Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau metua, a paruru i ta outou tufaa faufaa roa

Te mau metua, a paruru i ta outou tufaa faufaa roa

Te mau metua, a paruru i ta outou tufaa faufaa roa

“E haapuraa . . . tei te paari, . . . na te reira e horoa mai i te ora i te feia fatu ra.”—KOHELETA 7:12.

1. No te aha te mau metua e faariro ai i ta ratou mau tamarii ei ô?

 O TE mau metua te tumu no te fanauraa mai i te hoê taata ora apî tei tia i to ratou huru tino e huru ihotaata. Te parau ra te Bibilia i teie mau tamarii ‘e tufaa no ǒ mai ia Iehova ra.’ (Salamo 127:3) I te mea e o oia te Tumu mau o te ora, te pûpû mau ra Iehova na te mau metua i te mea ta ˈna e fatu ra. (Salamo 36:9) Te mau metua, eaha to outou manaˈo a fanaˈo ai outou i teie ô faufaa roa no ǒ mai i te Atua ra?

2. Mai te aha to Manoa huru i te iteraa e e riro mai o ˈna ei metua tane?

2 Ma te feaa ore, e mea tia ia fariihia tera huru ô ma te haehaa e te mauruuru. Hau atu i te 3 000 matahiti i teie nei, tera te huru o te hoê ati Iseraela ra o Manoa i te faaiteraa te hoê melahi i ta ˈna vahine e e fanau mai o ˈna i te hoê tamaiti. Ia ˈna i faaroo i teie parau apî maitai, ua pure Manoa e: “E tau Fatu e [Iehova e], e tuu faahou mai oe ia mâua nei i taua taata no te Atua ta oe i tono maira, e haapii mai ia mâua i ta mâua e rave i taua tamaiti e fanau ra.” (Te mau tavana 13:8) Te mau metua, eaha ta outou e nehenehe e haapii na roto i te hiˈoraa o Manoa?

No te aha e hinaarohia ˈi te tauturu a te Atua i teie nei

3. No te aha e hinaaro-taa-ê-hia ˈi te tauturu a te Atua i teie mahana no te haapao i te mau tamarii?

3 I teie nei iho â râ, e hinaaro te mau metua i ta Iehova tauturu no te haapao i ta ratou mau tamarii. Te tumu? Ua hurihia Satani te Diabolo e ta ˈna mau melahi mai te raˈi mai i nia iho i te fenua. Te faaara ra te Bibilia e: “E ati ra hoi to te fenua . . . , tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” (Apokalupo 12:7-9, 12) “Mai te liona uuru ra,” ta te Bibilia ïa e faataa ra, “te imi ra” Satani i “te taata e pau ia ˈna.” (Petero 1, 5:8) E haru noa te mau liona i te animara paruparu roa ˈˈe, e pinepine te fanauˈa. Ma te paari, e ani ïa te mau metua Kerisetiano i te aratairaa a Iehova no te paruru i ta ratou mau tamarii. Eaha te rahi o te tutavaraa ta outou e rave ra no te paruru i ta outou mau tamarii?

4. (a) Ma te ite e te hahaere ra te hoê liona na to ratou vahi, mai te aha ïa te huru o te mau metua? (b) Eaha te hinaarohia nei no te paruru i te mau tamarii?

4 Ahiri e ua ite outou e e liona te hahaere ra na to outou vahi, o te parururaa ïa i ta outou mau tamarii te haapeapearaa matamua. E aaiora o Satani. E imi o ˈna i te haapiˈo i te nunaa o te Atua, ia ore e noaa ia ratou te haamaitairaa a te Atua. (Ioba 2:1-7; Ioane 1, 5:19) Mea ohie ia haamauiui i te mau tamarii. No te ape i te mau marei a te Diabolo, e mea tia ia ite e ia auraro te tamarii ia Iehova. E mea faufaa roa te ite i te Bibilia. “Teie hoi te ora mure ore,” ta Iesu ïa i parau, “ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3) Hau atu â, e hinaaro te tamarii i te paari—te neheneheraa ïa e taa e e faaohipa i ta ratou e haapii ra. I te mea e “na te [paari] e horoa mai i te ora i te feia fatu ra,” e mea titauhia ia outou, te mau metua ia faaô mǎrû i te parau mau i roto i te mafatu o ta outou mau tamarii. (Koheleta 7:12) E nafea ïa orua?

5. (a) E nafea te paari e nehenehe ai e horoahia? (b) E nafea te Maseli e faataa ˈi i te faufaaraa o te paari?

5 E nehenehe outou—e e mea tia—ia taio atu i te Parau a te Atua i ta outou mau tamarii. No te tauturu râ ia ratou ia here e ia faaroo ia Iehova, e titauhia hau atu â i te reira—e titauhia ia taa ratou. Ei faahohoˈaraa: E anihia paha i te hoê tamarii eiaha e haere i te tahi atu pae purumu hou oia a hiˈo atu ai i te pae aui e i te pae atau. Eita râ te tahi mau tamarii e faaroo. No te aha hoi? Aita paha i faataa-pinepine-hia te mau faahopearaa ia û oia i te pereoo aore ra ma te hoê huru ia taa roa i te tamarii i te ati, no te haavîraa i te “maamaa” a aratai atu ai i te hoê ati purumu. E titauhia te taime, e te faaoromai rahi atoa no te horoa ˈtu i te paari. E mea faufaa roa râ te paari! Te na ô ra te Bibilia e: “E fanaˈo-anaˈe-hia te mau parau atoa na ˈna; e e hau tei to ˈna mau haerea atoa. O te raau ora oia i te feia e tapea ia ˈna; e o te mau maite ia ˈna ra e ao to ˈna.”—Maseli 3:13-18; 22:15.

Te haapiiraa o te horoa i te paari

6. (a) No te aha te tamarii e ohipa pinepine ai ma te paari ore? (b) Eaha te aroraa e tupu ra?

6 E pinepine te tamarii i te rave i te mea ino e ere no te mea aita ratou i haapiihia eaha te mea maitai, no te mea râ aita te haapiiraa i tae i roto i to ratou aau—i roto roa ia ratou iho. Te aro nei te Diabolo ia riro ia ˈna te aau o te mau tamarii. E imi o ˈna i te ravea ia haafifi ia ratou na roto i te mau faahemaraa paieti ore a to ˈna ao. E tamata atoa o ˈna i te faaohipa i to ratou huru taata tia ore no te turai ia ratou ia rave i te mea ino. (Genese 8:21; Salamo 51:5) E mea tia ia farii te mau metua e te tupu ra te hoê aroraa mau no te faatere i te aau o ta ratou mau tamarii.

7. No te aha eita ˈi e ravai te parau-noa-raa i te hoê tamarii eaha te mea maitai aore ra te mea ino?

7 E pinepine te mau metua i te parau i te hoê tamarii eaha te mea maitai e eaha te mea ino, ma te manaˈo e ua haapii ratou i te tahi faaueraa tumu morare. E parau paha ratou i te tamarii e mea ino ia haavare, ia eiâ aore ra ia taati i te hoê taata aita i faaipoipohia ˈtu. Teie râ, e hinaaro te tamarii i te hoê manaˈo turai puai aˈe no te auraro, eiaha noa no te mea na to ˈna na metua teie parau. Na Iehova râ teie mau ture. E mea tia ia haapii te tamarii e o te auraroraa ïa i te mau faaueraa a te Atua te eˈa o te paari.—Maseli 6:16-19; Hebera 13:4.

8. Eaha te huru haapiiraa o te nehenehe e tauturu i te mau tamarii ia ohipa ma te paari?

8 Te huru fifi o te ao nui, te huru rau o te mau mea ora, te tauiuiraa o te mau anotau—e nehenehe teie mau mea atoa e tauturu i te hoê tamarii iti ia taa e te vai mau ra te hoê Atua Poiete î i te paari. (Roma 1:20; Hebera 3:4) Hau atu â, e mea tia ia haapiihia te tamarii e te here ra te Atua ia ˈna e ua faanaho e horoa i te ora mure ore no ˈna na roto i te tusia o ta ˈNa Tamaiti e e nehenehe te tamarii e faaoaoa i te Atua ma te auraro i ta ˈNa e parau ra. E na reira paha te tamarii e hinaaro ai e tavini ia Iehova, noa ˈtu te mau tamataraa a te Diabolo e tapea ia ˈna.—Maseli 22:6; 27:11; Ioane 3:16.

9. (a) Eaha te titauhia no te hoê haapiiraa o te faaora? (b) Eaha tei faauehia i te mau metua tane ia rave, e eaha ta te reira e titau ra?

9 E titauhia te taime, te ara-maite-raa, e te porotarama no te huru haapiiraa o te paruru i te hoê tamarii e o te turai ia ˈna ia rave i te mea maitai. E titau te reira e ia farii te mau metua i te aratairaa a te Atua. Te na ô ra te Bibilia e: ‘O outou, e te feia metua ra, e haapii i ta outou tamarii e ia paari ma te aˈo a te Fatu ra o Iehova.’ (Ephesia 6:4) Eaha te auraa o te reira? “Te aˈo,” i roto i te reo Heleni tumu, o te “faaôraa ïa te manaˈo i roto.” No reira, te faaitoito-mau-hia ra te mau metua tane ia faaô i to Iehova manaˈo i roto i ta ratou mau tamarii. E parururaa mau teie no te mau tamarii! Ia fanaˈo te mau tamarii i to te Atua manaˈo, ta ˈna huru feruriraa, i faaôhia i roto i to ratou feruriraa, e paruruhia ratou i te haerea ino.

Te hinaaro e turaihia ra e te here

10. No te haapii maitai i ta outou tamarii, eaha te mea faufaa e mea tia ia ite outou?

10 Tera râ, ia naea ia outou i te faatupuraa i to outou hinaaro e haapao ma te au i ta outou tamarii, ia turaihia ïa ta outou mau tutavaraa e te here e tia ˈi. Te hoê ravea faufaa, o te aparau-maite-raa ïa. A imi eaha te ohipa e tupu ra i roto i te oraraa o ta outou tamarii e eaha to ˈna mau manaˈo. I te hoê vahi au maitai, a faaitoito mǎrû atu i ta outou tamarii ia paraparau mai. I te tahi taime, e maere outou i ta ˈna mau parau. A haapao maitai eiaha roa outou e huru-ê-hia. A faaroo râ ma te anaanatae mau.

11. E nafea te hoê metua e nehenehe ai e faaô i te manaˈo o te Atua i roto i te tamarii?

11 Parau mau, ua taio paha outou i ta outou tamarii e rave rahi taime i roto i te Bibilia i ta te Atua ture e opani etaeta ra i te taatiraa morare ore. (Korinetia 1, 6:18; Ephesia 5:5) Ua haaputapû paha te reira i ta outou mau tamarii i ta Iehova e au aore ra e ore e au. E titau atu â râ te faaôraa i to Iehova manaˈo i roto i te hoê tamarii. E hinaaro te tamarii i te tauturu no te feruri i te faufaaraa o te mau ture a Iehova. E hinaaro ratou ia papu e mea tia e mea maitai ta ˈna mau ture e te auraroraa i te reira e mea tano e te î i te here. Na roto noa i te haaferuriraa e ta outou mau tamarii i nia i te mau Papai ia farii ta outou mau tamarii i to Iehova huru hiˈoraa e e nehenehe ai e parau e ua faaô outou i to ˈna manaˈo i roto ia ratou.

12. E nafea te hoê metua e nehenehe ai e tauturu i ta ˈna tamarii ia hiˈo ma te tano i te mau taatiraa pae tino?

12 Ia paraparauhia no nia i te taatiraa pae tino, e nehenehe outou e ui e, “Ia manaˈo oe e erehia anei te hoê taata i te oaoa ia auraro oia i ta Iehova ture eiaha e taati atu hou te faaipoiporaa?” A faaitoito i ta outou tamarii ia faataa mai i ta ˈna pahonoraa? I muri aˈe i te haamanaˈoraa i ta te Atua ravea faahiahia no te fanauraa mai i te hoê aiû, e ui paha outou e, “Ia manaˈo oe e haamau anei to tatou Atua î i te here i te mau ture no te faaere ia tatou i te oaoa o te oraraa? Aore ra te manaˈo ra anei oe na ta ˈna mau ture e faaoaoa e e paruru ia tatou?” (Salamo 119:1, 2; Isaia 48:17) A tamata i te ite i te manaˈo o ta outou tamarii no nia i teie tumu parau. I reira ïa outou e nehenehe ai e horoa i te mau hiˈoraa no te faataa e mea nafea te taatiraa morare ore i aratai ai i te mauiui e te peapea. (Samuela 2, 13:1-33) Ma te haaferuri i ta outou tamarii ia taa e ia farii oia i ta te Atua huru hiˈoraa, ua haa rahi mau â outou no te faaôraa i to te Atua manaˈo i roto ia ˈna. Te vai ra râ te tahi atu â ohipa ta outou e nehenehe e rave.

13. O te taaraa i te aha iho â ra e nehenehe ai e turai i te hoê tamarii ia auraro ia Iehova?

13 Ma te paari, eiaha noa e haapii i ta oe tamarii i te mau faahopearaa o te auraro-ore-raa ia Iehova, tera râ, a faataa atoa i to Iehova iho huru i mua i to tatou huru oraraa. A faaite i ta oe tamarii i roto i te Bibilia e e nehenehe tatou e haamauiui ia Iehova ia ore tatou e rave i to ˈna hinaaro. (Salamo 78:41) E nehenehe oe e ui e, “No te aha eita oe e hinaaro e haamauiui ia Iehova?” e a faataa ˈtu e: “Te faahua parau ra o Satani, te enemi o te Atua, e te tavini nei tatou ia Iehova no te mau tumu miimii e ere no te mea te here ra tatou ia ˈna.” E a faataa e mea nafea Ioba i te tapearaa i te hapa ore e te faaoaoaraa i to Iehova aau, ma te pahono atu ïa i te pariraa haavare a Satani. (Ioba 1:9-11; 27:5) E mea tia ia taa i ta oe tamarii e, tei te huru o to ˈna haerea e nehenehe ai o ˈna e haamauiui aore ra e faaoaoa ia Iehova. (Maseli 27:11) E nehenehe tatou e haapii i te mau tamarii i teie haapiiraa faufaa roa e te tahi atu ma te faaohipa i te buka Écoute le grand Enseignant. *

Te mau faahopearaa maitai

14, 15. (a) Eaha te mau haapiiraa o te buka ra Enseignant o tei faaanaanatae i te mau tamarii? (b) Eaha te mau faahopearaa maitai ta outou i ite i te faaohiparaa i teie buka? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia.)

14 Ua papai te hoê tupuna tane no Croatie o tei taio i te buka ra Enseignant e ta ˈna mootua e hitu matahiti e teie ta te tamaroa i parau ia ˈna: “Ua ani mama e ia rave au i te tahi ohipa, aita râ vau i hinaaro. E haamanaˈo atura vau i te pene ‘L’obéissance te protège,’ hoˈi atura vau ia ˈna ra ma te parau e e faaroo vau ia ˈna.” No nia i te pene “Pourquoi nous ne devons pas mentir,” ua parau na hoa faaipoipo no Floride i te Hau Amui no Marite e: “Te horoa ra te reira i te mau uiraa o te titau i te mau tamarii ia hohora i to ratou aau e ia farii i te mau hape aita anaˈe ratou e farii.”

15 Te vai ra hau atu i te 230 hohoˈa i roto i te buka ra Enseignant, e te vai ra te hoê tatararaa, aore ra faataaraa, no te hohoˈa taitahi aore ra pûpû hohoˈa. “E pinepine ta ˈu tamaroa i te tiatonu noa i te hoê hohoˈa ma te ore e hinaaro e huri i te api,” ta te hoê metua vahine î i te mauruuru ïa i tapao. “E ere noa te mau hohoˈa i te mea nehenehe e horoa atoa râ ratou i te mau haapiiraa, aore ra e turai ratou i te tamarii ia ui i te mau uiraa. No nia i te hoê hohoˈa ta te hoê tamarii e mataitai ra i te afata teata i roto i te hoê piha poiri, ua ui ta ˈu tamaroa e, ‘Mama, eaha ta teie tamaroa e rave ra?’ ma te hoê taˈiraa reo e faaite ra e ua ite o ˈna e ohipa tano ore teie.” Te na ô ra te tatararaa o te hohoˈa e: “Qui voit tout ce que nous faisons?”

Te haapiiraa faufaa roa no teie mahana

16. Eaha te mea faufaa roa ia haapiihia i te mau tamarii i teie mahana, e no te aha?

16 E mea tia ia ite te mau tamarii i te huru raveraa tano e te tano ore o to ratou mau melo taatiraa. E ere noa hoi i te mea ohie ia tauaparau no nia i te reira. Ua tapao te hoê papai vea e ua paari oia i te hoê tau e mea faufau ia faaohipa i te mau taˈo no te faataa i te mau melo taatiraa. No nia i te haapiiraa ˈtu i ta ˈna mau tamarii, ua papai oia e: “E mea tia ia na nia iho vau i to ˈu haama.” Oia mau, ua ore anaˈe te mau metua e tauaparau no nia i te tumu parau o te taatiraa pae tino, no to ratou hoi haama, eita te reira e paruru i te hoê tamarii. E faaohipa te feia rave ino i te pae taatiraa i te huru taa ore o te hoê tamarii. E tuatapapa te buka ra Écoute le grand Enseignant i teie tumu parau ma te hoê huru tano maitai roa e te tura. Eita te haamaramaramaraa i te mau tamarii no nia i te taatiraa pae tino e haapae i to ratou huru ite ore i te ino, ia ore râ ratou e haamaramaramahia e nehenehe te reira e faaere ia ratou i to ratou huru mâ.

17. E nafea te buka ra Enseignant e tauturu ai i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii no nia i te melo taatiraa?

17 I te pene 10, ia tauaparauhia no nia i te mau melahi iino tei haere i te fenua nei e fanauhia maira ta ratou mau tamarii, e uihia te tamarii e, “Que sais-tu sur les relations sexuelles?” E horoa te buka i te hoê pahonoraa ohie e te tura. I muri aˈe, e faataa te pene 32 e nafea ia paruru i te mau tamarii i te feia aaiora i te pae taatiraa. Ua faaite e rave rahi rata e mea faufaa roa teie huru haapiiraa. Ua papai te hoê metua vahine e: “I te hebedoma i mairi aˈenei, ua haere ta ˈu tamaroa o Javan e hiˈo i te taote tamarii o tei ui mai e mai te peu e ua tauaparau mâua ia ˈna no nia i te huru faaohiparaa tano o te mau melo taatiraa. Ua maere roa te taote i te mea e ua na reira mâua ma te rave i ta matou buka apî.”

18. E nafea te buka ra Enseignant e tauaparau ai no nia i te haamoriraa i te mau taipe a te nunaa?

18 Te tuatapapa ra te tahi atu pene no nia i te aamu bibilia o na taurearea Hebera tootoru o Sadaraka, o Meseka, e o Abede-nego tei ore i haamori i te hoê hohoˈa e faataipe ra i te Hau Babulonia. (Daniela 3:1-30) Eita paha vetahi e ite i te tuatiraa i rotopu i te haamoriraa i te hoê hohoˈa e te faahanahanaraa i te reva, mai ta te buka ra Enseignant e faaite ra. A tapao na râ eaha ta te taata papai buka o Edward Gaffney i parau i roto i te hoê uiuiraa manaˈo a te vea ra U.S. Catholic. Ua faahiti oia e ia ta ˈna tamahine i parau mai i muri aˈe i ta ˈna mahana matamua i te fare haapiiraa a te hau e ua haapii oia i te hoê “pure apî i te fare haapiiraa,” ua ani o ˈna ia ˈna ia faahiti faahou mai. “Ua tuu oia i to ˈna rima atau i nia i to ˈna mafatu,” ta Gaffney ïa i parau, “e ua haamata ma te haapeu e, ‘e horeo vau e paturu i te reva . . .’” Ua na ô faahou o ˈna e: “I reira, puta taue maira te hoê manaˈo. Ua tano iho â te mau Ite no Iehova. Te vai ra te hoê huru haamoriraa i te nunaa e te faaitoitohia ra te reira i roto i ta tatou mau fare haapiiraa i te tamarii-rii-raa ra—te hoê taiva ore e aita roa to ˈna e otia.”

Mea hoona te tutavaraa taatoa

19. Eaha te utua maitai i te haapiiraa i te mau tamarii?

19 E mea hoona mau ta outou tutavaraa taatoa no te haapii i ta outou mau tamarii. Ua tahe te roimata o te hoê metua vahine no Kansas i te Hau Amui no Marite i te taeraa mai te hoê rata na ta ˈna tamaroa. Ua papai oia e: “Auaa mau â vau i horoahia te hoê faaineineraa i te tamarii-rii-raa e riro mai ai au ei taata faito noa i te pae o te mau manaˈo hohonu e te au maitai. E mea tia mau â ia haapopouhia oe e o Papa.” (Maseli 31:28) E nehenehe te buka ra Écoute le grand Enseignant e tauturu e rave rahi atu â metua ia haapii atu i te mau tamarii no te paruru i teie tufaa faufaa roa.

20. Eaha te mea tia ia haamanaˈo noa te mau metua, e eaha te itea mai i nia ia ratou?

20 E tia ia horoahia ˈtu te taime, te ara-maite-raa e te tutavaraa taatoa o ta tatou e nehenehe no ta tatou mau tamarii. E vai tamarii ratou no te hoê noa taime poto. A haafaufaa i te mau taime au atoa no te faaea e o ratou e no te tauturu ia ratou. Eita roa ˈtu outou e tatarahapa. E tae roa ratou i te here ia outou. A haamanaˈo noa, e ô ta outou mau tamarii no ǒ mai i te Atua ra. E tufaa faufaa roa ratou! (Salamo 127:3-5) No reira, a aupuru ia ratou, i te mea e e tia ia outou ia pahono atu i te Atua i ta outou huru haapaoraa i te tamarii no te mea na outou tera hopoia.

[Nota i raro i te api]

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova. A hiˈo i te pene 40, “Comment faire plaisir à Dieu.”

E nafea outou ia pahono?

• No te aha, i teie nei iho â ra, e titau-taa-ê-hia ˈi te mau metua ia paruru i ta ratou mau tamarii?

• Eaha te huru haapiiraa o te horoa i te paari?

• Eaha te mau tumu parau faufaa e mea tia ia tauaparauhia e ta outou mau tamarii i teie nei mahana?

• Mea nafea to te buka ra Enseignant i tauturu ai i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te mau api 26, 27]

Te hoê buka no te mau taata atoa

Ua neneihia te buka Écoute le grand Enseignant no te tauturu i te mau metua aore ra te tahi atu mau taata paari ia taio e ia aparau e te mau tamarii i te mau haapiiraa a Iesu Mesia. Ua faaite râ te mau taata paari iho o tei taio i te buka i to ratou mauruuru haavare ore i ta ratou i haapii mai.

Ua parau te hoê taata no Texas, i te Hau Amui no Marite, e: “E mea anaanatae te buka Écoute le grand Enseignant no to ˈna maramarama, e faaitoito ia matou noa ˈtu eaha te faito matahiti—i te 76raa o te matahiti atoa, mai ia ˈu nei. Mauruuru roa, hoê o tei tavini ia Iehova mai to ˈna apîraa ra mai â.”

Te na ô ra te hoê taata taio no Lonedona, i Beretane, e: “No te mau hohoˈa nehenehe, e putapû mau iho â te aau o te mau metua e te mau tamarii atoa. Mea faahiahia roa te mau uiraa e te huru faanahonahoraa, e hope te au ia hiˈohia te mau tumu parau i tatarahia, mai te pene 32, ‘Comment Jésus a été protégé.’” Ua faaoti oia e: “Noa ˈtu e ua neneihia iho â teie buka na mua roa no te mau tamarii a te mau Ite no Iehova, ia feruri au e rahi atu â te oaoa o te mau orometua haapii e te tahi atu ia noaa mai ta ratou atoa buka. Te tiai ru nei au i te faaohipa i te reira i te mau avaˈe e te mau matahiti i mua.”

Ua faahiti te hoê vahine no Massachusetts, i te Hau Amui no Marite, i te parau no te mau “hohoˈa peni-maitai-hia.” Ua papai oia e: “Ua tapao vau e noa ˈtu e ua faaineinehia te buka no te mau tamarii, e nehenehe atoa te mau tumu parau i vauvauhia e tauturu ia matou nei, te mau taata paari, ia feruri i to matou iho taairaa e o Iehova.”

“Auê ïa buka faahiahia e!” ta te hoê vahine ïa no Maine, i te Hau Amui no Marite i parau. “E ere no te mau tamarii apî anaˈe te reira, no matou paatoa râ te mau tamarii a te Atua. Ua tae roa te reira i roto ia ˈu iho e ua haaputapû e i muri iho ua tamǎrû i to ˈu huru aau, e te vai hau nei ïa vau. Ua piri roa ˈtu vau ia Iehova mai to ˈu Metua. Ua hopoi ê oia i te mau mauiui ta ˈu i faaruru tau matahiti i te maoro e ua haamaramarama maitai i ta ˈna opuaraa.” Ua faaoti oia e: “Te parau ra vau i te mau taata atoa, ‘A taio atu na.’”

Ua parau te hoê vahine no Kyoto, i Tapone, e ia ˈna i taio i ta ˈna mau mootua, ua ui ratou i te mau uiraa mai teie: “‘Eaha ta teie tamaiti e rave ra? No te aha teie tamahine iti i aˈohia ˈi? Eaha ta teie mama e rave ra? E teie liona?’ Te haapii ra te reira i te mau mea ta matou e anaanatae ra i roto, no reira e mea au roa ˈˈe na ˈu teie buka i te tahi atu o ta ˈu e nehenehe e ite i roto i te mau vairaa buka.”

Te parau nei te hoê metua tane i Calgary, i Kanada, e i te taeraa mai iho â teie buka, ua haamata o ˈna i te taio i te reira i ta ˈna tamahine e 6 matahiti e ta ˈna tamaroa e 9 matahiti. “Ua ite-oioi-hia te huru faahiahia,” ta ˈna ïa e parau ra. “Ua pee maite ta ˈu mau tamarii e ua horoa mai raua i te mau pahonoraa i te mau uiraa no roto mai i te aau. Ua taa ia raua e e tuhaa ta raua i roto i te haapiiraa, e e horoa te reira ia raua i te ravea no te faaite i to raua iho mau manaˈo. E mea oraora roa raua, e te parau ra ta ˈu tamahine e te hinaaro ra o ˈna e haapii i te buka apî i te mau po atoa.”

I muri aˈe i te hoê haapiiraa, ua parau te hoê metua tane e: “E aparau mâua ta ˈu tamaiti tau hora no nia ia Iehova e ta ˈna mau opuaraa. E rave rahi roa ta ˈna uiraa no nia i te buka. E tahe na to ˈu roimata ia parau mai o ˈna a taoto maitai e ia ui mai e: ‘E nehenehe anei taua e na reira faahou, Papa? Mea rahi roa ta ˈu uiraa, e te hinaaro ra vau e ite i te mau mea atoa no nia ia Iehova.’”

[Hohoˈa i te api 23]

Te mau metua, eaha ta outou e nehenehe e haapii mai na roto i te hiˈoraa o Manoa?

[Hohoˈa i te api 24]

Te feia apî, eaha ta outou e nehenehe e haapii mai na roto i te hiˈoraa o na Hebera tootoru?

[Hohoˈa i te api 25]

Te mau hohoˈa e tatararaa i roto i te buka ra “Enseignant” e mau mauhaa haapiiraa puai mau

Quel mensonge Ananias raconte-t-il à Pierre?

Qui voit tout ce que nous faisons?