Ta tatou mau tamarii—e tufaa faufaa roa
Ta tatou mau tamarii—e tufaa faufaa roa
“Inaha hoi te tamarii ra, e tufaa ïa no ǒ ia Iehova ra; e ta te opu i fanau ra, e utua ïa.”—SALAMO 127:3.
1. Mea nafea te fanauraahia mai te aiû matamua?
A FERURI na i te mau ohipa semeio ta te Atua ra o Iehova i faatupu i te poieteraa i te tane e te vahine matamua. E tuhaa ta te metua tane ra o Adamu, e ta te metua vahine ra o Eva i roto i te tôraa i roto i te opu o Eva i te hoê hohoˈa hope o te taata apî—te aiû matamua. (Genese 4:1) E tae roa mai i teie mahana, e î tatou i te maere i mua i te tôraa e te fanauraa o te hoê tamarii e e rave rahi o te faaau i te reira i te hoê semeio mau.
2. No te aha outou e parau ai e e semeio mau â te ohipa e tupu i roto i te opu o te hoê vahine hapû?
2 I roto fatata e 270 mahana, e rahi mai te taoˈa tahi ora tumu o tei poietehia i roto i te metua vahine ei faahopearaa o to ˈna taatiraa e te metua tane ei aiû hamanihia e te mau miria taoˈa tahi ora. Te vai ra i roto i tera taoˈa tahi ora tumu te mau faaueraa e hinaarohia no te faatupu hau atu i te 200 huru taoˈa tahi ora. Ma te pee i teie mau faaueraa faahiahia, ta te taata hoi i ore i taa maitai, e tupu ai teie mau taoˈa tahi ora fifi maere mau na roto i te hoê anairaa e te hoê huru tano roa ia oti mai te hoê taata ora apî!
3. No te aha e rave rahi feia feruri e farii ai e o te Atua paha te tumu no te fanauraa o te hoê taata ora apî?
3 O vai, i to outou manaˈoraa, te taata hamani mau o te aiû? Papu ïa, o Tei poiete iho i te ora i te omuaraa ra. Ua himene na te taata papai salamo o te Bibilia e: “Ia ite hoi outou, o Iehova anaˈe ra te Atua; na ˈna tatou i hamani, e no ˈna hoi tatou.” (Salamo 100:3) Te mau metua, ua ite maitai outou e e ere no te tahi aravihi taa ê o outou i oti ai ia outou teie aiû aruaru faufaa roa. O te hoê anaˈe Atua aita e faaauraa te paari, te tumu no te poiete-semeio-raa o te hoê taata ora apî. Tau tausani matahiti i te maoro, ua farii te feia feruri e o te Atua Poiete rahi te tumu e tupu ai te hoê aiû i roto i te opu o to ˈna metua vahine. Tera anei to outou manaˈo?—Salamo 139:13-16.
4. Eaha te hapa o te taata eita roa ˈtu e tia ia faahapahia Iehova?
4 E Atua Poiete aroha ore anei ïa o Iehova tei hamani noa i te hoê ravea ihiora a nehenehe ai te tane e te vahine e fanau mai i te tamarii? E mea aroha ore vetahi mau taata, e ere roa ˈtu râ o Iehova mai te reira. (Salamo 78:38-40) Te na ô ra te Bibilia i roto i te Salamo 127:3 e: “Inaha hoi te tamarii [te tamaroa e te tamahine atoa] ra, e tufaa ïa no ǒ ia Iehova ra, e ta te opu i fanau ra, e utua ïa.” E hiˈopoa anaˈe i teie nei e eaha te hoê tufaa e eaha ta te reira e faaite maira.
Te hoê tufaa e te hoê utua
5. No te aha e tufaa ˈi te mau tamarii?
5 E au te hoê tufaa i te hoê ô. E pinepine te mau metua i te rave maoro e ma te fifi no te vaiiho i te hoê tufaa no ta ratou mau tamarii. E moni paha, e fenua e te fare, e peneiaˈe vetahi taoˈa au-roa-hia. Noa ˈtu eaha te ô, e tapao ïa te reira o te here o te hoê metua. Te parau nei te Bibilia e ua horoa te Atua na te mau metua ta ratou mau tamarii ei tufaa. E ô î i te here ratou no ǒ mai i te Atua ra. Ahiri e e metua outou, e manaˈo anei outou e te faaite ra iho â ta outou mau ohipa e te faariro nei outou i ta outou mau tamarii ei ô ta te Atua Poiete o te ao nui i pûpû atu na outou?
6. Eaha te opuaraa a te Atua i nehenehe ai te taata e fanau i te tamarii?
6 Teie hoi te opuaraa a Iehova, i te horoaraa ˈtu i teie ô ia taatahia te fenua i te huaai a Adamu raua Eva. (Genese 1:27, 28; Isaia 45:18) Aita Iehova i poiete tataitahi i te taata atoa, mai ta ˈna i rave no te mau mirioni melahi. (Salamo 104:4; Apokalupo 4:11) Ua maiti râ te Atua e poiete i te taata e te ravea no te fanau mai i te tamarii tei hohoˈa i to ratou mau metua ia au i to ratou huru. E fanaˈoraa taa ê faahiahia mau te reira no te hoê metua vahine e te hoê metua tane te horoaraa i te ora e te aupururaa i teie taata apî! Ei metua, te haamauruuru ra anei outou ia Iehova i te neheneheraa outou e fanaˈo i teie tufaa faufaa roa?
A huti i te haapiiraa i te hiˈoraa o Iesu
7. Taa ê atu i ta vetahi mau metua e rave ra, mea nafea Iesu i te anaanataeraa e te aroharaa i “te mau tamarii a te taata ra”?
7 Te mea peapea, aita te taatoaraa o te mau metua e faariro nei i te tamarii ei utua maitai. E rave rahi te iti te aroha i ta ratou iho mau tamarii. Aita teie mau metua e pee ra i te huru o Iehova aore ra o ta ˈna Tamaiti. (Salamo 27:10; Isaia 49:15) Taa ê atu i teie mau metua, a feruri na i to Iesu anaanataeraa ˈtu i te feia apî. Hou atoa Iesu i haere mai ai i te fenua nei ei taata—e ihotaata varua puai roa oia i te raˈi ra—te na ô ra te Bibilia e “tei te mau tamarii a te taata ra [to ˈna] oaoaraa.” (Maseli 8:31) No to ˈna here rahi roa i te taata i ineine ai oia i te horoa i to ˈna ora ei hoo ia nehenehe e noaa ia tatou te ora mure ore.—Mataio 20:28; Ioane 10:18.
8. Mea nafea to Iesu vaiihoraa mai i te hoê hiˈoraa maitai no te mau metua?
8 I to ˈna parahiraa mai i te fenua nei, ua vaiiho Iesu i te hoê hiˈoraa maitai roa no te mau metua. A hiˈopoa na i ta ˈna i rave. Ua rave oia i te taime no te mau tamarii, noa ˈtu e e mea ohipa roa ta ˈna e te hepohepo ra oia. Ua mataitai oia ia ratou i te hautiraa i te matete e ua faaohipa o ˈna i te mau tuhaa o to ratou haerea i roto i ta ˈna haapiiraa. (Mataio 11:16, 17) I to ˈna tere hopea i Ierusalema, ua ite Iesu e e haamauiuihia e e haapohehia o ˈna. No reira ia hopoi mai te taata i te mau tamarii rii no te farerei ia ˈna, ua tamata te mau pǐpǐ a Iesu, peneiaˈe no te paruru ia Iesu i te mau faateimaharaa hau, e tiahi i te mau tamarii. Ua aˈo atu râ Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ. Ma te faaite i to ˈna “oaoaraa” i te tamarii, ua na ô oia e: “A tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai ia ˈu nei, e eiaha e tapeahia ˈtu.”—Mareko 10:13, 14.
9. No te aha e mea faufaa roa ˈˈe ai te raveraa i ta tatou e parau noa?
9 E nehenehe tatou e huti i te haapiiraa i te hiˈoraa o Iesu. Ia haafatata mai te mau tamarii, e nafea tatou ia pahono atu—noa ˈtu e e ohipa ta tatou? Mai ia Iesu anei? Ta te mau tamarii e hinaaro nei i to ratou iho â ra mau metua, o ta Iesu ïa i ineine i te horoa no ratou—to ˈna taime e to ˈna ara-maite-raa. Parau mau, e mea faufaa taua mau parau ra mai “ua here au ia oe.” Tera râ, e faaite hua te mau ohipa i te parau noa. E itehia to outou here eiaha na roto i te parau noa e hau atu râ na roto atoa i ta outou e rave. E itehia te reira na roto i te taime, te ara-maite-raa e te aupuru ta outou e horoa no ta outou mau tamarii. Teie râ, eita paha te raveraa i teie mau mea atoa e faatupu i te mau faahopearaa mau, eita paha e tupu oioi mai ta outou e tiaturi ra. E titauhia te faaoromai. E nehenehe tatou e haapii i te faaoromai mai te peu e e pee tatou i te haerea o Iesu i nia i ta ˈna mau pǐpǐ.
To Iesu faaoromai e here
10. Mea nafea Iesu i te haapiiraa ˈtu i ta ˈna mau pǐpǐ i te haehaa, e eaha te faahopearaa manuïa matamua?
10 Ua ite maitai Iesu e te tataˈu tamau ra ta ˈna mau pǐpǐ e o vai tei rahi aˈe i rotopu ia ratou. I te hoê mahana ia ˈna i tae i Kaperenaumi e ta ˈna mau pǐpǐ, ua ui oia ia ratou e: “Eaha ta outou i mârô noa ia outou iho i te eˈatia ra? Mamû noa ihora râ ratou, i mârô na hoi ratou iho i te aratia i to ratou e hau i te rahi.” Aita o ˈna i tamaˈi atu ia ratou, ua horoa maori râ Iesu ma te faaoromai i te hoê haapiiraa ite-mata-hia no te haapii atu ia ratou i te haehaa. (Mareko 9:33-37) Ua faatupu anei te reira i te mau faahopearaa i hinaarohia? E ere hoi i reira iho. Fatata e ono avaˈe i muri aˈe, ua turai o Iakobo e o Ioane i to raua metua vahine ia ani atu ia Iesu i te mau parahiraa matamua i roto i te Basileia. Ma te faaoromai, ua faatitiaifaro â Iesu i to ratou manaˈo.—Mataio 20:20-28.
11. (a) Eaha te ohipa matauhia ta te mau aposetolo a Iesu i ore i rave i muri aˈe i te taeraa i te piha i nia e o Iesu? (b) Eaha ta Iesu i rave, e ua manuïa anei ta ˈna mau tutavaraa i taua taime ra?
11 Te piri maira te oroa Pasa 33 T.T, e ua farerei Iesu anaˈe e ta ˈna mau aposetolo no te faatupu i te reira. Ia tae ratou i te piha i nia, aita hoê noa ˈˈe o na aposetolo 12 i pûpû ia ˈna no te rave i te ohipa matauhia, o te horoiraa i te avae reporepo o vetahi ê—te ohipa haehaa roa a te hoê tavini aore ra a te hoê vahine o te utuafare. (Samuela 1, 25:41; Timoteo 1, 5:10) Ua mauiui mau â Iesu i te iteraa e te tamau noa ra ta ˈna mau pǐpǐ i te onoono i te toroa e te tiaraa! No reira Iesu i horoi ai i to ratou avae taitahi e i muri iho ua ani etaeta ia ratou ia pee i to ˈna hiˈoraa i te taviniraa ia vetahi ê. (Ioane 13:4-17) Ua na reira anei ratou? Te parau ra te Bibilia e i muri aˈe i taua po ra ‘e mârôraa tei tupu i roto ia ratou i to ratou e hau i te mana.’—Luka 22:24.
12. E nafea te mau metua e nehenehe ai e pee ia Iesu i to ratou tutavaraa i te haapii i ta ratou mau tamarii?
12 Ia ore ta outou mau tamarii e farii i ta outou aˈoraa, te taa ra anei ia outou te mau metua i to Iesu huru? A tapao na e aita Iesu i faaea i te tauturu i ta ˈna mau aposetolo, noa ˈtu e ua haamarirau ratou i te faaafaro i to ratou mau hapa. Ua itehia mai te mau hotu maitatai i to ˈna faaoromairaa. (Ioane 1, 3:14, 18) Te mau metua, e mea tia ia pee outou i to Iesu here e faaoromai, eiaha roa ˈtu e faaea i te tutava i te haamataro i ta outou mau tamarii.
13. No te aha eiaha roa te hoê metua e tiahi ma te iriâ i te hoê tamarii ui maere?
13 E hinaaro te tamarii e ite e te here ra e te anaanatae ra to ratou mau metua ia ratou. Ua hinaaro Iesu e ite i te manaˈo o ta ˈna mau pǐpǐ, no reira oia i horoa ˈi i te tariˈa faaroo ia ui mai ratou ia ˈna. Ua ani oia ia ratou eaha to ratou manaˈo no nia i te tahi mau tumu parau. (Mataio 17:25-27) Oia mau, te haapii-maitai-raa, o te faaroo maitairaa ˈtu ïa e te anaanatae-mau-raa ˈtu. E mea tia ia tapea te hoê metua ia ˈna i te tiahi ma te iriâ i te hoê tamarii e ui maere ra e: “Faaatea ˈtu! Aita oe e ite maira e ohipa ta ˈu?” Mai te peu e e ohipa iho â ta te hoê metua, e mea tia ia parau atu i te tamarii e arauaˈe e tauaparau ai. E mea tia ïa ia ara te mau metua e ia tauaparauhia iho â. Mea na reira ïa te tamarii e taa ˈi e te anaanatae mau ra te mau metua ia ˈna, e e faaite ohie noa o ˈna i te parau moe i to ˈna metua.
14. Eaha ta te mau metua e nehenehe e haapii no nia ia Iesu i te faaiteraa i te here i ta ratou mau tamarii?
14 Mea tano anei ia faaite te mau metua i to ratou here ma te tauahi e te hii i ta ratou mau tamarii? E nehenehe â te mau metua e huti i te hoê haapiiraa ia Iesu ra. Te na ô ra te Bibilia e “ua rave atura ia ratou, ua hii ihora, ua tuu atura i tana rima i nia iho ia ratou, e ua [haamaitai] atura oia ia ratou.” (Mareko 10:16; MN) Ia manaˈo outou, mai te aha ïa te huru o te mau tamarii? Papu maitai, ua mahanahana to ratou aau, e ua tapiri ratou i pihai iho ia Iesu! Ahiri e te vai ra te here e te aroha mau i rotopu ia outou te mau metua e ta outou mau tamarii, e ohie noa ratou i te farii i ta outou mau tutavaraa no te aˈo e te haapii ia ratou.
Te uiraa no ehia rahiraa taime
15, 16. Eaha te hoê manaˈo au-roa-hia no nia i te haapaoraa i te tamarii, e na te aha paha i faatupu mai i te reira?
15 Ua ui ma te feaa vetahi e te hinaaro rahi mau anei te mau tamarii i te taime a to ratou mau metua e te haapao maitai î i te here. Te hoê manaˈo no nia i te haapaoraa i te tamarii i paturuhia ma te aravihi, ua parauhia ïa e taime maitai. Te parau ra te feia e turu ra i teie manaˈo e aita te mau tamarii e hinaaro rahi ra i te taime a to ratou metua ahiri e e opuaraa to te taime taotiahia na te tamarii e e mea faaineine-maitai-hia, e te faanaho-na-mua-hia. Mea tano anei te manaˈo no te taime maitai, i haamauhia ma te manaˈo i te maitai o te mau tamarii?
16 Ua parau te hoê taata papai tei paraparau i te tamarii e rave rahi e o ta ratou “e hinaaro roa ˈˈe i to ratou mau metua ia rahi atu â ïa te taime,” e oia atoa “te ara-maite-raa taatoa.” Ua tapao maite te hoê orometua tuarua e: “Ua tupu mai teie taˈo [taime maitai] no roto mai i te manaˈo faahapa a te mau metua. Te horoa ra te taata i te parau faatia no ratou iho ia iti mai te taime e ta ratou mau tamarii.” Ehia rahiraa taime e mea tia ˈi ia horoa te mau metua no ta ratou mau tamarii?
17. Eaha ta te mau tamarii e hinaaro ra i to ratou mau metua?
17 Aita te Bibilia e faahiti ra i te reira. Tera râ, ua faaitoitohia te mau metua Iseraela ia paraparau i ta ratou mau tamarii ia parahi ratou i roto i te fare, ia haere noa ratou na te eˈa tia ra, ia taoto ratou e ia tia mai ratou i nia. (Deuteronomi 6:7) Te faaite maramarama ra te reira e e titauhia ia tauaparau te mau metua i ta ratou mau tamarii e ia haapii tamau ia ratou i te mau mahana atoa.
18. Mea nafea Iesu i te haafaufaaraa i te taime au no te haamataro i ta ˈna mau pǐpǐ, e eaha te haapiiraa ta te mau metua e nehenehe e huti mai?
18 Ua haamataro Iesu ma te manuïa i ta ˈna mau pǐpǐ ia tamaa oia e o ratou, ia ratere oia e o ratou, e ia faafaaea atoa oia e o ratou. Ua haafaufaa hoi oia i te mau taime au atoa no te haapii ia ratou. (Mareko 6:31, 32; Luka 8:1; 22:14) Hoê â huru, e mea tia ia vai ara te mau metua Kerisetiano no te rave i te taime au atoa no te haamau e no te tapea i te aparauraa maitai e ta ratou mau tamarii e no te haamataro ia ratou i to Iehova mau eˈa.
Eaha e nafea ia haapii atu
19. (a) Eaha te titauhia hau atu i te horoa-noa-raa i te taime no te mau tamarii? (b) Eaha ta te mau metua e mea tia ia haapii na mua roa i te tamarii?
19 Ia manuïa te haapaoraa i te mau tamarii eita e ravai noa te horoaraa i te taime e te haapiiraa ˈtu ia ratou. Te mea faufaa roa atoa eaha te haapii atu. A tapao na e nafea te Bibilia e haafaufaa ˈi i te mea e titauhia ra. “Teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana,” te na ô ra te reira, “e haapii tamau maite oe i to mau tamarii.” Eaha “teie nei mau parau” e mea titauhia ia haapii atu i te mau tamarii? Papu maitai ïa, o te mau parau iho â i faahiti-noa-hia ˈtu, oia hoi: “E hinaaro atu oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to puai atoa.” (Deuteronomi 6:5-7; MN) Ua parau Iesu e o tera te ture faufaa roa ˈˈe a te Atua. (Mareko 12:28-30) Na mua roa e mea tia ia haapii te mau metua i te mau tamarii no nia ia Iehova, ma te faataa no te aha o oia anaˈe te tia ia herehia e ia haamorihia ma to tatou nephe taatoa.
20. Eaha ta te Atua i faaue atu i te mau metua i tahito ra ia haapii atu i ta ratou mau tamarii?
20 Inaha, “teie nei mau parau” ta te mau metua e tia ia haapii atu i ta ratou mau tamarii e ere anaˈe te here i te Atua ma to ˈna tino taatoa. E tapao outou e to mua ˈtu pene o te Deuteronomi, te faahiti faahou ra Mose i te mau ture ta te Atua i papai i nia i na pǎpǎ ofai—na Ture hoê ahuru. Tei roto i teie mau ture te mau opaniraa eiaha roa e haavare, eiaha roa e eiâ, eiaha roa e taparahi, e eiaha roa e faaturi. (Deuteronomi 5:11-22) No reira ua faaitehia i te mau metua i tahito ra i te faufaaraa ia haapii atu i te mau faufaa morare i ta ratou mau tamarii. E mea tia ia horoa te mau metua Kerisetiano no teie mahana i ta ratou mau tamarii i te hoê â huru haapiiraa mai te peu e te opua ra ratou e tauturu i ta ratou mau tamarii ia noaa te hoê oraraa hau e te oaoa no a muri aˈe.
21. Eaha te auraa o te faaueraa e “haapii tamau maite” i ta te Atua parau i te mau tamarii?
21 A tapao na e te parauhia ra i te mau metua e nafea ratou ia haapii atu i “teie nei mau parau” aore ra mau faaueraa i ta ratou mau tamarii: “E haapii tamau maite oe i to mau tamarii.” Te auraa o te parau “haapii tamau maite,” e “e haapii e e faaô ma te na nia iho noa aore ra ma te aˈo pinepine: e faaitoito aore ra e haamau papu i roto i te feruriraa.” Te parau nei ïa te Atua i te mau metua ia haamau i te hoê porotarama haapiiraa bibilia ma te opua iho â ra e faaô papu i te mau tumu parau pae varua i roto i te feruriraa a ta ratou mau tamarii.
22. Eaha te anihia i te mau metua Iseraela ia rave no te haapii i ta ratou mau tamarii, e eaha te auraa o te reira?
22 E titau teie porotarama faanahohia ia tutava te mau metua. Te na ô ra te Bibilia e: “E taamu . . . oe i te reira [“teie nei mau parau,” aore ra faaueraa a te Atua] i nia i to rima ei tapao; e ei haamanaˈoraa i mua mau i to mata na: e papai hoi oe i te reira i nia i te mau pou o to fare ra, e i nia atoa i to mau uputa ra.” (Deuteronomi 6:8, 9) E ere ïa te auraa e e mea tia ia papai roa ˈtu te mau metua i te mau ture a te Atua i nia i te mau pou e te mau uputa, ia taamu ratou i te hoê papai i nia i te rima o ta ratou mau tamarii e ia tuu i te tahi atu i rotopu i to ratou mata. Te manaˈo faufaa râ, e mea tia ia haamanaˈo tamau te mau metua i ta ratou mau tamarii i te mau haapiiraa a te Atua. Ia haapii tamau i ta ratou mau tamarii mai te huru ra e tei mua i ta ratou mau tamarii te mau haapiiraa a te Atua i te mau taime atoa.
23. Eaha te hiˈopoahia i roto i te haapiiraa i te hebedoma i muri nei?
23 Eaha te tahi atu mau mea faufaa roa e mea tia ia haapii atu te mau metua i ta ratou mau tamarii? No te aha e mea faufaa roa ˈi i teie mahana ia haapiihia e ia haamatarohia te mau tamarii no te paruru ia ratou? Eaha te tauturu e vai ra i teie nei, ia nehenehe te mau metua e haapii maitai i ta ratou mau tamarii? Teie mau uiraa e te tahi atu o te haapeapea ra e rave rahi metua, e hiˈopoahia ïa i roto i te tumu parau i muri nei.
E nafea outou ia pahono?
• No te aha te mau metua e faariro ai i ta ratou mau tamarii ei mea faufaa roa?
• Eaha ta te mau metua e vetahi ê e nehenehe e huti mai na roto i te haapiiraa a Iesu?
• Ehia rahiraa taime e mea tia ˈi ia horoa te mau metua no ta ratou mau tamarii?
• Eaha te mea tia ia haapiihia i te mau tamarii, e e nafea ia faatere i te haapiiraa?
[Uiraa haapiiraa]
[Hohoˈa i te api 18]
Eaha ta te mau metua e nehenehe e haapii na roto i te huru haapiiraa a Iesu?
[Hohoˈa i te api 19]
Afea e mea nafea to te mau metua Iseraela haapiiraa i ta ratou mau tamarii?
[Hohoˈa i te api 20]
Ia tuu te mau metua i te mau haapiiraa a te Atua i mua i ta ratou mau tamarii e tia ˈi