Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ta tatou mau tamarii—e tufaa faufaa roa

Ta tatou mau tamarii—e tufaa faufaa roa

Ta tatou mau tamarii—e tufaa faufaa roa

“Inaha hoi te tamarii ra, e tufaa ïa no ǒ ia Iehova ra; e ta te opu i fanau ra, e utua ïa.”—SALAMO 127:3.

1. Mea nafea te fanauraahia mai te aiû matamua?

 A FERURI na i te mau ohipa semeio ta te Atua ra o Iehova i faatupu i te poieteraa i te tane e te vahine matamua. E tuhaa ta te metua tane ra o Adamu, e ta te metua vahine ra o Eva i roto i te tôraa i roto i te opu o Eva i te hoê hohoˈa hope o te taata apî—te aiû matamua. (Genese 4:1) E tae roa mai i teie mahana, e î tatou i te maere i mua i te tôraa e te fanauraa o te hoê tamarii e e rave rahi o te faaau i te reira i te hoê semeio mau.

2. No te aha outou e parau ai e e semeio mau â te ohipa e tupu i roto i te opu o te hoê vahine hapû?

2 I roto fatata e 270 mahana, e rahi mai te taoˈa tahi ora tumu o tei poietehia i roto i te metua vahine ei faahopearaa o to ˈna taatiraa e te metua tane ei aiû hamanihia e te mau miria taoˈa tahi ora. Te vai ra i roto i tera taoˈa tahi ora tumu te mau faaueraa e hinaarohia no te faatupu hau atu i te 200 huru taoˈa tahi ora. Ma te pee i teie mau faaueraa faahiahia, ta te taata hoi i ore i taa maitai, e tupu ai teie mau taoˈa tahi ora fifi maere mau na roto i te hoê anairaa e te hoê huru tano roa ia oti mai te hoê taata ora apî!

3. No te aha e rave rahi feia feruri e farii ai e o te Atua paha te tumu no te fanauraa o te hoê taata ora apî?

3 O vai, i to outou manaˈoraa, te taata hamani mau o te aiû? Papu ïa, o Tei poiete iho i te ora i te omuaraa ra. Ua himene na te taata papai salamo o te Bibilia e: “Ia ite hoi outou, o Iehova anaˈe ra te Atua; na ˈna tatou i hamani, e no ˈna hoi tatou.” (Salamo 100:3) Te mau metua, ua ite maitai outou e e ere no te tahi aravihi taa ê o outou i oti ai ia outou teie aiû aruaru faufaa roa. O te hoê anaˈe Atua aita e faaauraa te paari, te tumu no te poiete-semeio-raa o te hoê taata ora apî. Tau tausani matahiti i te maoro, ua farii te feia feruri e o te Atua Poiete rahi te tumu e tupu ai te hoê aiû i roto i te opu o to ˈna metua vahine. Tera anei to outou manaˈo?—Salamo 139:13-16.

4. Eaha te hapa o te taata eita roa ˈtu e tia ia faahapahia Iehova?

4 E Atua Poiete aroha ore anei ïa o Iehova tei hamani noa i te hoê ravea ihiora a nehenehe ai te tane e te vahine e fanau mai i te tamarii? E mea aroha ore vetahi mau taata, e ere roa ˈtu râ o Iehova mai te reira. (Salamo 78:38-40) Te na ô ra te Bibilia i roto i te Salamo 127:3 e: “Inaha hoi te tamarii [te tamaroa e te tamahine atoa] ra, e tufaa ïa no ǒ ia Iehova ra, e ta te opu i fanau ra, e utua ïa.” E hiˈopoa anaˈe i teie nei e eaha te hoê tufaa e eaha ta te reira e faaite maira.

Te hoê tufaa e te hoê utua

5. No te aha e tufaa ˈi te mau tamarii?

5 E au te hoê tufaa i te hoê ô. E pinepine te mau metua i te rave maoro e ma te fifi no te vaiiho i te hoê tufaa no ta ratou mau tamarii. E moni paha, e fenua e te fare, e peneiaˈe vetahi taoˈa au-roa-hia. Noa ˈtu eaha te ô, e tapao ïa te reira o te here o te hoê metua. Te parau nei te Bibilia e ua horoa te Atua na te mau metua ta ratou mau tamarii ei tufaa. E ô î i te here ratou no ǒ mai i te Atua ra. Ahiri e e metua outou, e manaˈo anei outou e te faaite ra iho â ta outou mau ohipa e te faariro nei outou i ta outou mau tamarii ei ô ta te Atua Poiete o te ao nui i pûpû atu na outou?

6. Eaha te opuaraa a te Atua i nehenehe ai te taata e fanau i te tamarii?

6 Teie hoi te opuaraa a Iehova, i te horoaraa ˈtu i teie ô ia taatahia te fenua i te huaai a Adamu raua Eva. (Genese 1:27, 28; Isaia 45:18) Aita Iehova i poiete tataitahi i te taata atoa, mai ta ˈna i rave no te mau mirioni melahi. (Salamo 104:4; Apokalupo 4:11) Ua maiti râ te Atua e poiete i te taata e te ravea no te fanau mai i te tamarii tei hohoˈa i to ratou mau metua ia au i to ratou huru. E fanaˈoraa taa ê faahiahia mau te reira no te hoê metua vahine e te hoê metua tane te horoaraa i te ora e te aupururaa i teie taata apî! Ei metua, te haamauruuru ra anei outou ia Iehova i te neheneheraa outou e fanaˈo i teie tufaa faufaa roa?

A huti i te haapiiraa i te hiˈoraa o Iesu

7. Taa ê atu i ta vetahi mau metua e rave ra, mea nafea Iesu i te anaanataeraa e te aroharaa i “te mau tamarii a te taata ra”?

7 Te mea peapea, aita te taatoaraa o te mau metua e faariro nei i te tamarii ei utua maitai. E rave rahi te iti te aroha i ta ratou iho mau tamarii. Aita teie mau metua e pee ra i te huru o Iehova aore ra o ta ˈna Tamaiti. (Salamo 27:10; Isaia 49:15) Taa ê atu i teie mau metua, a feruri na i to Iesu anaanataeraa ˈtu i te feia apî. Hou atoa Iesu i haere mai ai i te fenua nei ei taata—e ihotaata varua puai roa oia i te raˈi ra—te na ô ra te Bibilia e “tei te mau tamarii a te taata ra [to ˈna] oaoaraa.” (Maseli 8:31) No to ˈna here rahi roa i te taata i ineine ai oia i te horoa i to ˈna ora ei hoo ia nehenehe e noaa ia tatou te ora mure ore.—Mataio 20:28; Ioane 10:18.

8. Mea nafea to Iesu vaiihoraa mai i te hoê hiˈoraa maitai no te mau metua?

8 I to ˈna parahiraa mai i te fenua nei, ua vaiiho Iesu i te hoê hiˈoraa maitai roa no te mau metua. A hiˈopoa na i ta ˈna i rave. Ua rave oia i te taime no te mau tamarii, noa ˈtu e e mea ohipa roa ta ˈna e te hepohepo ra oia. Ua mataitai oia ia ratou i te hautiraa i te matete e ua faaohipa o ˈna i te mau tuhaa o to ratou haerea i roto i ta ˈna haapiiraa. (Mataio 11:16, 17) I to ˈna tere hopea i Ierusalema, ua ite Iesu e e haamauiuihia e e haapohehia o ˈna. No reira ia hopoi mai te taata i te mau tamarii rii no te farerei ia ˈna, ua tamata te mau pǐpǐ a Iesu, peneiaˈe no te paruru ia Iesu i te mau faateimaharaa hau, e tiahi i te mau tamarii. Ua aˈo atu râ Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ. Ma te faaite i to ˈna “oaoaraa” i te tamarii, ua na ô oia e: “A tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai ia ˈu nei, e eiaha e tapeahia ˈtu.”—Mareko 10:13, 14.

9. No te aha e mea faufaa roa ˈˈe ai te raveraa i ta tatou e parau noa?

9 E nehenehe tatou e huti i te haapiiraa i te hiˈoraa o Iesu. Ia haafatata mai te mau tamarii, e nafea tatou ia pahono atu—noa ˈtu e e ohipa ta tatou? Mai ia Iesu anei? Ta te mau tamarii e hinaaro nei i to ratou iho â ra mau metua, o ta Iesu ïa i ineine i te horoa no ratou—to ˈna taime e to ˈna ara-maite-raa. Parau mau, e mea faufaa taua mau parau ra mai “ua here au ia oe.” Tera râ, e faaite hua te mau ohipa i te parau noa. E itehia to outou here eiaha na roto i te parau noa e hau atu râ na roto atoa i ta outou e rave. E itehia te reira na roto i te taime, te ara-maite-raa e te aupuru ta outou e horoa no ta outou mau tamarii. Teie râ, eita paha te raveraa i teie mau mea atoa e faatupu i te mau faahopearaa mau, eita paha e tupu oioi mai ta outou e tiaturi ra. E titauhia te faaoromai. E nehenehe tatou e haapii i te faaoromai mai te peu e e pee tatou i te haerea o Iesu i nia i ta ˈna mau pǐpǐ.

To Iesu faaoromai e here

10. Mea nafea Iesu i te haapiiraa ˈtu i ta ˈna mau pǐpǐ i te haehaa, e eaha te faahopearaa manuïa matamua?

10 Ua ite maitai Iesu e te tataˈu tamau ra ta ˈna mau pǐpǐ e o vai tei rahi aˈe i rotopu ia ratou. I te hoê mahana ia ˈna i tae i Kaperenaumi e ta ˈna mau pǐpǐ, ua ui oia ia ratou e: “Eaha ta outou i mârô noa ia outou iho i te eˈatia ra? Mamû noa ihora râ ratou, i mârô na hoi ratou iho i te aratia i to ratou e hau i te rahi.” Aita o ˈna i tamaˈi atu ia ratou, ua horoa maori râ Iesu ma te faaoromai i te hoê haapiiraa ite-mata-hia no te haapii atu ia ratou i te haehaa. (Mareko 9:33-37) Ua faatupu anei te reira i te mau faahopearaa i hinaarohia? E ere hoi i reira iho. Fatata e ono avaˈe i muri aˈe, ua turai o Iakobo e o Ioane i to raua metua vahine ia ani atu ia Iesu i te mau parahiraa matamua i roto i te Basileia. Ma te faaoromai, ua faatitiaifaro â Iesu i to ratou manaˈo.—Mataio 20:20-28.

11. (a) Eaha te ohipa matauhia ta te mau aposetolo a Iesu i ore i rave i muri aˈe i te taeraa i te piha i nia e o Iesu? (b) Eaha ta Iesu i rave, e ua manuïa anei ta ˈna mau tutavaraa i taua taime ra?

11 Te piri maira te oroa Pasa 33 T.T, e ua farerei Iesu anaˈe e ta ˈna mau aposetolo no te faatupu i te reira. Ia tae ratou i te piha i nia, aita hoê noa ˈˈe o na aposetolo 12 i pûpû ia ˈna no te rave i te ohipa matauhia, o te horoiraa i te avae reporepo o vetahi ê—te ohipa haehaa roa a te hoê tavini aore ra a te hoê vahine o te utuafare. (Samuela 1, 25:41; Timoteo 1, 5:10) Ua mauiui mau â Iesu i te iteraa e te tamau noa ra ta ˈna mau pǐpǐ i te onoono i te toroa e te tiaraa! No reira Iesu i horoi ai i to ratou avae taitahi e i muri iho ua ani etaeta ia ratou ia pee i to ˈna hiˈoraa i te taviniraa ia vetahi ê. (Ioane 13:4-17) Ua na reira anei ratou? Te parau ra te Bibilia e i muri aˈe i taua po ra ‘e mârôraa tei tupu i roto ia ratou i to ratou e hau i te mana.’—Luka 22:24.

12. E nafea te mau metua e nehenehe ai e pee ia Iesu i to ratou tutavaraa i te haapii i ta ratou mau tamarii?

12 Ia ore ta outou mau tamarii e farii i ta outou aˈoraa, te taa ra anei ia outou te mau metua i to Iesu huru? A tapao na e aita Iesu i faaea i te tauturu i ta ˈna mau aposetolo, noa ˈtu e ua haamarirau ratou i te faaafaro i to ratou mau hapa. Ua itehia mai te mau hotu maitatai i to ˈna faaoromairaa. (Ioane 1, 3:14, 18) Te mau metua, e mea tia ia pee outou i to Iesu here e faaoromai, eiaha roa ˈtu e faaea i te tutava i te haamataro i ta outou mau tamarii.

13. No te aha eiaha roa te hoê metua e tiahi ma te iriâ i te hoê tamarii ui maere?

13 E hinaaro te tamarii e ite e te here ra e te anaanatae ra to ratou mau metua ia ratou. Ua hinaaro Iesu e ite i te manaˈo o ta ˈna mau pǐpǐ, no reira oia i horoa ˈi i te tariˈa faaroo ia ui mai ratou ia ˈna. Ua ani oia ia ratou eaha to ratou manaˈo no nia i te tahi mau tumu parau. (Mataio 17:25-27) Oia mau, te haapii-maitai-raa, o te faaroo maitairaa ˈtu ïa e te anaanatae-mau-raa ˈtu. E mea tia ia tapea te hoê metua ia ˈna i te tiahi ma te iriâ i te hoê tamarii e ui maere ra e: “Faaatea ˈtu! Aita oe e ite maira e ohipa ta ˈu?” Mai te peu e e ohipa iho â ta te hoê metua, e mea tia ia parau atu i te tamarii e arauaˈe e tauaparau ai. E mea tia ïa ia ara te mau metua e ia tauaparauhia iho â. Mea na reira ïa te tamarii e taa ˈi e te anaanatae mau ra te mau metua ia ˈna, e e faaite ohie noa o ˈna i te parau moe i to ˈna metua.

14. Eaha ta te mau metua e nehenehe e haapii no nia ia Iesu i te faaiteraa i te here i ta ratou mau tamarii?

14 Mea tano anei ia faaite te mau metua i to ratou here ma te tauahi e te hii i ta ratou mau tamarii? E nehenehe â te mau metua e huti i te hoê haapiiraa ia Iesu ra. Te na ô ra te Bibilia e “ua rave atura ia ratou, ua hii ihora, ua tuu atura i tana rima i nia iho ia ratou, e ua [haamaitai] atura oia ia ratou.” (Mareko 10:16; MN) Ia manaˈo outou, mai te aha ïa te huru o te mau tamarii? Papu maitai, ua mahanahana to ratou aau, e ua tapiri ratou i pihai iho ia Iesu! Ahiri e te vai ra te here e te aroha mau i rotopu ia outou te mau metua e ta outou mau tamarii, e ohie noa ratou i te farii i ta outou mau tutavaraa no te aˈo e te haapii ia ratou.

Te uiraa no ehia rahiraa taime

15, 16. Eaha te hoê manaˈo au-roa-hia no nia i te haapaoraa i te tamarii, e na te aha paha i faatupu mai i te reira?

15 Ua ui ma te feaa vetahi e te hinaaro rahi mau anei te mau tamarii i te taime a to ratou mau metua e te haapao maitai î i te here. Te hoê manaˈo no nia i te haapaoraa i te tamarii i paturuhia ma te aravihi, ua parauhia ïa e taime maitai. Te parau ra te feia e turu ra i teie manaˈo e aita te mau tamarii e hinaaro rahi ra i te taime a to ratou metua ahiri e e opuaraa to te taime taotiahia na te tamarii e e mea faaineine-maitai-hia, e te faanaho-na-mua-hia. Mea tano anei te manaˈo no te taime maitai, i haamauhia ma te manaˈo i te maitai o te mau tamarii?

16 Ua parau te hoê taata papai tei paraparau i te tamarii e rave rahi e o ta ratou “e hinaaro roa ˈˈe i to ratou mau metua ia rahi atu â ïa te taime,” e oia atoa “te ara-maite-raa taatoa.” Ua tapao maite te hoê orometua tuarua e: “Ua tupu mai teie taˈo [taime maitai] no roto mai i te manaˈo faahapa a te mau metua. Te horoa ra te taata i te parau faatia no ratou iho ia iti mai te taime e ta ratou mau tamarii.” Ehia rahiraa taime e mea tia ˈi ia horoa te mau metua no ta ratou mau tamarii?

17. Eaha ta te mau tamarii e hinaaro ra i to ratou mau metua?

17 Aita te Bibilia e faahiti ra i te reira. Tera râ, ua faaitoitohia te mau metua Iseraela ia paraparau i ta ratou mau tamarii ia parahi ratou i roto i te fare, ia haere noa ratou na te eˈa tia ra, ia taoto ratou e ia tia mai ratou i nia. (Deuteronomi 6:7) Te faaite maramarama ra te reira e e titauhia ia tauaparau te mau metua i ta ratou mau tamarii e ia haapii tamau ia ratou i te mau mahana atoa.

18. Mea nafea Iesu i te haafaufaaraa i te taime au no te haamataro i ta ˈna mau pǐpǐ, e eaha te haapiiraa ta te mau metua e nehenehe e huti mai?

18 Ua haamataro Iesu ma te manuïa i ta ˈna mau pǐpǐ ia tamaa oia e o ratou, ia ratere oia e o ratou, e ia faafaaea atoa oia e o ratou. Ua haafaufaa hoi oia i te mau taime au atoa no te haapii ia ratou. (Mareko 6:31, 32; Luka 8:1; 22:14) Hoê â huru, e mea tia ia vai ara te mau metua Kerisetiano no te rave i te taime au atoa no te haamau e no te tapea i te aparauraa maitai e ta ratou mau tamarii e no te haamataro ia ratou i to Iehova mau eˈa.

Eaha e nafea ia haapii atu

19. (a) Eaha te titauhia hau atu i te horoa-noa-raa i te taime no te mau tamarii? (b) Eaha ta te mau metua e mea tia ia haapii na mua roa i te tamarii?

19 Ia manuïa te haapaoraa i te mau tamarii eita e ravai noa te horoaraa i te taime e te haapiiraa ˈtu ia ratou. Te mea faufaa roa atoa eaha te haapii atu. A tapao na e nafea te Bibilia e haafaufaa ˈi i te mea e titauhia ra. “Teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana,” te na ô ra te reira, “e haapii tamau maite oe i to mau tamarii.” Eaha “teie nei mau parau” e mea titauhia ia haapii atu i te mau tamarii? Papu maitai ïa, o te mau parau iho â i faahiti-noa-hia ˈtu, oia hoi: “E hinaaro atu oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to puai atoa.” (Deuteronomi 6:5-7; MN) Ua parau Iesu e o tera te ture faufaa roa ˈˈe a te Atua. (Mareko 12:28-30) Na mua roa e mea tia ia haapii te mau metua i te mau tamarii no nia ia Iehova, ma te faataa no te aha o oia anaˈe te tia ia herehia e ia haamorihia ma to tatou nephe taatoa.

20. Eaha ta te Atua i faaue atu i te mau metua i tahito ra ia haapii atu i ta ratou mau tamarii?

20 Inaha, “teie nei mau parau” ta te mau metua e tia ia haapii atu i ta ratou mau tamarii e ere anaˈe te here i te Atua ma to ˈna tino taatoa. E tapao outou e to mua ˈtu pene o te Deuteronomi, te faahiti faahou ra Mose i te mau ture ta te Atua i papai i nia i na pǎpǎ ofai—na Ture hoê ahuru. Tei roto i teie mau ture te mau opaniraa eiaha roa e haavare, eiaha roa e eiâ, eiaha roa e taparahi, e eiaha roa e faaturi. (Deuteronomi 5:11-22) No reira ua faaitehia i te mau metua i tahito ra i te faufaaraa ia haapii atu i te mau faufaa morare i ta ratou mau tamarii. E mea tia ia horoa te mau metua Kerisetiano no teie mahana i ta ratou mau tamarii i te hoê â huru haapiiraa mai te peu e te opua ra ratou e tauturu i ta ratou mau tamarii ia noaa te hoê oraraa hau e te oaoa no a muri aˈe.

21. Eaha te auraa o te faaueraa e “haapii tamau maite” i ta te Atua parau i te mau tamarii?

21 A tapao na e te parauhia ra i te mau metua e nafea ratou ia haapii atu i “teie nei mau parau” aore ra mau faaueraa i ta ratou mau tamarii: “E haapii tamau maite oe i to mau tamarii.” Te auraa o te parau “haapii tamau maite,” e “e haapii e e faaô ma te na nia iho noa aore ra ma te aˈo pinepine: e faaitoito aore ra e haamau papu i roto i te feruriraa.” Te parau nei ïa te Atua i te mau metua ia haamau i te hoê porotarama haapiiraa bibilia ma te opua iho â ra e faaô papu i te mau tumu parau pae varua i roto i te feruriraa a ta ratou mau tamarii.

22. Eaha te anihia i te mau metua Iseraela ia rave no te haapii i ta ratou mau tamarii, e eaha te auraa o te reira?

22 E titau teie porotarama faanahohia ia tutava te mau metua. Te na ô ra te Bibilia e: “E taamu . . . oe i te reira [“teie nei mau parau,” aore ra faaueraa a te Atua] i nia i to rima ei tapao; e ei haamanaˈoraa i mua mau i to mata na: e papai hoi oe i te reira i nia i te mau pou o to fare ra, e i nia atoa i to mau uputa ra.” (Deuteronomi 6:8, 9) E ere ïa te auraa e e mea tia ia papai roa ˈtu te mau metua i te mau ture a te Atua i nia i te mau pou e te mau uputa, ia taamu ratou i te hoê papai i nia i te rima o ta ratou mau tamarii e ia tuu i te tahi atu i rotopu i to ratou mata. Te manaˈo faufaa râ, e mea tia ia haamanaˈo tamau te mau metua i ta ratou mau tamarii i te mau haapiiraa a te Atua. Ia haapii tamau i ta ratou mau tamarii mai te huru ra e tei mua i ta ratou mau tamarii te mau haapiiraa a te Atua i te mau taime atoa.

23. Eaha te hiˈopoahia i roto i te haapiiraa i te hebedoma i muri nei?

23 Eaha te tahi atu mau mea faufaa roa e mea tia ia haapii atu te mau metua i ta ratou mau tamarii? No te aha e mea faufaa roa ˈi i teie mahana ia haapiihia e ia haamatarohia te mau tamarii no te paruru ia ratou? Eaha te tauturu e vai ra i teie nei, ia nehenehe te mau metua e haapii maitai i ta ratou mau tamarii? Teie mau uiraa e te tahi atu o te haapeapea ra e rave rahi metua, e hiˈopoahia ïa i roto i te tumu parau i muri nei.

E nafea outou ia pahono?

• No te aha te mau metua e faariro ai i ta ratou mau tamarii ei mea faufaa roa?

• Eaha ta te mau metua e vetahi ê e nehenehe e huti mai na roto i te haapiiraa a Iesu?

• Ehia rahiraa taime e mea tia ˈi ia horoa te mau metua no ta ratou mau tamarii?

• Eaha te mea tia ia haapiihia i te mau tamarii, e e nafea ia faatere i te haapiiraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

Eaha ta te mau metua e nehenehe e haapii na roto i te huru haapiiraa a Iesu?

[Hohoˈa i te api 19]

Afea e mea nafea to te mau metua Iseraela haapiiraa i ta ratou mau tamarii?

[Hohoˈa i te api 20]

Ia tuu te mau metua i te mau haapiiraa a te Atua i mua i ta ratou mau tamarii e tia ˈi