Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tiaturi i ta Iehova parau

A tiaturi i ta Iehova parau

A tiaturi i ta Iehova parau

“Te tiaturi nei au i ta oe parau.”—SALAMO 119:42.

1. Eaha ta outou e nehenehe e parau no nia i te ihotaata e te huru feruriraa o te taata papai i te Salamo 119?

 UA POIHEREHIA ta Iehova parau e te taata papai i te Salamo 119. Peneiaˈe o te tamaiti hui arii no Iuda ra o Hezekia. E au maite te mau manaˈo i faaitehia i roto i teie himene faauruhia i te huru feruriraa o Hezekia o ‘tei ati maite ia Iehova,’ a tavini ai oia ei arii no Iuda. (Te mau arii 2, 18:3-7) Te mea papu: Ua ite te taata papai i to ˈna veve i te pae varua.—Mataio 5:3, MN.

2. Eaha te manaˈo tumu o te Salamo 119, e mea nafea teie himene i te faanahoraahia?

2 Te hoê manaˈo faufaa roa o te Salamo 119, o te faufaaraa ïa o ta te Atua parau, aore ra poroi. * Peneiaˈe ei tauturu no te haamanaˈoraa, ua rave te taata papai i te reira na roto i te hoê himene o te mau leta piapa. Ua niuhia ta ˈna 176 irava i nia i te nanairaa leta o te piapa Hebera. I roto i te reo Hebera tumu, e 8 reni o na haaputuraa irava e 22 o te salamo taitahi o te haamata e te hoê â leta. Te faahiti ra teie salamo i ta te Atua parau, ture, haamanaˈoraa, eˈa, faaueraa, e faaauraa. I roto i teie tumu parau e to muri nei, e hiˈopoahia te Salamo 119 ia au i te hoê huriraa tano o te papai bibilia Hebera. Ia faarahi atu â te feruriruriraa i te mau tupuraa o ta Iehova mau tavini no mutaa iho e no teie nei i to tatou maramarama no teie himene faaurua e te Atua e to tatou mauruuru no te Parau papaihia a te Atua, te Bibilia e tia ˈi.

A auraro i ta te Atua parau e a oaoa

3. A faataa e a faahohoˈa eaha te auraa e riro ei feia piˈo ore.

3 Ua taaihia te oaoa mau i to tatou haerea e au i ta te Atua ture. (Salamo 119:1-8) Mai te peu e e na reira tatou, e hiˈo Iehova ia tatou mai te ‘feia [piˈo] ore i to tatou eˈa.’ (Salamo 119:1; MN) E ere te auraa te riroraa ei feia piˈo ore e e mea tia roa ïa tatou, tera râ te faaite ra te reira e te tutava ra tatou i te rave i to te Atua ra o Iehova hinaaro. ‘E taata piˈo ore o Noa i to ˈna ra ui, e taata i au te haerea i te Atua.’ Ua ora ˈtu tera patereareha haapao maitai e to ˈna utuafare i te diluvi no to ˈna peeraa i te oraraa i tuuhia ˈtu e Iehova. (Genese 6:9; Petero 1, 3:20) Oia atoa, ua taaihia to tatou oraraa ˈtu i te hopea o teie ao i to tatou ‘haapao-hua-raa i ta te Atua ture,’ i te raveraa ïa i to ˈna hinaaro.—Salamo 119:4.

4. Ua taaihia to tatou oaoa e manuïaraa i te aha?

4 Eita roa ˈtu Iehova e faarue ia tatou mai te peu e ‘e haamaitai tatou ia ˈna ma te aau haavare ore e e haapao tatou i ta ˈna mau ture.’ (Salamo 119:7, 8) Aita te Atua i faarue i te aratai Iseraela ra o Iosua, o tei faaohipa i te aˈoraa e ‘taio i te buka ture i te rui e te ao ia haapao oia i tei papai-atoa-hia i roto ra.’ Ua haamanuïa te reira ia ˈna e ua tauturu te reira ia ˈna ia ohipa ma te paari. (Iosua 1:8) Fatata i te hopearaa o to ˈna oraraa, ua arue noa Iosua i te Atua e ua nehenehe oia e haamanaˈo i te mau Iseraela e: ‘Ua ite atoa hoi outou i roto i to outou aau, e i roto i to outou mau [nephe], e aore roa te hoê o te mau mea maitatai ta to outou Atua ta Iehova i parau ai ia outou ra i ore i te tia.’ (Iosua 23:14; MN) Mai ia Iosua e te taata papai i te Salamo 119, e nehenehe tatou e ite i te oaoa e e manuïa ma te haamaitai ia Iehova e ma te tiaturi i ta ˈna parau.

E tauturu mai ta Iehova parau ia vai mâ tatou

5. (a) A faaite e nafea e nehenehe ai e mâ noa i te pae varua. (b) Eaha te tauturu i te hoê taurearea i hara rahi?

5 E nehenehe tatou e mâ i te pae varua mai te peu e e faaau tatou i to tatou haerea i ta te Atua parau. (Salamo 119:9-16) Te reira te tupuraa noa ˈtu e aita to tatou mau metua i horoa i te hoê hiˈoraa maitai. Noa ˈtu e e taata haamori idolo te metua tane o Hezekia, ua ‘tamâ Hezekia i to ˈna eˈa,’ i te mau mana etene paha. A feruri na e te rave ra te hoê taurearea e tavini ra i te Atua i teie tau i te hara rahi. E nehenehe te tatarahapa, te pure, te tauturu a to ˈna mau metua, e te turu î i te here a te mau matahiapo e tauturu ia ˈna ia riro mai ia Hezekia e ia ‘tamâ i to ˈna eˈa e ia faaau i to ˈna haerea.’—Iakobo 5:13-15.

6. Teihea na vahine tei ‘tamâ i to raua eˈa e o tei faaau i to raua haerea i ta te Atua parau’?

6 Noa ˈtu e ua ora Rahaba raua Ruta na mua roa ˈˈe a papaihia ˈi te Salamo 119, ua ‘tamâ raua i to raua eˈa.’ E vahine faaturi Kanaana o Rahaba, ua matauhia râ oia no to ˈna faaroo ei vahine haamori ia Iehova. (Hebera 11:30, 31) Ua faarue te vahine Moabi ra o Ruta i to ˈna iho mau atua, ua tavini ia Iehova, e ua auraro i ta ˈna Ture ia Iseraela. (Ruta 1:14-17; 4:9-13) Ua ‘faaau teie na vahine toopiti atoa e ere i te Iseraela i to raua haerea i ta te Atua parau’ e ua noaa ia raua te fanaˈoraa taa ê faahiahia e riro ei metua vahine tupuna no Iesu Mesia.—Mataio 1:1, 4-6.

7. Mea nafea to Daniela e te tahi atu na taurearea Hebera e toru vaiihoraa i te hoê hiˈoraa maitai i te vai-mâ-noa-raa i te pae varua?

7 “Ino noâ te manaˈo o to te taata aau mai to ˈna tamarii-rii-raa mai â,” e nehenehe râ te feia apî e pee i te hoê haerea mâ i roto atoa i teie ao piˈo faaterehia e Satani. (Genese 8:21; Ioane 1, 5:19) Ei feia hopoi-tîtî-hia i Babulonia, ua ‘faaau Daniela e te tahi atu na taurearea Hebera e toru i to ratou haerea i ta te Atua parau.’ Ei hiˈoraa, aita ratou i haaviivii ia ratou iho “i te tufaa maa a te arii.” (Daniela 1:6-10) Ua amu to Babulonia i te mau animara viivii, i opanihia e te Ture a Mose. (Levitiko 11:1-31; 20:24-26) Aita ratou i matau i te faatahe i te toto o te mau animara i haapohehia, e ua ofati ta ratou amuraa i te iˈo animara faatahe-ore-hia te toto i ta te Atua ture no nia i te toto. (Genese 9:3, 4) E ere i te mea maere e aita na Hebera e maha i amu i te tufaa maa a te arii! Ua vai mâ noa taua mau taurearea paieti ra i te pae varua e ua vaiiho mai hoi i te hoê hiˈoraa maitai.

Ta te Atua parau te hoê tauturu ïa no te haapao maitai

8. Teihea te haerea e te ite e titauhia mai te peu e e mea tia ia maramarama e ia faaohipa tatou i ta te Atua ture?

8 E tuhaa faufaa te popouraa i ta te Atua parau no te tapea i to tatou haapao maitai ia Iehova. (Salamo 119:17-24) Mai te peu e e au tatou i te taata papai himene faauruhia, e hinaaro puai ïa to tatou e taa i “te mau mea taa ê” o ta te Atua ture. E ‘hinaaro noa tatou i ta Iehova mau faaauraa’ e e ‘popou i ta ˈna i faaite [aore ra mau haamanaˈoraa].’ (Salamo 119:18, 20, 24) Mai te peu e ua pûpû tatou ia tatou na Iehova no te hoê noa taime poto, ‘ua hiaai maite anei tatou i te û anoi-ore-hia i te parau’? (Petero 1, 2:1, 2) E titauhia ia taa tatou i te mau haapiiraa bibilia tumu ia nehenehe maitai aˈe tatou e maramarama e e faaohipa i ta te Atua ture.

9. E nafea tatou ia faaû te mau titauraa a te taata i ta te Atua ture?

9 E popou paha tatou i ta te Atua mau haamanaˈoraa, eaha râ ia parau ino mai te “hui arii” no te tahi mau tumu? (Salamo 119:23, 24) I teie tau, e pinepine te feia faatere i te tamata i te faahepo ia tatou ia haafaufaa aˈe i te mau ture a te taata i ta te Atua iho. Ia faaû te mau titauraa a te taata i to te Atua hinaaro, e nafea tatou? E tauturu mai to tatou popouraa i ta te Atua parau ia tapea i te haapao maitai ia Iehova. Mai ta Iesu Mesia mau aposetolo i hamani-ino-hia, e parau tatou e: “O te Atua [ei upoo faatere] ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.”—Ohipa 5:29; MN.

10, 11. A faataa e nafea tatou e nehenehe ai e tapea i to tatou hapa ore ia Iehova i roto i te mau tupuraa fifi roa ˈˈe.

10 E nehenehe tatou e tapea i te haapao maitai ia Iehova i roto atoa i te mau tupuraa fifi roa ˈˈe. (Salamo 119:25-32) Mai te peu e te hinaaro ra tatou e manuïa i te tapea i to tatou hapa ore i te Atua, e mea tia ia haapiihia tatou e ia pure tatou ma te aau tae no ta ˈna haapiiraa. E mea tia ia maiti atoa tatou i “te eˈa [o te haapao maitai].”—Salamo 119:26, 30; MN.

11 Ua maiti Hezekia, o tei papai paha i te Salamo 119, i “te eˈa o te haapao maitai.” Ua na reira oia noa ˈtu e ua haaatihia oia e te feia haamori hape e ua faaooohia paha e te mau melo o te aorai. Peneiaˈe ‘ua tarapape to ˈna aau i te oto’ no tera mau tupuraa. (Salamo 119:28) Ua tiaturi râ Hezekia i te Atua, ua riro oia ei arii maitai, e ua rave i “te parau-tia i te aro o Iehova.” (Te mau arii 2, 18:1-5) Ma te tiaturi i te Atua, e nehenehe atoa tatou e faaoromai i te mau tamataraa ei feia tapea i te hapa ore.—Iakobo 1:5-8.

E faaitoito ta Iehova parau

12. E nafea tatou iho e nehenehe ai e faaohipa i te Salamo 119:36, 37?

12 E horoa mai te peeraa i te aratairaa o ta te Atua parau i te itoito e hinaarohia no te faaruru i te mau fifi o te oraraa. (Salamo 119:33-40) E imi tatou ma te haehaa i ta Iehova haapiiraa ia nehenehe tatou e haapao i ta ˈna ture ‘ma te aau atoa.’ (Salamo 119:33, 34) Mai te papai salamo, e ani tatou i te Atua e: “E faafariu i tau aau i ta oe i faaite maira [aore ra mau haamanaˈoraa], eiaha i te nounou taoˈa.” (Salamo 119:36) Mai te aposetolo Paulo, “ei haapao maitai ta [tatou] i te mau mea atoa nei.” (Hebera 13:18) Mai te peu e e hinaaro mai te hoê paoti ia rave tatou i te tahi mea tia ore, e faaitoito tatou i te pee i ta te Atua mau aratairaa—e e haamaitai noa Iehova i tera haerea. Oia mau, e tauturu oia ia haavî tatou i te mau hinaaro iino atoa. No reira e pure anaˈe e: “E faafariu ê i tau mata ia ore ia hiˈo i te mea faufaa ore.” (Salamo 119:37) Eita roa ˈtu tatou e hinaaro e hiˈo ei mea au te tahi noa ˈˈe mea faufaa ore ta te Atua i riri. (Salamo 97:10) I rotopu i te tahi atu mau mea, e turai te reira ia tatou ia ape i te mau peu faufau e tahutahu.—Korinetia 1, 6:9, 10; Apokalupo 21:8.

13. Mea nafea te noaaraa i ta Iesu mau pǐpǐ i hamani-ino-hia te itoito i hinaarohia no te poro ma te mǎtaˈu ore?

13 E horoa te ite mau i ta te Atua parau i te tiaturiraa no te poro ma te itoito. (Salamo 119:41-48) E e mea hinaarohia te itoito no te “patoi atu [aore ra pahono] i tei faaino mai.” (Salamo 119:42) I tera mau taime, e au paha tatou i ta Iesu mau pǐpǐ i hamani-ino-hia o tei pure e: ‘E te Fatu ra o Iehova, e faaitoito mai i to mau tavini ia parau noa i to parau ma te mǎtaˈu ore.’ Te faahopearaa? ‘Ua faaîhia maira ratou i te [varua moˈa], ua parau noa ihora i te parau a te Atua ma te mǎtaˈu ore.’ E horoa mai tauâ Fatu e Arii ra i te itoito no te parau i ta ˈna parau ma te mǎtaˈu ore.—Ohipa 4:24-31; MN.

14. Eaha te tauturu mai ia poro ma te itoito mai ia Paulo?

14 E noaa ia tatou te itoito e hinaarohia no te horoa i te hoê faaiteraa ma te mǎtaˈu ore o te haama mai te peu e e poihere tatou i “te parau mau” e e ‘haapao tamau â tatou i ta te Atua ture.’ (Salamo 119:43, 44) E faaineine te haapii-maite-raa i te Parau papaihia a te Atua ia tatou ia ‘parau i ta ˈna i faaite maira [aore ra mau haamanaˈoraa] i te aro o te hui arii.’ (Salamo 119:46) E tauturu atoa te pure e te varua o Iehova ia tatou ia parau i te mau mea tano ma te au. (Mataio 10:16-20; Kolosa 4:6) Ua parau Paulo ma te itoito no nia i ta te Atua mau haamanaˈoraa i te mau tia faatere no te senekele matamua. Ei hiˈoraa, ua poro oia i te tavana Roma ra o Felisi, o tei ‘faaroo ia ˈna i te parau no te faaroo i te Mesia’ ra o Iesu. (Ohipa 24:24, 25) Ua horoa atoa Paulo i te faaiteraa i mua i te tavana ra o Phesito e te arii ra o Ageripa. (Ohipa 25:22–26:32) Maoti ta Iehova tauturu e nehenehe atoa ˈi tatou e riro ei ite itoito, o tei ore roa ˈtu “i haama i te evanelia.”—Roma 1:16.

E haamahanahana mai ta te Atua parau

15. E nafea te Parau a te Atua e nehenehe ai e haamahanahana ia tâhitohito mai vetahi ê?

15 E pûpû te Parau a Iehova i te mahanahana papu. (Salamo 119:49-56) Te vai ra te mau taime e hinaaro iho â râ tatou ia haamahanahanahia. Noa ˈtu e e paraparau tatou ma te itoito ei Ite no Iehova, i te tahi mau taime, ‘e tâhitohito rahi mai te feia teoteo’—te feia e ohipa ra ma te teoteo i mua i te Atua. (Salamo 119:51) A pure ai râ tatou, e haamanaˈo paha tatou i te mau mea maitatai i parauhia i roto i te Parau a te Atua, e i reira ‘e haamahanahana tatou ia tatou iho.’ (Salamo 119:52) I roto i ta tatou mau taparuparuraa, e haamanaˈo paha tatou i te hoê ture aore ra faaueraa tumu bibilia o te horoa mai i te haamahanahanaraa e te itoito e hinaarohia i roto i te hoê tupuraa ahoaho.

16. Aita te mau tavini a te Atua i aha noa ˈtu te hamani-ino-raa?

16 E mau Iseraela—melo o te hoê nunaa i pûpûhia na te Atua—te feia teoteo i tâhitohito na i te papai salamo. Auê te haama e! Taa ê roa râ ia ratou, ia faaoti papu tatou eiaha roa ˈtu e fariu ê mai i ta te Atua ture. (Salamo 119:51) I mua i te hamani-ino-raa Nazi e te huru raveraa mai te reira i te roaraa o te mau matahiti, ua patoi e mau tausani tavini a te Atua i te fariu ê mai i te mau ture e faaueraa tumu itehia i roto i te Parau a te Atua. (Ioane 15:18-21) E e ere i te mea teimaha ia auraro ia Iehova no te mea e au ta ˈna mau ture i te mau himene o te haamahanahana ia tatou.—Salamo 119:54; Ioane 1, 5:3.

A mauruuru no ta Iehova parau

17. E turai te haafaufaaraa i ta te Atua parau ia tatou ia aha?

17 E faaite tatou i to tatou mauruuru no ta te Atua parau na roto i te haapaoraa i te reira. (Salamo 119:57-64) Ua ‘opua te papai salamo i te haapao i ta Iehova parau, e ei te tuiraa po atoa oia e tia ˈi i nia no te haamaitai i te Atua no ta ˈNa mau faaauraa parau-tia.’ Mai te peu e e tia tatou i te po, e taime maitai roa ïa ta tatou no te haamauruuru i te Atua na roto i te pure! (Salamo 119:57, 62) E turai to tatou haafaufaaraa i ta te Atua parau ia tatou ia imi i ta te Atua haapiiraa e riro atu ai tatou ei ‘taata au o te feia i mǎtaˈu ia Iehova’—te feia e mǎtaˈu faatura to ratou i te Atua. (Salamo 119:63, 64) O vai te nehenehe e ite i te amuimuiraa maitai aˈe i te fenua nei?

18. E nafea Iehova e pahono ai i ta tatou mau pure ia ‘haaati te marei [aore ra taura] a te paieti ore ia tatou’?

18 Ia pure tatou ma to tatou aau atoa e ia ani tatou ma te haehaa ia Iehova ia haapii ia tatou, ‘te titau nei tatou ia ˈna’ ma te manaˈo e fanaˈo i ta ˈna farii maitai. E mea hinaarohia iho â râ ia pure tatou a ‘haaati ai te marei [aore ra taura] a te paieti ore ia tatou.’ (Salamo 119:58, 61) E nehenehe Iehova e tâpû i te taura a te mau enemi o te haafifi ia tatou e ia tamau noa tatou i roto i te ohipa pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. (Mataio 24:14; 28:19, 20) Ua ite-pinepine-hia te reira i te mau fenua i reira ta tatou ohipa i te opaniraahia.

A tiaturi i ta te Atua parau

19, 20. E nafea te reira e nehenehe ai e maitai ia atihia?

19 E tauturu mai te tiaturi i te Atua e i ta ˈna parau ia faaoromai i te ati e ia tamau noa i te rave i to ˈna hinaaro. (Salamo 119:65-72) Noa ˈtu e ‘ua faaau te feia teoteo i te parau haavare ia ˈna,’ ua himene te papai salamo e: “Maitai aˈera vau o vau i pohe ra.” (Salamo 119:66, 69, 71) E nafea e nehenehe ai e riro ei mea maitai no te mau tavini a Iehova atoa ia faaoromai i te ati?

20 Ia atihia tatou, ma te feaa ore e taparuparu uˈana tatou ia Iehova, e e haafatata ˈtu â te reira ia tatou ia ˈna. E horoa ˈtu â paha tatou i to tatou taime no te haapii i te Parau papaihia a te Atua e e titauhia ˈtu â paha te tutavaraa no te faaohipa ˈtu. E oraraa oaoa aˈe te faahopearaa. Eaha râ mai te peu e e faaite tatou i te huru au ore i mua i te ati, mai te faaoromai ore e te teoteo? Maoti te pure uˈana e te tauturu a te Parau a te Atua e a to ˈna varua e nehenehe ai tatou e faaruru i tera mau paruparu e ‘e faa-taata-apî roa ˈtu â ia tatou.’ (Kolosa 3:9-14) Hau atu â, e puaihia to tatou faaroo ia faaoromai tatou i te ati. (Petero 1, 1:6, 7) Ua faufaahia Paulo i to ˈna mau ati no te mea ua aratai te reira ia ˈna ia turui atu â i nia ia Iehova. (Korinetia 2, 1:8-10) E vaiiho anei tatou i te mauiui ia ohipa maitai i nia ia tatou?

A tiaturi noa ia Iehova

21. Eaha te tupu ia faahaama te Atua i te feia teoteo?

21 Te horoa maira ta te Atua parau i te hoê niu papu no te tiaturi ia Iehova. (Salamo 119:73-80) Mai te peu e e tiaturi mau tatou i to tatou Atua Poiete, aita e tumu ta tatou no te haama. No ta vetahi ê râ e rave ra, e hinaaro tatou i te haamahanahanaraa e e pure paha tatou e: “Ia haama ˈtu te feia teoteo.” (Salamo 119:76-78) Ia faahaama Iehova i tera mau taata, e ite-roa-hia to ratou mau haerea iino e e faaraahia to ˈna iˈoa moˈa. E nehenehe e papu ia tatou e eita mau te feia hamani ino i te nunaa o te Atua e hoona noa ˈˈe. Ei hiˈoraa, aita roa ˈtu ratou i manuïa—e e ore roa ˈtu ratou e manuïa—i te haamou i te mau Ite no Iehova, o te tiaturi ra i te Atua ma to ratou aau atoa.—Maseli 3:5, 6.

22. I roto i teihea auraa i au ai te papai salamo i te hoê “farii uaina i roto i te au auahi”?

22 E haapuai ta te Atua parau i to tatou tiaturi ia ˈna ia hamani-ino-hia tatou. (Salamo 119:81-88) No to te feia teoteo hamani-ino-raa ia ˈna, ua au te taata papai salamo i te hoê “farii uaina i roto i te au auahi.” (Salamo 119:83, 86) I te mau tau bibilia, ua faaohipahia na te mau farii i hamanihia e te iri animara no te haapue i te pape, te uaina e te tahi atu mau pape. Ia ore râ, e nehenehe teie mau farii e nainai mai mai te peu e ua faatautauhia i pihai iho i te auahi i roto i te hoê piha aita e faahaereraa auahi. Eita anei te fifi aore ra te hamani-ino-raa e faariro ia outou mai te hoê “farii uaina i roto i te au auahi”? Mai te peu e e, a tiaturi ia Iehova e a pure: “E faaitoito mai oe ia ˈu i te aroha na oe ra, ia haapao vau i tei faaitehia mai e [aore ra te haamanaˈoraa a] to vaha na.”—Salamo 119:88.

23. Eaha ta tatou i hiˈopoa i roto i te hiˈo-faahou-raa i te Salamo 119:1-88, e eaha ta tatou e nehenehe e ui a ru ai tatou i te haapii i te Salamo 119:89-176?

23 Te faaite ra ta tatou i hiˈopoa mai nei i roto i te afaraa o te Salamo 119 e e faaohipa Iehova i to ˈna aroha i nia i ta ˈna mau tavini no te mea te tiaturi ra ratou i ta ˈna parau e e mea popou na ratou ta ˈna mau faaueraa, haamanaˈoraa, parau, e ture. (Salamo 119:16, 47, 64, 70, 77, 88) Te oaoa ra oia e te faaau ra te feia i ati maite ia ˈna i to ratou haerea i ta ˈna ra parau. (Salamo 119:9, 17, 41, 42) A ru ai outou i te haapii i te toea o teie salamo nehenehe, e nehenehe outou e ui: ‘Te vaiiho mau ra anei au i ta Iehova parau ia turama i to ˈu eˈa?’

[Nota i raro i te api]

^ Te faahitihia ra i ǒ nei ta Iehova poroi, eiaha te taatoaraa o te mau mea o te Bibilia—te Parau a te Atua.

E nafea outou e pahono ai?

• Ua taaihia te oaoa mau i te aha?

• E nafea ta Iehova parau e tauturu ai ia tatou ia vai mâ i te pae varua?

• E nafea ta te Atua parau e faaitoito ai e e haamahanahana ˈi?

• No te aha e mea tia ˈi ia tiaturi tatou ia Iehova e i ta ˈna parau?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 5]

Ua “faaau” Ruta, Rahaba, e na taurearea Hebera i hopoi-tîtî-hia i Babulonia, ‘i to ratou haerea i ta te Atua parau’

[Hohoˈa i te api 6]

Ua “parau” Paulo ma te itoito ‘i ta te Atua mau haamanaˈoraa i mua i te aro o te hui arii’