ratou e tuino to ˈu riroraa ei Ite i to ratou tiaraa totiare. Ua horoa mai ratou e 24 horoa no te faaoti i ta ˈu e au aˈe—te hoê oraraa fanaˈo aore ra te parau mau. Mai te peu e eita vau e faaea roa i te farerei faahou i te mau Ite, e faaere to ˈu utuafare ia ˈu i te faufaa. Ua tauturu Iehova ia ˈu ia rave i te faaotiraa tano e ua haapuai ia ˈu ia faatupu i te reira. Ua haa vau i na matahiti hopea e 42 i roto i te taviniraa taime taatoa, e aita vau i tatarahapa noa ˈˈe. Ma te faarue i te hoê oraraa miimii, e te navenave, ua ape au i te oraraa tumu ore e te oaoa ore ta ˈu e ite ra i rotopu i te mau melo o to ˈu utuafare. Ma te apitihia mai e ta ˈu tane, ua tauturu vau hanere tiahapa taata ia ite i te parau mau. Mea faufaa roa ˈtu â no ˈu teie mau tamarii pae varua i te mau taoˈa materia.” Hoê â manaˈo to te mau mirioni Ite no Iehova ê atu. E o oe?

16. E nafea tatou e nehenehe ai e faaite e ore tatou e ora faahou no tatou noa iho?

16 Ua turai te hinaaro e ore e ora faahou no ratou noa iho e mau tausani Ite no Iehova ia tavini ei pionie, aore ra ei feia poro taime taatoa i te Basileia. Te faahotu ra vetahi ê, aita te mau tupuraa e faatia ra ia ratou ia apiti i roto i te taviniraa taime taatoa, i te feruriraa pionie e te paturu ra i te pororaa i te Basileia ma te ravea maitai roa ˈˈe o to ratou aravihi. Te faaite atoa ra te mau metua i te hoê â feruriraa ia horoa rahi ratou i to ratou taime e ia haapae i to ratou iho mau maitai no te haamataro i ta ratou mau tamarii i te pae varua. Noa ˈtu eaha te ravea, e nehenehe tatou paatoa e faaite e te tuu ra tatou i te mau faufaa o te Basileia i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa.—Mataio 6:33.

To vai te aroha o te faahepo nei ia tatou?

17. Eaha te turai ia tatou ia haapae?

17 E ere te faaiteraa i te aroha haapae i te haerea ohie roa ˈˈe ia pee. A feruri na râ eaha te faahepo mai. Ua papai Paulo e: “Te [faahepo] nei te aroha o te Mesia ra [ia matou], no te mea te parau nei matou e, i pohe te hoê no te taata atoa, e pohe to te taata atoa . . . E i pohe hoi oia no te taata atoa, ia ore te feia e ora ra ia [ora faahou no ratou noa iho, no ˈna râ o tei pohe no ratou e tei tia-faahou-hia mai].” (Korinetia 2, 5:14, 15; MN) O te aroha o te Mesia o te faahepo nei ia tatou ia ore tatou ia ora faahou no tatou noa iho. E manaˈo turai puai mau tera! I te mea e ua pohe te Mesia no tatou, eita anei tatou e faahepohia e ora no ˈna? Inaha, ua faahepo te mauruuru no te hohonu o te aroha ta te Atua e te Mesia i faaite mai ia tatou ia pûpû i to tatou ora na te Atua e ia riro ei pǐpǐ na te Mesia.—Ioane 3:16; Ioane 1, 4:10, 11.

18. No te aha e mea hoona ˈi te hoê haerea haapae?

18 E mea hoona anei te oreraa e ora faahou no tatou noa iho? I muri aˈe i to te raatira apî ona patoiraa i te titau-manihini-raa a te Mesia e to ˈna haere-ê-raa, ua parau Petero ia Iesu e: “Inaha matou, ua faarue i te mau mea atoa e ua pee mai ia oe; e eaha ta matou nei utua?” (Mataio 19:27) Ua faarue mau Petero e te tahi atu mau aposetolo ia ratou iho. Eaha ta ratou utua? Ua paraparau Iesu na mua no nia i te fanaˈoraa taa ê e noaa ia ratou e faatere e o oia i te raˈi. (Mataio 19:28) I tera noâ taime, ua faahiti Iesu i te mau haamaitairaa ta ta ˈna pǐpǐ atoa e nehenehe e fanaˈo. Ua na ô oia e: “Aore roa e taata i faarue i to ˈna fare, e te mau taeae, e te mau tuahine, e te metua tane, e te metua vahine, e te vahine iho, e te mau tamarii, e te fenua, no ˈu e no te evanelia nei, e ore ai i te noaa ta ˈna e hanere atu i teie nei ao, . . . e i te ao to muri ra, o te ora mure ore ïa.” (Mareko 10:29, 30) E rahi atu â ta tatou e fanaˈo i ta tatou i haapae. E ere anei mea faufaa ˈtu â to tatou mau metua tane, metua vahine, taeae, tuahine, e tamarii pae varua i te mau mea atoa ta tatou i haapae no te Basileia? O vai tei fanaˈo i te oraraa oaoa roa ˈˈe—o Petero anei aore ra te raatira apî ona?

19. (a) Ua taaihia te oaoa mau i te aha? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i te tumu parau i muri nei?

19 Na roto i ta ˈna mau parau e ohipa, ua faaite Iesu e no roto mai te oaoa i te horoaraa e te taviniraa, eiaha râ no roto mai i te miimii. (Mataio 20:28; Ohipa 20:35) Ia ore tatou ia ora faahou no tatou noa iho ia pee tamau râ tatou i te Mesia, e oaoa rahi tatou i roto i te oraraa i teie nei e e fanaˈo i te tiaturiraa o te ora mure ore no a muri aˈe. Parau mau, ia faarue tatou ia tatou, e riro mai Iehova ei Fatu no tatou. E riro ïa tatou ei tavini aore ra ei tîtî no te Atua. No te aha e faatîtîraa oaoa teie? Eaha te faahopearaa o ta tatou mau faaotiraa i nia i to tatou oraraa? E tauaparauhia teie mau uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha e mea tia ˈi ia arai tatou i to tatou mau hinaaro miimii?

• Eaha te auraa e faarue ia tatou iho, e rave i ta tatou pou haamauiuiraa, e e pee tamau ia Iesu?

• Eaha te turai mai ia ore tatou ia ora faahou no tatou noa iho?

• No te aha e mea hoona ˈi te hoê oraraa haapae?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 8]

“Eiaha roa ïa [aore ra a hamani maitai ia oe iho], e te Fatu”

[Hohoˈa i te api 9]

Eaha tei tapea i te raatira apî ia pee ia Iesu?

[Hohoˈa i te api 11]

Te faahepo nei te aroha i te mau Ite no Iehova ia tavini ei feia poro itoito rahi i te Basileia