Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mana o Iesu na te ao atoa nei

Te mana o Iesu na te ao atoa nei

Te mana o Iesu na te ao atoa nei

“TE MAU mea atoa ta te mau evanelia e faataa ra no nia i ta Iesu i parau, o ˈna anaˈe e i mua i te taata, e nehenehe hoi ta ˈna e faahiti i te reira i roto i te roaraa e piti hora,” ta te taata huri Bibilia o Edgar Goodspeed ïa i papai. “Tera râ, e mea anaanatae e te putapû mau tera mau haapiiraa rii e e nehenehe mau e parau e aita e taata ê atu i mana rahi roa i nia i te ao.”

Ia Iesu Mesia i faaoti i ta ˈna taviniraa i nia i te fenua i te matahiti 33 T.T., ua taiohia i rotopu i ta ˈna mau pǐpǐ tau 120 aˈe tane e vahine. (Ohipa 1:15) I teie mahana, ua hau atu i te piti miria taata o te parau nei e e Kerisetiano ratou. Te farii nei e mau hanere mirioni atu â taata ia Iesu ei peropheta. Te vai mau ra i roto i ta ˈna haapiiraa te hoê mana faahiahia i nia i te huitaata.

Ua ite-atoa-hia te mana o Iesu na te ao atoa nei e te mau tia aratai e ere i te Kerisetiano. Ei hiˈoraa, ua papai te rabi ati Iuda o Hyman Enelow e: “E mea matau-roa ˈˈe-hia, e mea haapii-roa ˈˈe-hia, e taata mana roa ˈˈe o Iesu i roto i te tuatapaparaa i te pae faaroo o te huitaata.” Ua parau atoa o Enelow e: “O vai te nehenehe e numera pauroa i te mana o Iesu i nia i te huitaata? Te here ta ˈna i faaite, te tamahanahanaraa ta ˈna i horoa, te ohipa maitai ta ˈna i rave, te tiaturiraa e te oaoa ta ˈna i faatupu—eita ta te tuatapaparaa o te huitaata e nehenehe e faito pauroa. I rotopu i te ohipa faahiahia e te maitai ta te huitaata i faatupu, aita hoê aˈe e tapirihia i te anaanatae e te mana o Iesu na te ao atoa nei. Ua riro mai o ˈna ei taata faahiahia roa ˈˈe o te tuatapaparaa.” E ua parau te tia aratai Hindou o Mohandas Gandhi e: “Aita vau i ite i te hoê aˈe taata o tei rave hau atu ia Iesu no te huitaata. Oia mau, aita to te Kerisetianoraa e hape.” Ua parau faahou râ oia e: “O outou te mau Kerisetiano te fifi. Aita outou e ora ra ia au i ta outou iho haapiiraa.”

E mea roa te tapura o te manuïa-ore-raa e ora ia au i te haapiiraa a Iesu i roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Ua tapao o Cecil Cadoux, te hoê taata tuatapapa i te Kerisetianoraa, e “te maraa tamau ra te tahi huru haapao-ore-raa i te pae morare o te haapaoraa” o te huti i te “ara-maite-raa o te mau tia aratai Kerisetiano i te omuaraa o te . . . matahiti 140 T.T.” Ua tapao oia e: “Ua aratai iho â teie faaitiraa o te morare etaeta matamua i te faaauraa i te mau huru o teie nei ao.”

Ua rahi roa te reira i te senekele maha, i to te emepera Roma o Constantin fariiraa i te Kerisetianoraa. “Ua tapao te tahi mau taata tuatapapa, e i roto i te tahi mau tupuraa ua peapea ratou i to te haapaoraa fati-roa-raa na roto i to ˈna taairaa ˈtu ia Constantin,” ta Cadoux ïa i papai. I te roaraa o te mau senekele i muri aˈe, ua rave te feia faahua Kerisetiano i te mau ohipa haama o te faaino i te iˈoa o te Mesia.

Teie ïa te mau uiraa e uihia: Eaha ta Iesu i haapii mau na? E nafea ta ˈna haapiiraa e ohipa ˈi i nia ia tatou, e tia ˈi?

[Hohoˈa i te api 3]

“Aita vau i ite i te hoê aˈe taata o tei rave hau atu ia Iesu no te huitaata.”—Mohandas Gandhi

[Hohoˈa i te api 3]

“Aita e taata ê atu i mana rahi roa i nia i te ao.”—Edgar Goodspeed

[Faaiteraa i te tumu]

Culver Pictures