Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘Ua tauihia outou i te taui’

‘Ua tauihia outou i te taui’

‘Ua tauihia outou i te taui’

“Ua tauihia . . . outou i te taui, e teie nei, e haamaitai i te Atua.”—KORINETIA 1, 6:20.

1, 2. (a) Ia au i te Ture a Mose, e nafea e haahia ˈi i nia i te mau tavini aore ra tîtî Iseraela? (b) Eaha te maitiraa a te tîtî o tei aroha i to ˈna fatu?

 “UA PARARE roa e ua farii-rahi-hia te faatîtîraa i te ao no tahito ra,” ta te hoê ïa titionare (Holman Illustrated Bible Dictionary) e parau ra. Te na ô faahou ra te reira e: “Ua niuhia te faaravairaa faufaa a Aiphiti, Heleni, e a Roma, i nia i te faatîtîraa. I te senekele matamua Kerisetiano, e tîtî hoê taata i nia i te toru i Italia e hoê i nia i te pae i te tahi atu mau fenua.”

2 Noa ˈtu e i vai na atoa te faatîtîraa i Iseraela no tahito ra, ua haapapu te Ture a Mose e e paruruhia te mau tavini aore ra tîtî Hebera. Ei hiˈoraa, e titau te Ture e e nehenehe ta te hoê Iseraela e tavini e 6 matahiti ei tîtî. I te 7raa o te matahiti, ‘e haere noa oia i reira eiaha ei hoo.’ Teie râ, e mea tano e e mea aumauiui roa te mau faatureraa no nia i te mau haaraa i nia i te mau tîtî i rave ai te Ture a Mose i te faanahoraa i muri nei: “Ia parau hua mai . . . taua tavini [aore ra tîtî] ra, E aroha vau i tau fatu, e i tau vahine, e tau mau tamarii, e ore au e haere noa; ei reira to ˈna fatu e aratai ai ia ˈna i te [Atua mau] ra; e e aratai hoi oia ia ˈna i te uputa fare, e aore ra, i te pou o taua uputa ra, e na to ˈna fatu e tui i to ˈna tariˈa e puta ˈtu i te hoê tui; a tavini tamau atu ai oia i ǒ na ra.”—Exodo 21:2-6; MN; Levitiko 25:42, 43; Deuteronomi 15:12-18.

3. (a) Eaha te huru faatîtîraa ta te mau Kerisetiano no te senekele matamua i farii? (b) Na te aha e turai ia tatou ia tavini i te Atua?

3 Ua horoa te faanahoraa o te faatîtîraa aau tae i te hoê hiˈoraa atea o te huru faatîtîraa tei raro aˈe te mau Kerisetiano mau e vai ai. Ei hiˈoraa, ua faataa te mau taata papai Bibilia ra o Paulo, Iakobo, Petero, e o Iuda ia ratou iho mai te mau tavini aore ra tîtî no te Atua e no te Mesia. (Tito 1:1; Iakobo 1:1; Petero 2, 1:1; Iuda 1) Ua haamanaˈo Paulo i te mau Kerisetiano no Tesalonia e ‘ua fariu mai ratou i te Atua, mai ta ratou mau idolo maira, e haamori i te Atua mau e te Atua ora ra.’ (Tesalonia 1, 1:9) Na te aha i turai i tera mau Kerisetiano ia riro ei tîtî aau tae no te Atua? Oia mau, eaha te puai o te turai i roto i te tupuraa o te tîtî Iseraela o tei haapae i to ˈna iho tiamâraa? E ere anei o te aroha i to ˈna fatu? Ua niuhia te faatîtîraa Kerisetiano i nia i te hinaaro i te Atua. Ia ite e ia hinaaro tatou i te Atua mau ora ra, e turaihia tatou ia tavini ia ˈna ‘ma to tatou aau atoa e ma to tatou [nephe] atoa.’ (Deuteronomi 10:12, 13; MN) Eaha ïa te titauhia ia riro ei tîtî no te Atua e no te Mesia? E nafea te reira e ohipa ˈi i nia i to tatou oraraa o te mau mahana atoa?

‘Te mau mea atoa, e rave ma te haamaitai i te Atua’

4. E nafea tatou e riro ai ei tîtî no te Atua e no te Mesia?

4 Ua faataahia te hoê tîtî mai “te hoê taata e fatuhia e te tahi atu taata aore ra e vetahi ê ia au i te ture e o te titauhia ïa i te auraroraa taatoa.” E fatu-mau-hia tatou e Iehova ia pûpû tatou i to tatou oraraa na ˈna e ia bapetizohia tatou. ‘E ere outou i to outou iho, ua tauihia hoi outou i te taui,’ ta te aposetolo Paulo ïa e faataa ra. (Korinetia 1, 6:19, 20) Parau mau, o te tusia taraehara o Iesu Mesia taua taui ra, i te mea e maoti tera niu e farii ai te Atua ia tatou ei tavini no ˈna, e Kerisetiano faatavaihia anei tatou aore ra e hoa tatou no ratou o te tiaturi ra e ora i te fenua nei. (Ephesia 1:7; 2:13; Apokalupo 5:9) No reira, mai te taime a bapetizohia ˈi tatou, ‘no te Fatu ra o Iehova â tatou.’ (Roma 14:8) I te mea e ua tauihia tatou e te toto taoˈa o Iesu Mesia, e riro atoa tatou ei tîtî no ˈna e te faahepohia ra tatou ia haapao i ta ˈna mau faaueraa.—Petero 1, 1:18, 19.

5. Ei tîtî no Iehova, eaha ta tatou hopoia matamua roa, e e nafea tatou e nehenehe ai e amo i te reira?

5 E mea tia ia faaroo te mau tîtî i to ratou fatu. Mea ravehia ta tatou taviniraa ma te aau tae e no roto mai te reira i to tatou hinaaro i te Fatu. “Teie . . . te hinaaro i te Atua,” ta te Ioane 1, 5:3 ïa e parau ra, ia “haapao [tatou] i ta ˈna ra parau [aore ra faaueraa]: e ere hoi ta ˈna parau [aore ra faaueraa] i te mea teimaha.” No tatou, e haapapuraa ïa to tatou faarooraa i to tatou hinaaro oia atoa to tatou auraroraa. E itehia te reira i roto i te mau mea ta tatou e rave ra. “Te amu ra e te inu ra hoi, e te mau mea atoa ta outou e rave na,” ta Paulo ïa i parau, “e rave ïa ma te haamaitai i te Atua.” (Korinetia 1, 10:31) I roto i te oraraa o te mau mahana atoa, i roto atoa i te mau mea iti, e hinaaro tatou e faaite e ‘te tavini ra tatou ia Iehova ei [tîtî].’—Roma 12:11; MN.

6. E nafea te riroraa ei tîtî no te Atua e ohipa ˈi i nia i ta tatou mau faaotiraa e rave i roto i te oraraa? A faataa i te reira ma te hoê hiˈoraa.

6 Ia rave tatou i te mau faaotiraa, ei hiˈoraa, e hinaaro tatou e hiˈopoa maite i te hinaaro o to tatou Fatu i te raˈi ra o Iehova. (Malaki 1:6) E nehenehe te mau faaotiraa fifi e tamata i to tatou faarooraa i te Atua. E pee anei ïa tatou i ta ˈna aˈoraa eiaha i te mau hinaaro o to tatou aau ‘haavare e te ino’? (Ieremia 17:9) Tau taime rii noa i muri aˈe i to Melisa, te hoê Kerisetiano taa noa, bapetizoraahia i haamata ˈi te hoê tane apî i te anaanatae ia ˈna. E au ra e e taata maitai roa, e ua haapii aˈena oia i te Bibilia na muri i te mau Ite no Iehova. Noa ˈtu râ, ua paraparau te hoê matahiapo ia Melisa no nia i te haerea paari ia pee i ta Iehova faaueraa e faaipoipo “i roto noa i te Fatu.” (Korinetia 1, 7:39, MN; Korinetia 2, 6:14) “E ere i te mea ohie no ˈu ia pee i teie aˈoraa,” ta Melisa ïa e faˈi ra. “Ua faaoti râ vau e i te mea e ua euhe au i te Atua e rave i to ˈna hinaaro, e e faaroo ïa vau i ta ˈna mau faaueraa maramarama.” Ma te feruriruri i tei tupu, te na ô ra oia e: “Ua oaoa roa vau i to ˈu peeraa i te aˈoraa. Aita i maoro, ua faaea tera taata i te haapii. Ahiri au i tamau noa i tera taairaa, ua faaipoipo ïa vau i teie nei e te hoê taata tiaturi ore.”

7, 8. (a) No te aha e ore ai tatou e tapitapi roa i te faarearea i te taata? (b) A horoa i te hoê faahohoˈaraa e nafea ia faaruru i te mǎtaˈu taata.

7 Ei tîtî no te Atua, eiaha tatou e riro ei tîtî no te taata. (Korinetia 1, 7:23) Parau mau, eita hoê aˈe o tatou e au ia riro ei taata au-ore-hia, e mea tia râ ia haamanaˈo tatou e e mau ture aveia ta te mau Kerisetiano o te taa ê i ta te ao. Ua ui Paulo e: “Te titau nei anei au ia rearea te taata nei?” Teie ta ˈna faaotiraa: “Ahiri hoi te faarearea nei â vau i te taata, e ere ïa vau i te tavini [aore ra tîtî] no te Mesia i reira.” (Galatia 1:10) Eita tatou e nehenehe e vaiiho noa i te faaheporaa a te mau hoa e e riro ei faarearea taata. E nafea ïa tatou i mua i te mau faaheporaa e faaau atu?

8 A rave na i te hiˈoraa o Elena, te hoê Kerisetiano apî i Paniora. Mea rahi to ˈna mau hoa haapiiraa horoa toto. Ua ite ratou e eita Elena, te hoê Ite no Iehova, e horoa i te toto aore ra e farii i te mau pâmuraa toto. I te taeraa i te taime no te faataa i to ˈna tiaraa i te piha haapiiraa taatoa, ua pûpû Elena e horoa i te hoê vauvauraa. “Parau mau, ua taiâ roa vau i te raveraa i te reira,” ta Elena ïa e faataa ra. “Ua faaineine maitai râ vau, e e mea maere te mau faahopearaa. Ua noaa mai ia ˈu te faatura o to ˈu hoa haapiiraa e rave rahi, e ua parau mai te orometua haapii e ua faahiahia oia i te ohipa ta ˈu e rave ra. Hau roa ˈtu â, ua mauruuru vau e ua paruru vau i to Iehova iˈoa e ua nehenehe au e faataa maitai i te mau tumu o to ˈu tiaraa e au i te mau Papai.” (Genese 9:3, 4; Ohipa 15:28, 29) Oia mau, ei tîtî no te Atua e no te Mesia, e mea taa ê tatou. E nehenehe râ e noaa ia tatou te faatura o te taata mai te peu e ua ineine tatou i te paruru i ta tatou mau tiaturiraa ma te faatura roa.—Petero 1, 3:15.

9. Eaha ta tatou e haapii ra na roto i te hoê melahi o tei fa i te aposetolo Ioane?

9 E nehenehe atoa te haamanaˈoraa e e tîtî tatou no te Atua e tauturu ia vai haehaa noa tatou. I te hoê taime, ua putapû-roa-hia te aposetolo Ioane e te hoê orama nehenehe mau no nia ia Ierusalema i te raˈi e ua tipapa ihora oia no te haamori i raro i te pae avae o te melahi o tei tavini ei auvaha no te Atua. “A haapao maitai!” ta te melahi ïa i parau ia ˈna. “Eiaha roa, e taetaeae tavini hoi au no oe, e no to mau taeae i te mau peropheta ra, e no te feia i haapao i te parau i roto i teie nei buka; o te Atua te haamori.” (Apokalupo 22:8, 9, MN) E hiˈoraa maitai mau ta te melahi i vaiiho no te taatoaraa o te mau tîtî no te Atua! E hopoia taa ê paha ta vetahi mau Kerisetiano i roto i te amuiraa. Noa ˈtu râ, ua na ô Iesu e: “O te hinaaro . . . i te faarahi i roto ia outou na, ia riro ïa oia ei tavini no outou e tia ˈi; e o te hinaaro ia hau oia i roto ia outou na, ei tavini haehaa oia no outou.” (Mataio 20:26, 27) Ei pǐpǐ na Iesu, e tîtî anaˈe tatou paatoa.

“O tei au mau ia matou ra, o ta matou ïa i rave iho nei”

10. A horoa i te mau hiˈoraa bibilia o te faaite ra e e ere noa i te mea ohie no te mau tavini haapao maitai a te Atua ia rave i to ˈna hinaaro.

10 E ere noa i te mea ohie no te taata tia ore ia rave i to te Atua hinaaro. Ua taiâ te peropheta ra o Mose i te faaroo i to Iehova aniraa ia ˈna ia haere e faaora i te mau tamarii a Iseraela i te faatîtîraa i Aiphiti. (Exodo 3:10, 11; 4:1, 10) I te faaueraahia e faaite i te poroi haavaraa i to Nineve, ‘tia aˈera Iona i nia e horo i Taresisa, mai te aro atu o Iehova.’ (Iona 1:2, 3) Ua amuamu Baruka, te papai parau a te peropheta ra o Ieremia no te rohirohi. (Ieremia 45:2, 3) E nafea tatou ia ore to tatou iho hinaaro aore ra ta tatou e au aˈe e tuea ra i te raveraa i to te Atua hinaaro? Te pahono ra te hoê faahohoˈaraa ta Iesu i horoa.

11, 12. (a) A faatia poto noa i ta Iesu faahohoˈaraa i papaihia i roto i te Luka 17:7-10. (b) Eaha ta tatou e haapii ra na roto i ta Iesu faahohoˈaraa?

11 Ua faahiti Iesu i te hoê tavini aore ra tîtî o tei haapao maitai i te nǎnǎ a to ˈna fatu i te mahana taatoa i roto i te faaapu. I te taeraa ˈtu te tavini i te fare, no te rohirohi i te rave-puai-raa i te ohipa fatata 12 hora, aita to ˈna fatu i titau manihini ia ˈna ia parahi e ia amu i te maa au roa. Ua na ô râ te fatu e: “A faanahonaho i te amuraa maa na ˈu, a tatua na ia oe, a rave mai i te maa ia amu vau e ia inu hoi; e i muri aˈe, a amu ai oe e a inu ai hoi.” E nehenehe te tavini aore ra tîtî e haapao i to ˈna iho mau hinaaro i muri aˈe noa i to ˈna taviniraa ˈtu i to ˈna fatu. Ua faaoti râ Iesu i te faahohoˈaraa ma te na ô e: “Oia atoa outou, ia ravehia e outou te mau mea atoa i faauehia ˈtu ia outou na, e na ô outou, Aita a matou faufaa, a to mau tavini [aore ra tîtî] nei i hopoi atu; o tei au mau ia matou ra, o ta matou ïa i rave iho nei, tirara.”—Luka 17:7-10.

12 Aita Iesu i horoa i teie faahohoˈaraa no te faaite e aita Iehova e haafaufaa ra i ta tatou e rave ra i roto i ta ˈna taviniraa. Te na ô maitai ra te Bibilia e: “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa.” (Hebera 6:10) Te manaˈo faufaa râ o ta Iesu parabole, oia ïa eita te hoê tavini aore ra tîtî e nehenehe e faarearea ia ˈna iho aore ra e haapao i to ˈna iho maitai. Ia tatou i pûpû ia tatou iho na te Atua e i maiti e riro ei tîtî no ˈna, ua farii tatou i te tuu i to ˈna hinaaro na mua ˈˈe i to tatou iho. E mea tia ia na mua tatou i to te Atua hinaaro i to tatou iho.

13, 14. (a) I roto i teihea mau tupuraa e na nia ˈˈe ai tatou i to tatou iho mau hinaaro? (b) No te aha tatou e rave noa ˈi i to te Atua hinaaro?

13 E titau paha te haapii-tamau-raa i te Parau a te Atua e te mau papai a “te tavini haapao maitai e te paari” i ta tatou mau tutavaraa rahi. (Mataio 24:45) Te reira paha te tupu, mai te peu iho â râ e e fifi-noa-hia ˈtu tatou ia taio aore ra mai te peu e te tauaparau nei te hoê papai no nia i ‘te mau mea hohonu a te Atua.’ (Korinetia 1, 2:10) Eiaha anei ïa tatou e faataa i te taime no te haapii ia tatou iho? E haavî paha tatou ia tatou iho no te parahi e no te rave i te taime no te haapiiraa. Aita anaˈe râ, e nafea tatou e tamata ˈi i ‘te maa etaeta na te taata paari’?—Hebera 5:14.

14 E te mau taime e hoˈi ai tatou i te fare ma te rohirohi i muri aˈe i te hoê mahana ohipa roa? E faahepo paha tatou ia tatou iho ia haere i te mau putuputuraa Kerisetiano. Aore ra e ere paha to tatou natura ia poro i te mau taata ěê. Ua taa ia Paulo iho e i te tahi taime ‘aita i tae to tatou aau’ ia poro tatou i te parau apî maitai. (Korinetia 1, 9:17) E na reira râ tatou no te mea te faaite maira Iehova—to tatou Fatu i te raˈi ra, ta tatou e hinaaro—e e mea tia ia na reira tatou. E aita anei tatou e oaoa noa ra e e ite ra i te tamahanahanaraa i muri aˈe i to tatou tutavaraa i te haapii, i te haere i te mau putuputuraa, e i te poro?—Salamo 1:1, 2; 122:1; 145:10-13.

Eiaha ‘e hiˈo i muri’

15. Mea nafea to Iesu vaiihoraa i te hoê hiˈoraa o te auraroraa i te Atua?

15 Ua faaite Iesu Mesia i to ˈna auraroraa i to ˈna Metua i te raˈi ra na roto i te hoê ravea maitai roa ˈˈe. Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “I pou mai nei . . . au mai te raˈi mai e haapao i to tei tono mai ia ˈu nei hinaaro, eiaha to ˈu iho hinaaro.” (Ioane 6:38) A mauiui rahi ai oia i te ô i Getesemane, ua pure oia e: “E tau Metua e, ia tia ra, e hopoi ê atu i teie nei auˈa, ia tupu râ to oe hinaaro, eiaha to ˈu.”—Mataio 26:39.

16, 17. (a) E nafea tatou e faariro ai i ta tatou i faarue i muri? (b) A faaite na mea nafea te tanoraa Paulo i te faataaraa i ta ˈna mau tiairaa o te ao mai te “aua” aore ra pehu.

16 Te hinaaro maira Iesu Mesia ia vai taiva ore noa tatou i ta tatou faaotiraa e riro ei tîtî no te Atua. Ua parau oia e: “O te taata e tuu i te rima i nia i te arote a hiˈo ai i muri, e ore ïa e au i te basileia o te Atua.” (Luka 9:62) E ere i te mea maitai roa ia manaˈo noa i ta tatou i vaiiho i muri a tavini ai i te Atua. E mea tia râ ia poihere tatou i tei noaa ia tatou ma te maiti e riro ei tîtî no te Atua. Ua papai Paulo i to Philipi e: “E mea faufaa ore atoa te mau mea atoa nei ia ˈu, i te maitai rahi ra i te ite i te Mesia i tau Fatu ra ia Iesu: e faarue ai au i te mau mea atoa ra, e e aua [aore ra pehu] ïa ia ˈu, ia noaa ia ˈu te Mesia.”—Philipi 3:8.

17 A manaˈo na i te mau mea atoa ta Paulo i faariro ei pehu e i faarue no te mau haamaitairaa pae varua ei tîtî no te Atua. Ua vaiiho oia i muri eiaha noa i te oraraa fanaˈo o te ao e i te ravea atoa râ e riro ei aratai haapaoraa ati Iuda no a muri aˈe. Ahiri Paulo i tamau i te rave i te haapaoraa ati Iuda, hoê â paha to ˈna tiaraa e to Simeona, te tamaiti a te orometua haapii a Paulo, o Gamaliela. (Ohipa 22:3; Galatia 1:14) Ua riro Simeona ei aratai o te mau Pharisea e e tuhaa rahi ta ˈna—noa ˈtu te tahi mau feaaraa—i roto i te orureraa hau ati Iuda ia Roma i te mau matahiti 66-70 T.T. Ua pohe oia i roto i taua aroraa, i te rima o te mau ati Iuda haerea uˈana e te nuu Roma atoa.

18. A horoa i te hoê hiˈoraa o te faaite ra e nafea te mau haaraa pae varua e hopoi mai ai i te mau haamaitairaa.

18 Ua pee e rave rahi Ite no Iehova i to Paulo hiˈoraa. “I roto noa tau avaˈe i muri aˈe i te faarueraa i te haapiiraa, ua noaa mai ta ˈu ohipa ei papai parau no te hoê paruru rahi i Lonedona,” ta Jean ïa e parau ra. “Ua oaoa vau i ta ˈu ohipa e e moni maitai ta ˈu i noaa, i roto râ ia ˈu, ua ite au e e nehenehe ta ˈu e rave hau atu â no te tavini ia Iehova. I te pae hopea, ua horoa vau i ta ˈu parau faarueraa ohipa e ua haamata i te taviniraa pionie. Ua mauruuru roa vau i to ˈu raveraa i tera taahiraa fatata e 20 matahiti i teie nei! Ua hau atu ta ˈu taviniraa taime taatoa i te haamaitai i to ˈu oraraa i te ohipa papai parau. Aita e oaoa rahi aˈe i te iteraa e nafea te Parau a Iehova e nehenehe ai e taui i te oraraa o te hoê taata. E mea faahiahia ia apiti i tera ohipa. Aita e faaauraa ta tatou e horoa ra na Iehova i ta ˈna e horoa mai na tatou.”

19. Eaha ta tatou faaotiraa, e no te aha?

19 E nehenehe to tatou mau tupuraa e taui a mairi ai te tau. Teie râ, eita ta tatou pûpûraa ia tatou na te Atua e taui. E tîtî no Iehova noa tatou, e te vaiiho maira oia ia faaoti e nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa maitai roa ˈˈe i to tatou taime, to tatou puai, to tatou mau aravihi, e te tahi atu mau faufaa. E nehenehe ïa te mau faaotiraa ta tatou e rave i roto i taua tuhaa ra e faaite i to tatou hinaaro i te Atua. E faaite atoa te reira i te faito e rave ai tatou ma te aau tae i te mau haapaeraa taitahi. (Mataio 6:33) No nia i to tatou mau tupuraa, eiaha anei tatou e faaoti papu e horoa i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova? Ua papai Paulo e: ‘Te vai ra te tia i te aau, e fariihia ïa i ta te taata i noaa eiaha i tei ore i noaa ia ˈna ra.’—Korinetia 2, 8:12.

“O te maitai ta outou e faatupu”

20, 21. (a) Eaha te hotu ta te mau tîtî no te Atua e faahotu? (b) E nafea Iehova e haamaitai ai i te feia o te horoa i te mea maitai roa ˈˈe na ˈna?

20 E ere te riroraa ei tîtî no te Atua i te mea haavî. Taa ê roa ˈtu râ, e ravea te reira no te ape i te hoê huru faatîtîraa ino o te faaere i to tatou oaoa. No te mea “ua faatiamâhia outou i te ino, e ua riro ei tavini [aore ra tîtî] no te Atua,” ta Paulo ïa ia papai, “o te maitai ta outou e faatupu, e e ora mure ore hoi ïa te hopea.” (Roma 6:22) E faatupu ta tatou taviniraa aore ra faatîtîraa no te Atua i te hotu o te moˈaraa i te mea e e ooti tatou i te mau maitai o te haerea moˈa, aore ra mâ i te pae morare. Hau atu â, e aratai te reira i te ora mure ore no a muri aˈe.

21 E mea pipiri ore Iehova no to ˈna mau tavini aore ra tîtî. Ia rave tatou i te mea maitai roa ˈˈe i roto i ta ˈna taviniraa, e iriti mai oia “i te mau haamaramarama o te raˈi,” e e ninii mai i “te taoˈa rahi roa ei maitai” no tatou. (Malaki 3:10) Auê te oaoa mau ia tavini noa ei tîtî no Iehova e a muri noa ˈtu!

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha tatou e riro ai ei tîtî no te Atua?

• E nafea tatou e faaite ai i to tatou auraroraa i to te Atua hinaaro?

• No te aha e mea tia ˈi ia faaineine ia tatou no te tuu i to Iehova hinaaro na mua ˈˈe i to tatou iho?

• No te aha tatou e ore ai ‘e hiˈo i muri’?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te mau api 14, 15]

E hiˈoraa atea te faanahoraa o te faatîtîraa aau tae i Iseraela o te taviniraa aore ra faatîtîraa Kerisetiano

[Hohoˈa i te api 15]

E riro tatou ei tîtî no te Atua ia bapetizohia tatou

[Hohoˈa i te api 15]

E tuu na mua te mau Kerisetiano i to te Atua hinaaro

[Hohoˈa i te api 16]

Ua taiâ Mose i te farii i ta ˈna hopoia