Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A vaiiho i ta te Atua parau ia turama i to outou eˈa

A vaiiho i ta te Atua parau ia turama i to outou eˈa

A vaiiho i ta te Atua parau ia turama i to outou eˈa

“E lamepa ta oe parau . . . no to ˈu nei mau eˈa.”—SALAMO 119:105.

1, 2. I roto i teihea mau tupuraa e turama ˈi ta Iehova parau i to tatou eˈa?

 E TURAMA ta Iehova parau i to tatou eˈa mai te peu e e vaiiho tatou ia tupu te reira. No te fanaˈo i tera maramarama pae varua, e mea tia ia riro tatou ei piahi haapao maitai i te Parau papaihia a te Atua e ia faaohipa i ta ˈna aˈoraa. I reira noa tatou e nehenehe ai e ite i te manaˈo o te taata papai salamo: “E lamepa ta oe parau i to ˈu nei avae, e tiarama no to ˈu nei mau eˈa.”—Salamo 119:105.

2 E hiˈopoa anaˈe i teie nei i te Salamo 119:89-176. Mea rahi te haamaramaramaraa i roto i teie mau irava, i faanahohia na roto 11 haaputuraa irava! E nehenehe te reira e tauturu mai ia faaea noa i nia i te eˈa e tae atu ai i te ora mure ore.—Mataio 7:13, 14.

No te aha e popou ai i ta te Atua parau?

3. E nafea te Salamo 119:89, 90 e faaite ai e e nehenehe tatou e tiaturi i ta te Atua parau?

3 E hopoi mai te popouraa i ta Iehova parau i te aueue ore pae varua. (Salamo 119:89-96) Ua himene te papai salamo e: “E vai â oe, e Iehova, e ore roa e mure, te haapao-mau-hia ra ta oe parau i te mau raˈi ra. . . . Ua haamau oe i te fenua, e te vai maite nei.” (Salamo 119:89, 90) Maoti ta te Atua parau—ta ˈna mau “ture o te raˈi”—e ohu maitai roa ˈi te mau taoˈa i nia i te raˈi e i haamau-papu-hia ˈi te fenua e a muri noa ˈtu. (Ioba 38:31-33; Salamo 104:5) E nehenehe tatou e tiaturi i te mau parau atoa no roto mai i to Iehova vaha; e ‘tupu’ mau â ta te Atua parau no nia i ta ˈna opuaraa.—Isaia 55:8-11.

4. E rave te popouraa i ta te Atua parau i te aha no ta ˈna mau tavini e ati ra?

4 ‘Ua pohe te papai salamo i to ˈna atiraa ahiri aita oia i popou i ta te Atua ture.’ (Salamo 119:92) Aita oia i hamani-ino-hia e te feia ěê; o te mau Iseraela ofati ture tei riri ia ˈna. (Levitiko 19:17) Aita râ te reira i faateimaha ia ˈna, no te mea ua hinaaro oia i ta te Atua ture o tei paturu ia ˈna. I Korinetia, ua ‘ati te aposetolo Paulo i rotopu i te mau taeae haavare,’ tae noa ˈtu paha “te mau aposetolo rarahi” o tei imi i te faahapa ia ˈna. (Korinetia 2, 11:5, 12-14, 26) Ua ora mai râ Paulo i te pae varua no te mea ua popou oia i ta te Atua parau. I te mea e e popou tatou i te Parau papaihia a Iehova e e faaohipa tatou i ta te reira e parau ra, te here ra ïa tatou i to tatou mau taeae. (Ioane 1, 3:15) Noa ˈtu te riri o te ao ia tatou, eiaha tatou e haamoe i ta te Atua mau faaueraa atoa. E rave tamau tatou i to ˈna hinaaro ma te auhoêraa î i te here e to tatou mau taeae a tiai ru ai tatou i te hoê taviniraa oaoa mure ore ia Iehova.—Salamo 119:93.

5. Mea nafea te arii o Asa i te imiraa ia Iehova?

5 Ei faaiteraa i to tatou paieti ia Iehova, e nehenehe tatou e pure e: “No oe au nei; e faaora ia ˈu; te titau nei hoi au i ta oe i parau maira.” (Salamo 119:94) Ua imi te arii o Asa i te Atua e ua faaore i te ohipa apotata i Iuda. I te hoê rururaa rahi i te 15raa o to Asa matahiti ariiraa (963 H.T.T.), “ua faaau ihora” to Iuda “i te parau e imi i te Atua” ra o Iehova. ‘Ua itea mai te Atua e ratou e ua horoa mai i te hau ia ratou e ati noa ˈˈe.’ (Paraleipomeno 2, 15:10-15) Ia faaitoito teie hiˈoraa i te taata i faarue i te amuiraa Kerisetiano ia imi faahou i te Atua e tia ˈi. E haamaitai e e paruru oia i te feia o te haamata faahou i te amui i to ˈna nunaa.

6. Eaha te haerea o te paruru ia tatou i te ati pae varua?

6 E horoa ta Iehova parau i te paari o te nehenehe e paruru ia tatou i te ati pae varua. (Salamo 119:97-104) E faariro ta te Atua mau faaueraa ia tatou ei feia paari aˈe i to tatou mau enemi. E horoa mai te peeraa i ta ˈna mau haamanaˈoraa i te haroaroaraa, e e ‘tauturu mai te haapaoraa i ta ˈna parau ia ite rahi i to te feia tahito.’ (Salamo 119:98-100) Mai te peu e e mea ‘monamona ta Iehova parau i te monamona o te meli,’ e riri e e ape tatou i “te mau eˈa iino atoa ra.” (Salamo 119:103, 104) E paruru te reira ia tatou i te ati pae varua a faaruru ai tatou i te taata paieti ore, teoteo e taehae i teie anotau hopea nei.—Timoteo 2, 3:1-5.

Te hoê lamepa no to tatou avae

7, 8. No te faaau atu i te Salamo 119:105, e mea tia ia aha tatou?

7 E tumu papu o te maramarama pae varua ta te Atua parau. (Salamo 119:105-112) E Kerisetiano faatavaihia aore ra e hoa o te mau “mamoe ê atu” anei tatou no ratou, te parau ra tatou e: “E lamepa ta oe parau i to ˈu nei avae, e tiarama no to ˈu nei mau eˈa.” (Ioane 10:16; Salamo 119:105) E au ta te Atua parau i te hoê lamepa e turama ra i to tatou eˈa, ia ore tatou e turori e topa ˈtu ai i te pae varua. (Maseli 6:23) E mea tia râ ia vaiiho tatou taitahi i ta Iehova parau ia riro ei lamepa no to tatou avae.

8 E mea tia ia faaoti maite tatou mai te taata papai i te Salamo 119. Ua faaoti papu oia eiaha e faarue i ta te Atua mau ture. “Ua tǎpǔ vau, e e haapao vau i taua tǎpǔ ra,” o ta ˈna ïa i parau, “e e haapao vau i te mau faaauraa parau-tia na oe [ta Iehova] ra.” (Salamo 119:106) Eiaha roa ˈtu tatou e haafaufaa ore i te haapiiraa bibilia tamau e te apitiraa i te mau putuputuraa Kerisetiano.

9, 10. E nafea tatou e ite ai e e nehenehe te mau taata i pûpûhia na Iehova ‘e hapa i ta ˈna mau parau,’ e nafea e nehenehe ai e apehia ˈtu?

9 Aita te papai salamo i ‘hapa i ta te Atua ra mau parau,’ e nehenehe râ te reira e tupu mai i nia i te hoê taata i pûpûhia na Iehova. (Salamo 119:110) Ua hapa te arii Solomona, noa ˈtu e e melo oia o te hoê nunaa i pûpûhia na Iehova e ua ohipa na oia i te haamataraa ia au i te paari no ǒ i te Atua ra. “Ua hara-atoa-hia râ oia i taua mau vahine ěê ra,” na roto i te turairaa ia ˈna ia haamori i te mau atua hape.—Nehemia 13:26; Te mau arii 1, 11:1-6.

10 E tamau “te imi manu ra” o Satani i te marei e rave rahi. (Salamo 91:3) Ei hiˈoraa, e tamata paha te hoê taata haamori tahito i te turai ia tatou ia faaatea ê i te eˈa o te maramarama pae varua e tae roa ˈtu i roto i te pouri o te ohipa apotata. I rotopu i te mau Kerisetiano i Tuatira, te vai ra “tena na vahine ia Iezebela,” e pǔpǔ vahine paha o te haapii ra ia vetahi ê ia rave i te haamoriraa idolo e ia faaturi. Aita Iesu i faatia i tera mau ino, e eiaha roa atoa tatou. (Apokalupo 2:18-22; Iuda 3, 4) E pure anaˈe ïa no te ani i ta Iehova tauturu ia ore tatou e hapa i ta ˈna mau parau ia vai noa râ i roto i te maramarama o te Parau a te Atua.—Salamo 119:111, 112.

Paturuhia e ta te Atua parau

11. Ia au i te Salamo 119:119, e nafea te Atua e hiˈo ai i te paieti ore?

11 Mai te peu e eita roa ˈtu tatou e faarue i ta ˈna mau ture, e paturu te Atua ia tatou. (Salamo 119:113-120) Eita tatou e farii i te “feia aau feaapiti,” mai ia Iesu e faahapa ra i te pumahanahana o te feia e faahua Kerisetiano ra i teie tau. (Salamo 119:113, MN; Apokalupo 3:16) No te mea te tavini ra tatou ia Iehova ma to tatou aau atoa, o oia ‘to tatou haapuraa’ e e paturu oia ia tatou. ‘E taataahi oia i raro i te feia atoa e faarue i ta ˈna mau ture’ ma to ratou paari e ta ratou haavare. (Salamo 119:114, 117, 118; Maseli 3:32) E hiˈo oia i tera feia paieti ore mai te “ota”—te mea viivii i tamâhia i roto i te mau metara mai te ario e te auro. (Salamo 119:119; Maseli 17:3) Ia faaite noa tatou i te hinaaro i ta te Atua mau parau i faaite mai e tia ˈi, no te mea eita mau â tatou e hinaaro e amui atu i te taata paieti ore i nia i te ota o te haamouraa!

12. No te aha mea faufaa ˈi te mǎtaˈu ia Iehova?

12 “Te rurutaina nei tau tino i te mǎtaˈu ia oe [Iehova],” ta te papai salamo ïa i parau. (Salamo 119:120) E mea faufaa roa ia noaa to tatou mǎtaˈu maitai i te Atua, o tei faaitehia na roto i te haapaeraa i ta ˈna e ore e farii, mai te peu e te hinaaro ra oia e paturu ia tatou ei tavini no ˈna. Ua turai te mǎtaˈu faatura ia Iehova ia Ioba ia ora i te hoê oraraa parau-tia. (Ioba 1:1; 23:15) E nehenehe te mǎtaˈu i te Atua e tauturu ia tatou ia tamau maite i roto i te haerea ta te Atua e farii maitai noa ˈtu eaha te titauhia ia tatou ia faaoromai. E titau râ te faaoromai i te mau pure aau tae e faahitihia ma te faaroo.—Iakobo 5:15.

A pure ma te tiaturi

13-15. (a) No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e e pahonohia ta tatou mau pure? (b) Eaha te tupu mai te peu e eita tatou e ite eaha te parau i roto i te pure? (c) A faataa e nafea te Salamo 119:121-128 e nehenehe ai e tuati i ta tatou mau “uuru” i roto i te pure.

13 E nehenehe tatou e pure ma te tiaturi e e ohipa mai te Atua no to tatou maitai. (Salamo 119:121-128) Mai te papai salamo, e papu ia tatou e e pahonohia ta tatou mau pure. No te aha? No te mea e hinaaro rahi to tatou i ta te Atua mau faaueraa “i te auro, i te auro mâ maitai ra.” Hau atu â, ‘te parau nei tatou i ta te Atua mau parau e mea tia anaˈe.’—Salamo 119:127, 128.

14 Te faaroo ra Iehova i ta tatou mau aniraa no te mea te pure ra tatou ma te tiaturi e te auraro maite atoa ra tatou i ta ˈna mau parau. (Salamo 65:2) Eaha râ mai te peu e e fifi huru ê to tatou i te tahi mau taime ta tatou e ore e ite eaha te parau i roto i te pure? ‘Na te varua iho ïa e ani i ta tatou ma te uuru e ore e tia ia parau ra.’ (Roma 8:26, 27) I tera mau taime, e farii te Atua i te mau parau itehia i roto i ta ˈna Parau ei pure e puohu i to tatou mau hinaaro.

15 Ua î te mau Papai i te mau pure e manaˈo e tuati i to tatou mau “uuru.” Ei hiˈoraa, a hiˈo na i te Salamo 119:121-128. E tano paha te mau mea i faahitihia i ǒ nei i to tatou mau tupuraa. Mai te peu e e mǎtaˈu tatou ia hamani-ino-hia, ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e ani i ta te Atua tauturu mai ta te papai salamo i rave. (Irava 121-123) A feruri na e e titauhia ia rave tatou i te hoê faaotiraa fifi roa. E nehenehe ïa tatou e pure ia tauturu mai te varua o Iehova ia haamanaˈo e ia faaohipa i ta ˈna mau haamanaˈoraa. (Irava 124, 125, MN) Noa ˈtu e ‘te riaria ra tatou i te mau eˈa haavare atoa,’ e mea tia paha ia ani tatou i te Atua ia ohipa no to tatou maitai ia ore tatou e vare i te tahi mau faahemaraa o te ofati i ta ˈna ture. (Irava 126-128) Mai te peu e e taio tatou i te Bibilia i te mau mahana atoa, e puta mai paha teie mau irava faufaa i roto i te feruriraa ia taparuparu tatou ia Iehova.

Tauturuhia e ta Iehova mau haamanaˈoraa

16, 17. (a) No te aha tatou e hinaaro ai i ta te Atua mau haamanaˈoraa, e e nafea tatou e hiˈo ai i te reira? (b) Eaha to vetahi ê huru hiˈoraa ia tatou, eaha râ te mea faufaa mau?

16 Ia faaroohia tatou i roto i te pure e ia fanaˈo i ta te Atua farii maitai, e mea tia ia pee tatou i ta te Atua mau haamanaˈoraa. (Salamo 119:129-136, MN) I te mea e e moe ia tatou te tahi mau mea, e hinaaro tatou i ta Iehova mau haamanaˈoraa faahiahia o te haamanaˈo i ta ˈna haapiiraa e ta ˈna mau faaueraa. Parau mau, te haafaufaa ra tatou i te maramarama pae varua i niniihia e te mau heheuraa apî atoa o ta te Atua mau parau. (Salamo 119:129, 130) Te mauruuru atoa ra tatou e ‘ua faaanaana mai Iehova i to ˈna mata i nia ia tatou,’ ei farii-maitai-raa noa ˈtu e ‘te manii pape noa ra to tatou roimata’ no te mea te ofati ra vetahi ê i ta ˈna ture.—Salamo 119:135, 136; Numera 6:25.

17 E papu ia tatou i te fanaˈo i ta te Atua farii maitai ia auraro tatou i ta ˈna mau haamanaˈoraa parau-tia. (Salamo 119:137-144, MN) Ei tavini a Iehova, e farii tatou e e tiaraa to ˈna e faaite mai i ta ˈna mau haamanaˈoraa parau-tia e e tuu i te reira i nia ia tatou ei faaueraa e mea tia ia auraro tatou. (Salamo 119:138, MN) I te mea e ua auraro te papai salamo i ta te Atua mau faaueraa, no te aha oia i parau ai e: E “iti noâ iho vau”? (Salamo 119:141) E au ra e te faahiti ra oia i te huru hiˈoraa a to ˈna mau enemi ia ˈna. Mai te peu e eita tatou e ofati i te ture aveia o te parau-tia, e vahavaha mai paha vetahi ê. Te mea faufaa mau râ, te hiˈo maitai ra Iehova ia tatou no te mea te ora ra tatou ia au i ta ˈna mau haamanaˈoraa parau-tia.

Panoonoo ore e i roto i te hau

18, 19. Eaha te mau faahopearaa ia haapao tatou i ta te Atua mau haamanaˈoraa?

18 E haafatata ˈtu â te haapaoraa i ta te Atua haamanaˈoraa ia tatou ia ˈna. (Salamo 119:145-152) No te mea te haapao maite ra tatou i ta Iehova mau haamanaˈoraa, ua ite tatou e e nehenehe tatou e tiaoro ia ˈna ma to tatou aau atoa, a nehenehe ai tatou e tiaturi e faaroohia mai tatou. E tia paha tatou i nia “aore â i ao” e e ani i te tauturu. E taime tano te reira no te pure! (Salamo 119:145-147) Tei pihai iho atoa te Atua ia tatou no te mea te haapae ra tatou i te taiata e te hiˈo ra i ta ˈna parau ei parau mau, mai ia Iesu atoa. (Salamo 119:150, 151; Ioane 17:17) E paturu mai to tatou taairaa e Iehova i roto i teie ao arepurepu e i roto i ta ˈna tamaˈi rahi o Aramagedo.—Apokalupo 7:9, 14; 16:13-16.

19 No to tatou faatura i ta te Atua parau, e fanaˈo tatou i te panoonoo ore mau. (Salamo 119:153-160) Taa ê roa i te paieti ore, ‘aita tatou i faarue i ta Iehova parau i faaitehia mai.’ Te hinaaro ra tatou i ta te Atua mau ture e no reira te vai panoonoo ore ra tatou i roto i to ˈna aroha. (Salamo 119:157-159) E turai ta Iehova mau haamanaˈoraa i to tatou mehara ia haamanaˈo tatou i ta ˈna e titau maira i roto i te mau tupuraa taa maitai. I te tahi aˈe pae, e mau aveia ta te Atua mau ture, e e faˈi ohie tatou i te tiaraa o to tatou Atua Poiete e aratai ia tatou. Ma te ite maite e ‘e parau mau ta te Atua parau’ e eita tatou e nehenehe e aratai i to tatou iho taahiraa avae ma te faataa ê mai, e oaoa tatou i te farii i ta te Atua aratairaa.—Salamo 119:160; Ieremia 10:23.

20. No te aha tatou e fanaˈo ai i te “hau rahi”?

20 E hopoi mai to tatou hinaaro i ta Iehova ture i te hau rahi. (Salamo 119:161-168) Eita te hamani-ino-raa e faaere ia tatou i ‘te hau faaau ore o te Atua.’ (Philipi 4:6, 7) E haafaufaa mau tatou i ta Iehova faaauraa ia haamaitai pinepine tatou ia ˈna no te reira—‘taihitu i te mahana hoê.’ (Salamo 119:161-164) “E hau rahi to te feia i hinaaro i ta oe ture,” ta te papai salamo ïa i himene, “aore o ratou e turoriraa.” (Salamo 119:165) Mai te peu e e hinaaro e e haapao tatou paatoa i ta Iehova ture, eita tatou e turori i te pae varua na roto i ta te tahi atu taata e rave aore ra i te tahi atu mea.

21. Eaha te mau hiˈoraa bibilia o te faaite ra e eita tatou e turori mai te peu e e tupu te mau fifi i roto i te amuiraa?

21 Aita te taata e rave rahi o te aamu bibilia i vaiiho i te tahi mea ia riro e turoriraa maoro no ratou. Ei hiˈoraa, aita te Kerisetiano ra o Gaio i turori, ua ‘haapao râ oia i te parau mau’ noa ˈtu te haerea paieti ore o Dioterephe. (Ioane 3, 1-3, 9, 10) Ua aˈo Paulo i na vahine Kerisetiano ra o Euodia e Sunetuhe “ia hoê â a raua parau i te Fatu,” no te mea paha ua tupu te tahi mau fifi i rotopu ia raua. E au ra e ua tauturuhia raua ia faatitiaifaro i to raua fifi, e ua tamau i te tavini ia Iehova ma te haapao maitai. (Philipi 4:2, 3) Eiaha ïa tatou e turori mai te peu e e tupu te fifi rau i roto i te amuiraa. E haamau anaˈe i to tatou feruriraa i nia i te haapao-maite-raa i ta Iehova mau ture, ma te haamanaˈo e ‘tei mua anaˈe to tatou atoa mau haerea ia ˈna.’ (Salamo 119:168; Maseli 15:3) No reira aita hoê aˈe mea e faaere roa ia tatou i te “hau rahi.”

22. (a) Mai te peu e e auraro tatou i te Atua, eaha te fanaˈoraa taa ê e nehenehe e noaa ia tatou? (b) E nafea tatou e hiˈo ai ia vetahi o tei faarue i te amuiraa Kerisetiano?

22 Mai te peu e e auraro noa tatou ia Iehova, e fanaˈoraa taa ê ta tatou e arue noa ia ˈna. (Salamo 119:169-176) Ma te ora ia au i ta te Atua mau ture, eita noa tatou e fanaˈo i te panoonoo ore pae varua ‘e haamaitai noa râ to tatou vaha ia Iehova.’ (Salamo 119:169-171, 174) E fanaˈoraa taa ê rahi roa ˈˈe te reira e nehenehe noaa ia tatou i teie anotau hopea. Ua hinaaro te papai salamo e ora e e haamaitai noa ia Iehova, teie râ aita i faaitehia mea nafea, ‘ua haere ê oia mai te mamoe e moe ra.’ (Salamo 119:175, 176) Te here noa ra paha vetahi i faarue i te amuiraa Kerisetiano i te Atua e te hinaaro ra paha ratou i te haamaitai ia ˈna. E rave anaˈe ïa i tei maraa atoa ia tatou no te tauturu ia ratou ia ite faahou mai paha ratou i te panoonoo ore pae varua e ia oaoa i te haamaitairaa ia Iehova e to ˈna nunaa.—Hebera 13:15; Petero 1, 5:6, 7.

Te maramarama mure ore no to tatou eˈa

23, 24. Eaha te mau maitai ta outou i huti mai i roto i te Salamo 119?

23 E faufaahia tatou i te Salamo 119 na roto i te mau ravea rau. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e tiaturi atu â i te Atua, no te mea te faaite ra te reira e no roto mai te oaoa mau i te “haerea a te ture a Iehova.” (Salamo 119:1) Te haamanaˈo maira te papai salamo e ‘e parau mau ta te Atua parau.’ (Salamo 119:160) Papu maitai, e rahi atu â tatou i te haafaufaa i te taatoaraa o te Parau papaihia a te Atua. E mea tia ia turai te feruriruriraa i te Salamo 119 ia tatou ia haapii maite i te mau Papai. Ua ani noa te papai salamo i te Atua e: “E haapii mai oe ia ˈu i ta oe ra mau faaauraa.” (Salamo 119:12, 68, 135) Ua ani atoa oia e: “E faaite mai oe ia ˈu i te haapao maitai, e te aravihi; te tiaturi nei hoi au i ta oe parau.” (Salamo 119:66) Ia pure tatou mai te reira e tia ˈi.

24 E faatupu ta te Atua haapiiraa i te hoê taairaa piri roa e o Iehova. Ua parau noa te papai salamo ia ˈna iho ei tavini a te Atua. Oia mau, te parau ra oia ia Iehova ma te mau parau putapû e: “No oe au nei.” (Salamo 119:17, 65, 94, 122, 125; Roma 14:8) E fanaˈoraa taa ê ia tavini e ia haamaitai ia Iehova ei Ite no ˈna! (Salamo 119:7) Te tavini ra anei outou i te Atua ma te oaoa ei taata poro i te Basileia? Mai te peu e e, ia papu ia outou e e tamau noa Iehova i te paturu e i te haamaitai ia outou i roto i teie ohipa faahiahia mai te peu e e tiaturi noa outou i ta ˈna parau e e vaiiho noa outou i te reira ia turama i to outou eˈa.

E nafea outou e pahono ai?

• No te aha e mea tia ˈi ia popou tatou i ta te Atua parau?

• E nafea tatou e paturuhia ˈi e ta te Atua parau?

• E nafea tatou e tauturuhia ˈi e ta Iehova mau haamanaˈoraa?

• No te aha te nunaa o Iehova e vai panoonoo ore ai e i roto i te hau?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 10]

E tumu o te maramarama pae varua ta te Atua parau

[Hohoˈa i te api 11]

Mai te peu e e hinaaro tatou i ta Iehova mau haamanaˈoraa, eita roa ˈtu oia e hiˈo ia tatou ei “ota”

[Hohoˈa i te api 12]

Mai te peu e e taio tatou i te Bibilia i te mau mahana atoa, e puta oioi paha te mau irava faufaa i roto i te feruriraa ia pure tatou