Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tia-faahou-raa—te hoê haapiiraa o te ohipa i nia ia oe

Te tia-faahou-raa—te hoê haapiiraa o te ohipa i nia ia oe

Te tia-faahou-raa—te hoê haapiiraa o te ohipa i nia ia oe

“Te tiaturi nei au i te Atua . . . e e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.”—OHIPA 24:15.

1. Mea nafea te tia-faahou-raa i te riroraa ei tiaturiraa aimârôhia i mua i te Sunederi?

 I TE hopea o te toru o to ˈna tere mitionare i te matahiti 56 T.T., tei Ierusalema ïa te aposetolo Paulo. I muri aˈe i te tapearaahia e te feia no Roma, ua faatiahia o ˈna ia tia ˈtu i mua i te tiripuna teitei ati Iuda, te Sunederi. (Ohipa 22:29, 30) A hiˈo ai Paulo i te mau melo o taua tiripuna ra, ua tapao oia e e mau Sadukea vetahi e e mau Pharisea te tahi atu. Ua taa ê teie na pǔpǔ e piti i nia i te hoê manaˈo faahiahia. Ua patoi te mau Sadukea i te tia-faahou-raa, ua farii te mau Pharisea i te reira. No te faaite i to ˈna tiaraa i nia i teie tiaturiraa, ua faˈi o Paulo e: “E homa, e te mau taeae, e Pharisea vau, e e tamaiti hoi na te Pharisea; no te tiaturi i te tia-faahou-raa o tei pohe ra i haavahia mai ai au nei.” I te parauraa ˈtu oia i te reira, ua arepurepu te apooraa ia ˈna!—Ohipa 23:6-9.

2. No te aha Paulo i ineine ai i te paruru i to ˈna tiaturi i te tia-faahou-raa?

2 Tau matahiti na mua ˈtu, i nia i te aratia e haere tia i Damaseko, ua ite Paulo i te hoê orama i reira to ˈna faarooraa i to Iesu reo. Ua ui atoa Paulo ia Iesu: “E te Fatu, eaha vau?” Ua pahono Iesu e: “A tia, a haere i Damaseko ei reira oe e faaitehia mai ai i te mau ohipa atoa i haapaohia na oe e rave ra.” Ia tae Paulo i Damaseko, ua itehia ˈtu o ˈna e te hoê pǐpǐ Kerisetiano hamani maitai ra o Anania, o tei faataa e: “Ua haapaohia na oe e te Atua o to tatou hui metua ra ia ite oe i to ˈna hinaaro, e ia hiˈo oe i taua Taata Parau-tia ra [Iesu tei faatiahia], e ia faaroo hoi oe i te parau i to ˈna vaha.” (Ohipa 22:6-16) E ere ïa i te mea maere e ua ineine Paulo i te paruru i to ˈna tiaturi i te tia-faahou-raa.—Petero 1, 3:15.

Te faˈiraa i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa i mua i te taata

3, 4. Mea nafea to Paulo haapapuraa e e taata paturu mau â oia i te tia-faahou-raa, e eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto i to ˈna hiˈoraa?

3 I muri aˈe, ua tia ˈtu Paulo i mua i te tavana ra ia Felisi. I taua taime ra, ua pari Teretulo, “te hoê taata orero” turu i te mau ati Iuda no te patoi ia Paulo, ia ˈna i te riroraa ei aratai o te hoê pǔpǔ hairesi e ei orure hau. Ei pahonoraa papu, ua faˈi Paulo e: “E faˈi atu . . . vau ia oe i teie, ta ratou e parau nei e e hairesi [aore ra pǔpǔ iti faaroo], te na reira nei au i te haamori i te Atua o to ˈu ra hui tupuna.” E ma te tae i te tumu parau rahi, ua na ô â oia e: “Te tiaturi nei au i te Atua, o ta ratou atoa hoi ïa e tiai nei, e e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.”—Ohipa 23:23, 24; 24:1-8, 14, 15.

4 Fatata e piti matahiti i muri aˈe, ua titau maira o Porio Phesito, tei mono ia Felisi, i te arii ra o Heroda Ageripa ia apiti mai ia ˈna no te uiui i te taata tapeahia ra o Paulo. Ua faataa o Phesito e ua mârô te feia pari i ta Paulo parau e ‘te ora ra te hoê taata o Iesu o tei pohe.’ Ei parururaa ia ˈna ua ui Paulo: “Eaha? te manaˈo na outou e, e mea tia ore ia faaroo e, e faatia faahou te Atua i tei pohe?” Ua faˈi atura oia e: “I turuhia maira vau e te Atua, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, i te faaiteraa ˈtu i te feia rarahi e te taata rii, e te parauraa ˈtu i taua mau parau anaˈe ra i ta Mose e ta te mau peropheta i parau maira e, e tupu: e e pohe â te Mesia, e oia te tia mai na i te feia i pohe ra, e e faaite oia i te taata e te mau Etene i te maramarama.” (Ohipa 24:27; 25:13-22; 26:8, 22, 23) E taata paturu mau â o Paulo i te tia-faahou-raa! Mai ia Paulo, e nehenehe atoa tatou e faaite ma te tiaturi papu e e tupu mau â te hoê tia-faahou-raa. Tera râ, eaha te huru o te taata ta tatou e nehenehe e ite? Hoê â ïa huru e ta Paulo i faaruru na.

5, 6. (a) Ua turai te patururaa a te mau aposetolo i te tia-faahou-raa i teihea huru o te taata? (b) A faaite ai tatou i to tatou tiaturiraa i te tia-faahou-raa, eaha te mea faufaa roa?

5 A hiˈo na i te ohipa i tupu na mua ˈtu i te piti o to Paulo tere mitionare (area 49-52 T.T.) i to ˈna haereraa i Ateno. Ua haaferuri oia i te feia o tei tiaturi e rave rahi atua, e ua faaitoito oia ia ratou ia tapao i te opuaraa a te Atua e haava i te taata o te fenua ma te parau-tia e te hoê taata ta ˈNa i haapao. O Iesu taua taata ra, e aita ˈtu. Ua faataa Paulo e ua horoa te Atua i te hoê haapapuraa no nia i te reira ma te faatia faahou ia Iesu. Eaha te huru o te taata? Te taio ra tatou e: “Ite aˈera râ ratou i te parau i te tia-faahou-raa i tei pohe ra, ua tâhitohito maira e tahi pae; na ô maira hoi e tahi pae, E faaroo faahou atu matou ia oe i tena na parau.”—Ohipa 17:29-32.

6 Hoê â ïa huru tupuraa ta Petero raua o Ioane i ite i muri iti noa ˈˈe i te Penetekose 33 T.T. E tuhaa rahi â ta te mau Sadukea i roto i te aimârôraa. Te faatia ra te Ohipa 4:1-4 i tei tupu: “Te parau noa ra raua i taua mau taata ra, tei nia noa maira te mau tahuˈa, e te tavana o te hiero, e te mau Sadukea, ia raua ra, i riri roa aˈera i te mea i haapii raua i te taata, e i parau hoi i te tia-faahou-raa o tei pohe ra ia Iesu.” Ua farii maitai râ vetahi ê. ‘E rave rahi tei faaroo i taua feia i ite i te parau ra, a pae atura tausani te taata ia taio.’ E au ra e e nehenehe tatou e tiaturi e ua rau te huru o te taata ia paraparau tatou no nia i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa. No te reira, e mea faufaa roa ia haapuai tatou i to tatou faaroo i roto i teie haapiiraa.

Te faaroo e te tia-faahou-raa

7, 8. (a) Mai tei faaitehia i roto i te hoê rata i te amuiraa no Korinetia i te senekele matamua, e nafea te faaroo e nehenehe ai e riro ei mea faufaa ore? (b) E nafea te taa-maitai-raa i te tia-faahou-raa e faataa ê ai i te mau Kerisetiano mau?

7 E ere pauroa tei riro mai ei Kerisetiano i te senekele matamua T.T. tei farii ohie i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa. Ua amui vetahi tei farii atâ i te amuiraa no Korinetia. Ua papai Paulo ia ratou e: “Ua tuu atu . . . [v]au ia outou i mutaa ihora, i tei noaa na ia ˈu ra, e i pohe te Mesia i ta tatou nei hara, mai tei te parau i papaihia ra; e i tanuhia hoi oia, e tia faahou maira i te rui toru, mai tei te parau i papaihia ra.” Ua haapapu atura Paulo i teie parau mau ma te parau e ua “itea [te Mesia tei faatiahia] e te mau taeae e pae atoa hanere e tiahapa, hoê â iteraa,” ua na ô â Paulo e te ora noa ra te rahiraa o ratou. (Korinetia 1, 15:3-8) Ua haaferuri â oia e: “Te parau-haere-hia nei te Mesia e, ua tia faahou oia i te poheraa ra, eaha i parau ai te hoê pae o outou e, aore e tia-faahou-raa to tei pohe? Aore e tia-faahou-raa to tei pohe ra, aore atoa te Mesia i tia i nia: e aore te Mesia i tia i nia ra, e haavare mau ta matou aˈo nei, e e haava atoa to [matou] faaroo.”—Korinetia 1, 15:12-14.

8 Oia, e haapiiraa tumu te tia-faahou-raa e e mea faufaa ore te faaroo Kerisetiano mai te peu e eita e fariihia te tia-faahou-raa ei mea mau. Oia mau, e faataa ê te taa-maitai-raa i te tia-faahou-raa i te mau Kerisetiano mau i te mea hape. (Genese 3:4; Ezekiela 18:4) Ua faaô ïa Paulo i te haapiiraa o te tia-faahou-raa i roto i “te parau matamua” o te Kerisetianoraa. Ia faaoti papu ïa tatou ‘e haere â i mua i te paari mau.’ “E e na reira hoi tatou,” ta Paulo ïa e aˈo ra, “ia tia i te Atua ra.”—Hebera 6:1-3.

Te tiaturiraa o te tia-faahou-raa

9, 10. Eaha te manaˈo o te Bibilia ia faahiti te reira i te tia-faahou-raa?

9 No te haapuai atu â i to tatou tiaturiraa i te tia-faahou-raa, e hiˈo faahou tatou i te mau uiraa mai teie: Eaha te manaˈo o te Bibilia ia faahiti te reira i te tia-faahou-raa? E nafea te haapiiraa o te tia-faahou-raa e faahanahana ˈi i to Iehova here? E haafatata ˈtu â te mau pahonoraa i teie mau uiraa ia tatou i te Atua e i te hoê â taime e tauturu mai ia haapii atu ia vetahi ê.—Timoteo 2, 2:2; Iakobo 4:8.

10 “Tia-faahou-raa,” o te huriraa ïa o te hoê taˈo Heleni e teie te auraa mau “te hoê tia-faahou-raa mai i nia.” Eaha ïa te auraa o taua parau ra? Ia au i te Bibilia, te tiaturiraa o te tia-faahou-raa, o te tiaturiraa papu ïa e e nehenehe te hoê taata pohe e ora faahou mai. Te faaite â ra te Bibilia e e faatiahia te taata ei tino taata aore ra varua, tei te huru o ta ˈna tiaturiraa i te fenua anei aore ra i te raˈi. E maere mau â tatou i to Iehova here, paari e mana e itehia ra i roto i teie tiaturiraa faahiahia o te tia-faahou-raa.

11. Eaha te mau tiaturiraa o te tia-faahou-raa e pûpûhia ra i te mau tavini faatavaihia a te Atua?

11 E horoa te tia-faahou-raa o Iesu e o to ˈna mau taeae faatavaihia na ratou te hoê tino varua ia nehenehe ratou e tavini i te raˈi. (Korinetia 1, 15:35-38, 42-53) E tavini amui ratou ei arii i roto i te Basileia Mesia, o te hopoi mai i te mau tupuraa paradaiso i te fenua nei. I raro aˈe ia Iesu ei Tahuˈa Rahi, e riro tei faatavaihia ei autahuˈaraa arii. E faatae ratou i te mau maitai o te tusia taraehara o te Mesia i nia i te huitaata i roto i te ao apî parau-tia. (Hebera 7:25, 26; 9:24; Petero 1, 2:9; Apokalupo 22:1, 2) A tiai noa ˈi, te hinaaro ra te feia faatavaihia e ora noa ra i te fenua nei ia farii te Atua ia ratou. Ia pohe ratou, e fanaˈo ïa ratou i te “utua e au” na roto i te tia-faahou-raa no te ora varua pohe ore i te raˈi. (Korinetia 2, 5:1-3, 6-8, 10; Korinetia 1, 15:51, 52; Apokalupo 14:13) “I apiti-atoa-hia . . . tatou ia ˈna i te huru o to ˈna ra pohe,” ta Paulo ïa i papai, “e apiti-atoa-hia ïa tatou i te huru o to ˈna ra tia-faahou-raa i nia.” (Roma 6:5) Eaha râ no te feia e faatia-faahou-hia no te ora faahou ei taata i te fenua nei? E nafea te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e haafatata ˈtu â ˈi ia ratou i te Atua? E nehenehe tatou e haapii atu â na roto i te hiˈoraa o Aberahama.

Te tia-faahou-raa e te auhoaraa e o Iehova

12, 13. Eaha te niu puai no te tiaturi i te tia-faahou-raa i vai na ia Aberahama ra?

12 E taata faaroo faahiahia mau o Aberahama, tei faataahia mai te “taua no te Atua” ra o Iehova. (Iakobo 2:23) E toru taime to Paulo faahitiraa i to Aberahama faaroo i roto i ta ˈna nanairaa iˈoa o te mau tane e vahine haapao maitai i papaihia i roto i te pene 11 o te Hebera. (Hebera 11:8, 9, 17) Te huti ra te toru o ta ˈna faahitiraa i te ara-maite-raa i nia i to Aberahama faaroo ia ˈna i faaineine ma te auraro e pûpû atu i ta ˈna tamaiti ia Isaaka ei tusia. Ua tiaturi papu o Aberahama e ua haapapuhia te parau fafau o te hoê huero na roto ia Isaaka e Iehova. Noa ˈtu e ua pohe o Isaaka ei tusia, “i parau hoi [Aberahama] e, e tiâ i te Atua ia faatia faahou mai ia ˈna mai te pohe maira.”

13 Mai tei tupu na, ia Iehova i ite i te puai o to Aberahama faaroo, ua faanaho oia i te hoê animara no te mono ei tusia. Ua riro râ tei orahia e Isaaka ei faahohoˈaraa o te tia-faahou-raa, mai ta Paulo i faataa: “Mai te mea hoi e mai te pohe maira [Isaaka] te noaa-faahou-raa ia ˈna [Aberahama].” (Hebera 11:19) Hau atu â i te reira, ua noaa aˈena ia Aberahama te hoê niu puai no to ˈna tiaturi i te tia-faahou-raa. Aita anei o Iehova i faahoˈi faahou mai i ta Aberahama mau ravea fanauraa e ati atu ai oia i ta ˈna ra vahine o Sara i to raua ruhiruhiaraa e fanau maira ta raua tamaiti o Isaaka?—Genese 18:10-14; 21:1-3; Roma 4:19-21.

14. (a) Ia au i te Hebera 11:9, 10, eaha ta Aberahama i tiai na? (b) No te fanaˈo i te mau haamaitairaa a te Basileia i roto i te ao apî, e mea tia ia tupu â te aha i nia ia Aberahama? (c) E nafea tatou e nehenehe ai e fanaˈo i te mau haamaitairaa a te Basileia?

14 Ua faataa Paulo ia Aberahama mai te hoê purutia e te hoê taata e parahi ra i roto i te tiahapa o tei ‘titau i te oire niu mau, o te Atua te faaau e te faatia ra.’ (Hebera 11:9, 10) E ere ïa i te hoê oire mau mai ia Ierusalema ra, tei reira hoi te hiero o te Atua. E oire taipe râ te reira. O te Basileia o te Atua i te raˈi e tei roto te Mesia ra o Iesu e ta ˈna 144 000 arii apiti. I parau-atoa-hia na 144 000 i roto i to ratou hanahana i te raˈi “te oire moˈa ra, ia Ierusalema apî,” te “vahine” a te Mesia. (Apokalupo 21:2) I te matahiti 1914, ua faaterono Iehova ia Iesu ei Arii Mesia o te Basileia o te raˈi e ua faaue ia ˈna ia faatere i rotopu i to ˈna mau enemi. (Salamo 110:1, 2; Apokalupo 11:15) No te fanaˈo i te mau haamaitairaa a te faatereraa a te Basileia, e mea tia ia ora faahou mai o Aberahama, ‘te taua no Iehova.’ Ia fanaˈo atoa tatou i te mau haamaitairaa a te Basileia, e mea tia ia ora tatou i roto i te ao apî a te Atua ei melo o te feia rahi roa te ora ˈtu i Aramagedo aore ra ei feia tei faatia-faahou-hia mai te pohe mai. (Apokalupo 7:9, 14) Eaha râ te niu o te tiaturiraa o te tia-faahou-raa?

To te Atua here—te niu o te tiaturiraa o te tia-faahou-raa

15, 16. (a) E nafea te parau tohu matamua o te Bibilia e horoa ˈi i te niu no to tatou tiaturiraa o te tia-faahou-raa? (b) E nafea te tiaturi i te tia-faahou-raa e nehenehe ai e haafatata tu â ia tatou ia Iehova?

15 E nehenehe to tatou taairaa piri e to tatou Metua î i te here i te raˈi, to tatou faaroo puai mai to Aberahama, e to tatou auraroraa i te mau faaueraa a te Atua e faariro ia tatou ei taata parau-tia e ia hiˈohia tatou e Iehova ei hoa no ˈna. E horoa mai te reira i te ravea no te fanaˈo i te faatereraa a te Basileia. Oia mau, te horoa ra te parau tohu matamua roa i papaihia i roto i te Parau a te Atua, i roto i te Genese 3:15, i te niu no te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e te auhoaraa e te Atua. Aita noa te reira e faaite atea ra i te haaparuparuraa o to Satani afii tera râ, i te tahi aˈe pae, i te haaparuparuraa atoa o te poro avae o te Huero a te vahine a te Atua. Ua faahohoˈahia to Iesu poheraa i nia i te pou i te haaparuparuraa o te poro avae. I to ˈna tia-faahou-raa i te toru o te mahana, ua ora taua pepe ra e ua nehenehe oia e ohipa papu no te aro “ia ˈna no ˈna te pohe nei, oia hoi te diabolo ra.”—Hebera 2:14.

16 Te haamanaˈo ra o Paulo ia tatou e “ua faarahi . . . te Atua i to ˈna aroha ia tatou nei, i te mea te vai taata hara noa nei â tatou, i pohe ai te Mesia no tatou nei.” (Roma 5:8) E haafatata mau atu â te mauruuru no teie maitai rahi ia tatou ia Iesu e i to tatou Metua î i te here i te raˈi.—Korinetia 2, 5:14, 15.

17. (a) Eaha te tiaturiraa ta Ioba i faaite na? (b) Eaha ta te Ioba 14:15 e faaite ra no nia ia Iehova, e eaha to outou huru?

17 Ua tiai ru atoa o Ioba, te hoê taata haapao maitai tei ora na hou te Kerisetianoraa, i te hoê tia-faahou-raa. Ua haamauiui-rahi-hia o ˈna e Satani. Taa ê atu i to ˈna mau hoa haavare, o tei ore roa i faahiti i te tia-faahou-raa, ua tamahanahanahia Ioba e teie tiaturiraa e ua ui oia: “Ia pohe te taata nei, e ora faahou anei?” Ei pahonoraa, ua faˈi o Ioba iho e: “E tiai au i to ˈu pue mahana i haapaohia ra e ia hope, e ia tae i te taime e faahoˈihia ˈi au ra.” Ma te parau atu i to ˈna Atua ia Iehova, ua farii oia e: “Na oe e tiaoro mai, e na ˈu e parau atu ia oe.” No nia i te huru aau o to tatou Atua Poiete î i te here, ua tapao Ioba e: “E oto â oe i te ohipa a to rima i rave ra.” (Ioba 14:14, 15) Oia, te tiai ru ra Iehova i te tau e hoˈi mai ai te feia haapao maitai i te ora na roto i te tia-faahou-raa. Papu maitai ïa, e haafatata ˈtu â te reira ia tatou ia ˈna ra a feruriruri ai tatou i te here e te maitai rahi ta ˈna e faaite maira noa ˈtu e e mea tia ore tatou!—Roma 5:21; Iakobo 4:8.

18, 19. (a) Eaha te tiaturiraa a Daniela ia ora faahou mai o ˈna? (b) Eaha ta tatou e hiˈo faahou i roto i te tumu parau i muri nei?

18 Ua ora maoro te peropheta Daniela, ta te hoê melahi a te Atua i faataa mai te “taata here-rahi-hia,” i roto i te taviniraa ma te haapao maitai. (Daniela 10:11, 19) Aita to ˈna hapa ore ia Iehova i fati mai to ˈna afai-tîtî-raahia i te matahiti 617 H.T.T. e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa i muri rii noa i to ˈna fanaˈoraa i te hoê orama i te matahiti 536 H.T.T., i te toru o te matahiti faatereraa a Kuro, arii no Peresia. (Daniela 1:1; 10:1) Tau taime i te roaraa o te toru o te matahiti faatereraa a Kuro, ua fanaˈo Daniela te hoê orama no nia i te tereraa o te mau hau o te ao nei o te hope i te ati rahi e piri maira. (Daniela 11:1–12:13) I te mea e aita e tia ia ˈna ia taa hope roa i te orama, ua ui Daniela i te melahi afai poroi o tei faatae i te reira e: “E tau Fatu, eaha na te hopea [o] teie nei mau parau?” Ei pahonoraa, ua huti te melahi i te ara-maite-raa i nia i “te tau hopea,” i reira ‘te feia paari e ite ai.’ E no Daniela iho, eaha ïa to ˈna mau tiaturiraa? Ua faaite te melahi e: “E faaearaa . . . to oe, e mau hoi oe i to oe kelero ia tae i te hopea o te mau mahana ra.” (Daniela 12:8-10, 13) E hoˈi mai Daniela i “te tia-faahou-raa o te feia parau-tia,” i raro aˈe i te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia.—Luka 14:14.

19 Te ora ra tatou i te tuhaa hopea roa o te anotau hopea e te fatata roa ˈtu ra tatou i te haamataraa o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia i to tatou riro-matamua-raa mai ei feia tiaturi. No reira, e mea tia ia uiui tatou, ‘E parahi anei au i roto i te ao apî no te amuimui atu ia Aberahama, ia Ioba, ia Daniela e te tahi atu mau tane e vahine haapao maitai?’ Tei reira tatou mai te peu e e haafatata noa tatou ia Iehova e e auraro tatou i ta ˈna mau faaueraa. I roto i ta tatou tumu parau i muri nei, e hiˈo faahou tatou ma te faataa huˈahuˈa i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa no te ite o vai ma te faatia-faahou-hia.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha to te taata huru ta Paulo i farerei i to ˈna faˈiraa i to ˈna tiaturiraa i te tia-faahou-raa?

• No te aha te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e faataa ê ai i te mau Kerisetiano mau i te mea hape?

• E nafea tatou e ite ai e ua tiaturi na Aberahama, Ioba e Daniela i te tia-faahou-raa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 16]

No te aha Aberahama i tiaturi ai i te tia-faahou-raa?

[Hohoˈa i te api 18]

Ua tamahanahanahia Ioba e te tiaturiraa o te tia-faahou-raa

[Hohoˈa i te api 18]

E hoˈi mai Daniela i te tia-faahou-raa o te feia parau-tia