Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Manaˈo faufaa o te buka a Ruta

Manaˈo faufaa o te buka a Ruta

Mea ora te parau a Iehova

Manaˈo faufaa o te buka a Ruta

E DARAMA tamahanahana o te taiva ore i rotopu e piti vahine teie. E faatiaraa o te mauruuru i te Atua ra o Iehova e te tiaturi i ta ˈna faanahoraa. E aamu o te haamataratara i to Iehova anaanatae rahi i te hui tupuna e aratai i te Mesia ra. E faatiaraa putapû o te mau oaoa e oto o te hoê utuafare. To roto pauroa tera mau mea e e hau atu i te buka bibilia a Ruta.

E puohu te buka a Ruta i te hoê tau fatata 11 matahiti “i te anotau i te hau o te feia tavana ra” i Iseraela. (Ruta 1:1) Ua tupu paha te mau mea i papaihia i te omuaraa o te tau o Te mau tavana, i te mea e te fatu fenua ra o Boaza, hoê o te mau taata i roto i teie darama mau, o te tamaiti ïa a Rahaba i ora na i te tau o Iosua. (Iosua 2:1, 2; Ruta 2:1; Mataio 1:5) Ua papaihia paha teie faatiaraa e te peropheta Samuela i te matahiti 1090 H.T.T. Teie anaˈe te buka i roto i te Bibilia e amo ra i te iˈoa o te hoê vahine e ere i te Iseraela. E poroi ‘ora e te puai rahi’ to roto.—Hebera 4:12.

“TE VAHI TA OE E HAERE RA, E HAERE ATOA ÏA VAU”

(Ruta 1:1–2:23)

Ia tae Naomi raua o Ruta i Betelehema, e riro raua ei anaanataeraa. No nia i te melo paari aˈe o na vahine toopiti, e ui te mau vahine o te oire e: “O Naomi teie?” Ei pahonoraa, e na ô Naomi e: “Eiaha vau ia parauhia o Naomi, ia parauhia râ vau o Mara, e oto rahi hoi ta te Manahope i tuu mai ia ˈu nei: i haere hoi au ma te î, e ua taitai faahou mai Iehova ia ˈu ma te faufaa ore.”—Ruta 1:19-21.

I te turairaa te hoê oˈe i Iseraela i to ˈna utuafare ia faarue ia Betelehema no te haere i te fenua o Moabi, ua “î” Naomi i te mea e e tane e e piti tamaiti ta ˈna. Tau taime râ i muri aˈe a parahi ai ratou i Moabi, ua pohe ta ˈna tane ra o Elimeleka. I muri aˈe, ua faaipoipo na tamaiti toopiti i na vahine Moabi ra o Oraphe raua Ruta. Ua mairi fatata 10 matahiti, e ua pohe na tamaiti toopiti ma te tamarii ore, a vaiiho ai i na vahine tootoru o ratou anaˈe. I to te metua hoovai vahine ra o Naomi faaotiraa e hoˈi i Iuda, ua haere na vahine ivi a ta ˈna na tamaiti na muri ia ˈna. I nia i te purumu, ua aˈo Naomi i ta ˈna na hunoa vahine ia hoˈi i Moabi e ia faaipoipo i te mau tane i rotopu i to raua iho nunaa. Ua farii Oraphe. Ua faaea râ Ruta i pihai iho ia Naomi, ma te parau e: “Te vahi ta oe e haere ra, e haere atoa ïa vau; e te vahi ta oe e parahi ra, e parahi atoa ïa vau; to oe ra nunaa, o to ˈu atoa ïa nunaa; e to oe ra Atua, o to ˈu atoa ïa Atua.”—Ruta 1:16.

E tae atu na vahine ivi toopiti ra o Naomi raua Ruta i Betelehema i te omuaraa o te ootiraa kerite. Ma te haafaufaa i te hoê faanahoraa o te Ture a te Atua, e haamata Ruta i te ohi haere i roto i te hoê aua a te hoê fetii piri roa o Elimeleka—te hoê ati Iuda paari o Boaza te iˈoa. E fanaˈo Ruta i ta Boaza farii maitai e e tamau i te ohi haere i roto i to ˈna aua “e tae noa ˈtura i te hopea o taua auhune kerite ra.”—Ruta 2:23.

Uiraa bibilia pahonohia:

1:8—Eaha Naomi i parau ai i ta ˈna na hunoa vahine e hoˈi “i te utuafare o to orua metua vahine ra,” eiaha râ i te utuafare o to orua metua tane ra? Aita e parauhia ra e te ora noa ra anei te metua tane o Oraphe i tera taime. Te ora noa ra râ to Ruta metua tane. (Ruta 2:11) Teie râ, ua faahiti Naomi i te utuafare o te metua vahine, ma te manaˈo paha e e haamanaˈo te parau no nia i to raua metua vahine i te tamahanahanaraa o te aroha o te metua vahine. E mea tamahanahana iho â râ te reira no na tamahine o tei teimaha i te oto o te haereraa o to raua metua hoovai vahine here. Te faaite atoa ra paha te tatararaa i te manaˈo e taa ê roa ia Naomi, ua papu maitai te utuafare o te mau metua vahine o Ruta raua Oraphe.

1:13, 21—Ua rave anei Iehova e ia oto rahi e ia ati Naomi? Aita, e aita Naomi i faahapa i te Atua no te tahi ohipa ino. Ia hiˈohia râ te mau mea atoa i tupu i nia ia ˈna, ua manaˈo oia e ua patoi Iehova ia ˈna. Ua oto e ua inoino oia. Hau atu â, i tera ra tau, ua faarirohia ta te opu i fanau ei haamaitairaa no ǒ mai i te Atua ra e te noaa-ore-raa i te tamarii ei faaino ïa. I te mea e aita ta ˈna e mootua e ua pohe ta ˈna na tamaiti e piti, ua manaˈo iho â paha Naomi e ua faahaehaa Iehova ia ˈna.

2:12—Eaha te “utua rahi” i horoahia na Ruta no ǒ mai ia Iehova ra? Ua fanau Ruta i te hoê tamaiti e ua horoahia na Ruta i te fanaˈoraa taa ê e riro ei tuatiraa i roto i te ihotatau faufaa roa ˈˈe o te tuatapaparaa—o to Iesu Mesia iho.—Ruta 4:13-17; Mataio 1:5, 16.

Haapiiraa no tatou:

1:8; 2:20. Noa ˈtu te mau ati ta ˈna i farerei, ua tiaturi noa Naomi i to Iehova aau aroha. E mea tia ia na reira atoa tatou, ia tupu iho â râ te mau tamataraa uˈana.

1:9. Ia hau atu te hoê fare i te hoê noa vahi i reira te mau melo utuafare e tamaa ˈi e e taoto ai e tia ˈi. Ia riro atoa râ ei vahi faaearaa hau e te tamahanahana e tia ˈi.

1:14-16. ‘Ua hoˈi aˈenei Oraphe i to ˈna ra nunaa e to ˈna mau atua.’ Aita o Ruta. Ua faarue oia i te oraraa fanaˈo e te panoonoo ore o to ˈna fenua aiˈa e ua vai taiva ore noa ia Iehova. E paruru te faatupuraa i te here taiva ore i te Atua e te faaiteraa i te hoê feruriraa haapae ia tatou i mua i te faahemaraa o te mau hinaaro miimii e ‘orai tia ˈtu ai i muri e pohe atu ai.’—Hebera 10:39.

2:2. Ua hinaaro Ruta e haafaufaa i te faanahoraa e ohi haere tei fanaˈohia e te feia ěê e tei atihia. E vahine aau haehaa oia. Eiaha roa te hoê Kerisetiano e hinaaro i te tauturu ia faaoru no te farii i te tauturu here a te mau hoa faaroo aore ra te mau tauturu a te faatereraa ta ˈna e nehenehe e fanaˈo.

2:7. Noa ˈtu e e mea tano ia ohi haere, ua ani Ruta i te parau faatia hou a ohi haere ai. (Levitiko 19:9, 10) E tapao tera o to ˈna haehaa. E haerea paari ia “imi [tatou] i te haehaa,” no te mea “te feia mǎrû ra [aore ra haehaa], e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”—Zephania 2:3; Salamo 37:11.

2:11. Ua haapapu Ruta e e ere noa oia i te hoê fetii piri no Naomi. E hoa mau oia. (Maseli 17:17) Mea paari to raua auhoaraa no te mea ua niuhia i nia i teie mau huru maitatai mai te here, te taiva ore, te aumauiui, te aau maitai, e te hoê feruriraa haapae. Te mea faufaa roa, ua niuhia i nia i to raua ea pae varua—to raua hinaaro e tavini ia Iehova e e parahi i rotopu i to ˈna feia haamori. E mau ravea maitatai atoa ta tatou no te faahotu i te mau auhoaraa mau e te feia haamori mau.

2:15-17. Noa ˈtu e ua haamâmâ Boaza i ta Ruta ohipa teimaha, ‘ua ohi haere oia i roto i taua aua ra e ahiahi noa ˈtura.’ E vahine rave puai i te ohipa o Ruta. E mea tia ia matauhia te hoê Kerisetiano ei taata rave puai i te ohipa.

2:19-22. E mau aparauraa au ta Naomi raua o Ruta i te mau po, te anaanataeraa te mea paari aˈe i te ohipa a te mea api aˈe, te faaiteraa raua toopiti i to raua mau manaˈo e huru aau. E mea taa ê anei i roto i te hoê utuafare Kerisetiano?

2:22, 23. Taa ê roa ˈtu i te tamahine a Iakoba ra o Dina, ua imi Ruta i te amuimui i te feia haamori o Iehova. E hiˈoraa maitai mau te reira no tatou!—Genese 34:1, 2; Korinetia 1, 15:33.

E “Δ FAAHOU MAI NAOMI

(Ruta 3:1–4:22)

Mea paari roa Naomi no te fanau i te tamarii. E faaue ïa oia ia Ruta ia mono ia ˈna na roto i te hoê faaipoiporaa ma te hoo faahou mai, aore ra te faaipoiporaa taoete. Ma te pee i ta Naomi aratairaa, e ani Ruta ia Boaza ia ohipa ei taata hoo faahou mai. Ua ineine Boaza i te farii atu. Teie râ, te vai ra te hoê fetii piri e mea tia ia fanaˈo na mua.

Eita Boaza e haamarirau i te faaafaro i te tupuraa. Ia poipoi aˈe, e haaputuputu oia ahuru taata paari no Betelehema i mua i te fetii e e ani Boaza ia ˈna e ua ineine anei oia i te hoo faahou mai. E patoi te taata i te na reira. No reira, e ohipa Boaza ei taata hoo faahou mai e e faaipoipo oia ia Ruta. E tamaroa ta raua e noaa mai, o Obeda, te metua tupuna o te arii Davida. E parau te mau vahine no Betelehema i teie nei ia Naomi e: “Ia haamaitaihia Iehova . . . E riro oia ei haamahanahana ia oe, ei tauturu ia oe i to ruhiruhiaraa ra: na to hunoa hoi, na tei aroha ia oe ra, e te maitai rahi ia oe i te tamarii e ia hitu noa ˈtu, na ˈna oia i fanau.” (Ruta 4:14, 15) E “î” faahou mai te vahine o ‘tei taitai ma te faufaa ore’ i Betelehema!—Ruta 1:21.

Uiraa bibilia pahonohia:

3:11—Na te aha i faariro ia Ruta ei “vahine haapao maitai”? E ere na “te unauna rapae au” aore ra “te tatuaraa i te auro ra, e te ahuraa i te ahu ra” i turai ia vetahi ê ia umere ia Ruta. “O te taata moe râ o te aau”—to ˈna taiva ore e to ˈna here, to ˈna haehaa e to ˈna mǎrû, to ˈna itoito rahi e to ˈna feruriraa haapae. E mea tia ia tutava te mau vahine atoa e mǎtaˈu ra i te Atua o te hinaaro ra i te hoê roo mai to Ruta, i te faahotu i teie mau huru maitatai.—Petero 1, 3:3, 4; Maseli 31:28-31.

3:14—Eaha Boaza raua Ruta i tia ˈi i nia hou a ao ai? E ere no te mea ua tupu te tahi mea morare ore i te po e ua hinaaro raua e ia ite-ore-hia raua. E au ra e ua au maite ta Ruta mau ohipa i tera ra po i tei matauhia i te rave e te hoê vahine e imi ra i te tiaraa no te faaipoipo i te taoete tane. Ua ohipa oia ia au maite i ta Naomi faaueraa. Hau atu â, te faaite maitai ra to Boaza huru e aita oia i ite i te tahi mea ino i roto i ta Ruta i rave na. (Ruta 3:2-13) E au ra e ua tia oioi Ruta raua Boaza ia ore te tahi taata ia haaparare i te mau parau tumu ore.

3:15—Eaha te auraa o to Boaza horoaraa na Ruta e ono faito kerite? Te auraa paha o teie ohipa oia hoi e i te mea e hoê mahana faafaaearaa te vai ra i muri noa iho e ono mahana ohipa, ua fatata te mahana faafaaearaa a Ruta. E haapao maite Boaza e e fanaˈo Ruta i “te utuafare” o ta ˈna tane. (Ruta 1:9; 3:1) O tera anaˈe paha na faito kerite e ono ta Ruta e nehenehe e tuu i nia i to ˈna upoo.

3:16—Ia au i te irava tumu Hebera, eaha Naomi i ui ai ia Ruta e: “O vai oe, e tau tamahine?” Aita anei oia i ite e o ta ˈna hunoa tera? E au ra e no te mea i to Ruta hoˈiraa ˈtu ia Naomi ra, te po noa ra paha. Te auraa atoa râ paha o ta ˈna uiraa, ua aniani Naomi no nia i to Ruta ihotaata apî i taaihia i to ˈna hoo-faahou-raahia mai.

4:6—E nafea te hoê taata hoo faahou mai e nehenehe ai “e tuino” i ta ˈna tufaa na roto i te hoo-faahou-raa mai? Na mua roa, mai te peu e ua hoo atu te hoê taata i vevehia i ta ˈna tufaa fenua, e hoo mai te hoê taata hoo faahou mai i te fenua i te hoê faito moni ia au i te rahiraa o te matahiti e toe ra e tae roa ˈtu i te Iubili i muri iho. (Levitiko 25:25-27) E faaiti mai te na reiraraa i ta ˈna iho faufaa. Hau atu â, ia fanau mai ta Ruta e tamaroa, e fatu tera tamaroa, eiaha te tahi o te fetii piri e ora ra i tera ra taime o te taata hoo faahou mai, i te fenua i hoo-faahou-hia mai.

Haapiiraa no tatou:

3:12; 4:1-6. Ua pee maite Boaza i ta Iehova faanahoraa. Te pee maitai ra anei tatou i te mau faanahoraa teotaratia?—Korinetia 1, 14:40.

3:18. Ua tiaturi Naomi ia Boaza. Eiaha anei ïa tatou e tiaturi atoa i te mau hoa faaroo haapao maitai? Ua ineine Ruta i te faatupu i te faaipoiporaa taoete e te hoê taata ta ˈna i matau ore roa, te hoê taata aita i faahitihia te iˈoa i roto i te Bibilia. (Ruta 4:1) No te aha? No to ˈna ïa tiaturiraa i ta te Atua faanahoraa. Te tiaturi atoa ra anei tatou? No te imi i te hoê hoa faaipoipo, ei hiˈoraa, e pee anei tatou i te aˈoraa e faaipoipo “i roto noa i te Fatu.”—Korinetia 1, 7:39, MN.

4:13-16. Noa ˈtu e e vahine Moabi e e vahine haamori tahito oia i te atua ra o Kemosa, e fanaˈoraa taa ê mau ta Ruta i horoahia! Te faahohoˈa ra te reira i te faaueraa tumu e “e ere i to te hinaaro, e ere hoi i to te horo, no te Atua râ i aroha maira.”—Roma 9:16.

‘Ia faateitei te Atua ia outou i te tau mau ra’

Te faataa ra te buka a Ruta ia Iehova mai te hoê Atua aau aroha, o te ohipa no to ˈna mau tavini taiva ore. (Paraleipomeno 2, 16:9) Ia feruriruri tatou mea nafea to Ruta haamaitairaahia, e ite tatou i te faufaaraa ia tiaturi i te Atua ma te faaroo taatoa, ma te tiaturi hope roa e “o oia te faautua [maitai] i te feia i imi papu ia ˈna ra.”—Hebera 11:6; MN.

Ua tiaturi hope Ruta, Naomi e o Boaza i ta Iehova faanahoraa, e ua manuïa maitai te mau mea no ratou. Oia atoa, “te faatupu nei te mau mea atoa i te maitai no te feia hinaaro i te Atua, te feia i parauhia mai i te opuaraa na ˈna ra.” (Roma 8:28) E pee anaˈe ïa i te aˈoraa a te aposetolo Petero: “E tena na, e faahaehaa ia outou iho i raro aˈe i te rima mana o te Atua, ia faateitei oia ia outou i te tau mau ra. E huri i to outou ahoaho atoa i nia ia ˈna; oia hoi te tiai mai ia outou.”—Petero 1, 5:6, 7.