Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tiaturiraa o te tia-faahou-raa—eaha to ˈna auraa no oe?

Te tiaturiraa o te tia-faahou-raa—eaha to ˈna auraa no oe?

Te tiaturiraa o te tia-faahou-raa—eaha to ˈna auraa no oe?

“Te heheu nei oe i to rima, e te haamâha nei i te hiaai o te mau mea ora atoa nei.”—SALAMO 145:16.

1-3. Eaha to te tahi pae tiaturiraa no a muri aˈe? A horoa i te hiˈoraa.

 I TE poipoi, ua haere Christopher e iva matahiti e to ˈna tuaana na muri iho i to raua na metua fetii e ta raua na tamaroa toopiti i tera fare i tera fare i roto i ta ratou taviniraa Kerisetiano piri atu ia Manchester i Beretane. Ua faataa na ta tatou vea A ara mai na! i te ohipa i tupu. “I te taperaa mahana, ua haere pauroa ratou e mataitai ia Blackpool, te hoê vahi hopuraa miti fatata noa ˈtu. Tei roto ratou tooono atoa ra i na taata 12 tei pohe taue noa i roto i te hoê ati purumu, ati hoi ta te mutoi i faaau mai ‘te hoê auahi ura ra.’”

2 I te po hou te ati, ua haere te utuafare i te haapiiraa buka a te amuiraa, i reira te tauaparauraahia te tumu parau o te pohe. “E tamaiti feruriraa papu roa o Christopher,” ta to ˈna metua tane ïa i faatia. “I taua po ra, ua paraparau maitai oia no nia i te hoê ao apî e to ˈna tiaturiraa no a muri aˈe. E te aparau noa ra matou, ua parau taue mai o Christopher e: ‘Te mea faufaa i te riroraa ei Ite no Iehova, noa ˈtu e e haamauiui te pohe, ua ite tatou e e farerei â tatou taitahi i te fenua nei ia tae i te hoê mahana.’ Aita hoê o matou i manaˈo noa ˈˈe e e haamanaˈo tamau noa matou i taua mau parau ra.” *

3 Tau matahiti na mua ˈtu, i te matahiti 1940, ua faaruru te hoê Ite Auteteria, o Franz te iˈoa, i te pohe ma te tâpûhia te arapoa no to ˈna patoiraa i te taiva ia Iehova. Ua papai Franz i to ˈna metua vahine mai te hoê vahi tapearaa i Berlin e: “I ta ˈu i ite, ahiri au i horeo [i te nuu], ua rave ïa vau i te hoê hara pohe. No ˈu e mea tano ore roa ïa. Aita ïa to ˈu e tia-faahou-raa. . . . E i teie nei, to ˈu Mama here e e to ˈu mau taeae e tuahine atoa, i teie mahana, ua faaitehia mai ta ˈu utua, e eiaha outou e mǎtaˈu, e pohe te reira, e e haapohehia vau ananahi poipoi. No ǒ mai i te Atua ra to ˈu puai, hoê â e tei matau-noa-hia e te mau Kerisetiano mau atoa i tahito ra. . . . Ia mau papu outou e tae noa ˈtu i to outou poheraa, e farerei â tatou i te tia-faahou-raa. . . . E ia tae roa i te mahana, e farerei â tatou.” *

4. Eaha te faahopearaa o te mau tupuraa i faatiahia i ǒ nei i nia ia oe, e eaha ta tatou e hiˈopoa i muri iho?

4 Mea faufaa roa te tiaturiraa o te tia-faahou-raa no Christopher raua Franz. E mea mau te reira no raua. Ua putapû mau â to tatou aau i teie na aamu! Ia rahi atu â to tatou here e to tatou mauruuru no Iehova e ia puai to tatou tiaturiraa i te tia-faahou-raa, e hiˈopoa anaˈe no te aha te tia-faahou-raa e tupu ai e e nafea te reira e ohipa ˈi i nia ia tatou taitahi.

Te orama o te tia-faahou-raa i te fenua nei

5, 6. Eaha ta te orama i papaihia e te aposetolo Ioane i roto i te Apokalupo 20:12, 13 e faaite ra?

5 I roto i te hoê orama no nia i te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia ra o Iesu, ua ite te aposetolo Ioane i te tupuraa o te tia-faahou-raa i te fenua nei. ‘E ite atura vau i tei pohe ra, o te taata rii, e te feia rarahi,’ ta ˈna ïa i papai. “E ua tuu maira te miti i te feia i pohe i roto ia ˈna ra, e ua tuu maira te apoo e hade i te feia i pohe i roto ia raua ra.” (Apokalupo 20:12, 13) Noa ˈtu te tiaraa—e taata “rarahi” anei aore ra e taata “rii”—e tuu-pauroa-hia mai tei tapeahia e hade (shéol), te menema o te huitaata. I taua taime ra, e ora faahou atoa te feia i pohe i roto i te miti. E tuhaa teie tupuraa faahiahia mau o te opuaraa a Iehova.

6 E haamata te ariiraa tausani matahiti a te Mesia na roto i te ruuruuraa o Satani e to ˈna huriraa i raro i te abuso. I te roaraa o taua ariiraa ra, eita hoê noa ˈˈe taata tei faatia-faahou-hia e eita atoa tei ora ˈtu i te ati rahi e haavare-faahou-hia e Satani, no te mea eita oia e ohipa faahou mai. (Apokalupo 20:1-3) E au ra e e mea maoro roa hoê tausani matahiti no oe, no Iehova râ, e au ia i “te mahana hoê.”—Petero 2, 3:8.

7. Eaha te niu o te haavaraa i te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia?

7 Ia au i te orama, e riro te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia ei tau haavaraa. Ua papai te aposetolo Ioane e: “E ite atura . . . [v]au i tei pohe ra, o te taata rii, e te feia rarahi, i te tiaraa i mua i te Atua ra; e heua [aore ra iritihia] ihora hoi na buka ra: e heua [aore ra iritihia] ihora hoi te tahi buka, oia te buka ora ra: e haavahia ihora taua feia i pohe ra i te mau parau i papaihia i roto i taua na buka ra, i ta ratou ra mau ohipa. . . . E haavahia ihora ratou atoa i ta ratou mau ohipa.” (Apokalupo 20:12, 13) A tapao na e te niu no teie haavaraa, e ere ïa te ohipa ta te taata i rave aore ra i ore i rave hou to ˈna poheraa. (Roma 6:7) Te faataa maoti râ te reira i te mau “buka” e iritihia ˈtu a muri aˈe. Na te mau ohipa ta te hoê taata e rave i muri aˈe e haapii ai oia i te mau papai o te mau otaro e horoa i te niu no te faaoti e e papaihia anei to ˈna iˈoa i roto i “te buka ora.”

Te ‘tia-faahou-raa no te ora’ aore ra te ‘tia-faahou-raa no te haavaraa’

8. Eaha na faahopearaa e piti e vai ra no tei faatia-faahou-hia?

8 I roto i te orama a Ioane i na mua ˈtu, te faataahia ra o Iesu e tei ia ˈna ra “te taviri o te pohe e to hade.” (Apokalupo 1:18) Te tavini ra oia ei “Tumu o te ora” a Iehova, o tei horoahia ˈtu te mana no te haava i “tei ora ra e tei pohe.” (Ohipa 3:15; Timoteo 2, 4:1) E nafea o ˈna e rave ai i te reira? Ma te faaora faahou i te feia e taoto ra i roto i te pohe. “Eiaha e maere i te reira,” ta Iesu ïa i parau i te mau nahoa taata ta ˈna i poro atu, “te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i tana reo, e e haere mai i rapae.” Ua na ô â hoi oia e: “Te feia i mau na i te parau maitai ra, e tia mai ïa e rave i te ora [aore ra tia-faahou-raa no te ora]; e te feia hoi i mau na i te parau ino ra, e tia mai ïa e rave i te pohe [aore ra tia-faahou-raa no te haavaraa].” (Ioane 5:28-30) No reira, eaha te oraraa no a muri aˈe ta te mau tane e te mau vahine haapao maitai i tahito ra e tiai ra?

9. (a) I te hoˈiraa mai i te tia-faahou-raa, ma te feaa ore eaha ta e rave rahi e ite? (b) Eaha te ohipa haapiiraa rahi te ravehia?

9 Ia hoˈi mai teie feia haapao maitai i tahito ra i te tia-faahou-raa, e ite oioi ratou e i teie nei te tupu mau ra te mau parau fafau ta ratou i tiaturi na. E anaanatae mau â ratou i te iteraa e o vai te Huero a te vahine a te Atua, tei faahitihia i roto i te parau tohu matamua i roto i te Bibilia, i te Genese 3:15! E oaoa mau â ratou i te faarooraa e ua haapao maitai te Mesia i tǎpǔhia, o Iesu, e tae atu i te pohe, a horoa mai ai oia i to ˈna ora ei tusia taraehara! (Mataio 20:28) E oaoa roa te feia e farii ia ratou i te hoˈiraa mai i te ora ma te tauturu ia ratou ia taa e teie faanahoraa o te hoo, e faaiteraa ïa i to Iehova maitai rahi e aroha. Ia ite te feia i faatia-faahou-hia i ta te Basileia o te Atua e rave ra no te faatupu i te opuaraa a Iehova no te fenua, ma te feaa ore e î roa to tatou aau i te mau parau arueraa ia Iehova. E rave rahi taime maitai to ratou no te faaite i to ratou taiva ore i to ratou Metua î i te here i te raˈi e i ta ˈna Tamaiti. E oaoa te taata atoa e ora ra i te apiti atu i roto i te ohipa haapiiraa rahi no te haapii atu i te mau miria taata tei haere mai i rapae i te apoo, o te titau-atoa-hia ia farii ratou i te faanahoraa o te hoo a te Atua.

10, 11. (a) E horoa mai te Mireniuma i teihea mau ravea na te feia atoa i te fenua nei? (b) E nafea te reira e ohipa ˈi i nia ia tatou?

10 Ia tia faahou mai Aberahama, e tamahanahana-mau-hia oia i te iteraa i te oraraa mau i raro aˈe i te faatereraa o taua “oire” ra ta ˈna i tiai ru na. (Hebera 11:10) E oaoa roa ïa te taata haapao maitai ra o Ioba i tahito ra, ia ite oia e ua faaitoito to ˈna huru oraraa i te tahi atu mau tavini a Iehova o tei faaruru i te mau tamataraa o to ratou hapa ore! E e hinaaro mau â Daniela e ite i te tupuraa o te mau parau tohu ta ˈna i papai ma te faauruhia!

11 Oia mau, te feia atoa e noaa te ora i roto i te ao apî parau-tia na roto anei i te tia-faahou-raa aore ra na roto i te oraraa ˈtu i te ati rahi, e rave rahi mea ta ratou e haapii no nia i te opuaraa a Iehova no te fenua e no to ˈna mau taata. Te tiaturiraa i te oraraa mure ore e te arueraa ia Iehova e a muri noa ˈtu, papu maitai, e faariro te reira i te porotarama haapiiraa Tausani matahiti ei oaoaraa mau. Te mea faufaa roa ˈˈe râ, o ta tatou taitahi ïa e rave ia haapii tatou i tei papaihia i roto i te mau otaro. E faaohipa anei tatou i ta tatou e haapii? E feruriruri anei tatou i te reira no te faaohipa i te haamaramaramaraa faufaa roa o te haapuai ia tatou no te patoi atu i te tamataraa hopea a Satani no te faafariu ê ia tatou i te parau mau?

12. Na te aha e tauturu i te taata taitahi ia apiti hope roa i roto i te ohipa haapiiraa e te faariroraa i te fenua ei paradaiso?

12 Eiaha ia haamoe i te mau haamaitairaa faahiahia e noaa mai ia faaohipahia te mau maitai o te tusia taraehara a te Mesia. Eita te feia e ora faahou i te tia-faahou-raa e roohia i te mau huru paruparu e maˈi atoa e itehia ra i teie mahana. (Isaia 33:24) E nehenehe te taata atoa o te ao apî, e tino oraora maitai e te ea tia roa, e apiti hope roa i roto i te ohipa haapiiraa i te huru o te oraraa i teie mau miria taata te faatia-faahou-hia. E apiti atoa tera mau taata i roto i te opuaraa rahi roa ˈˈe i ore â i ravehia i te fenua nei—te faariroraa i te paraneta taatoa ei paradaiso ei arueraa ia Iehova.

13, 14. Eaha te tumu e tuuhia ˈi Satani i te tamataraa hopea, e eaha te faahopearaa e vai ra i mua ia tatou taitahi?

13 Ia tuuhia Satani mai roto mai i te abuso no te tamataraa hopea, e tamata â oia i te haavare i te mau taata. Ia au i te Apokalupo 20:7-9, e faaû te mau ‘nunaa i vare’ aore ra pǔpǔ taata, tei riro i te faahemaraa ino a Satani i te haavaraa no te haamouraa: ‘Ua mairi maira te auahi no nia i te raˈi ra, pau roa aˈera ratou.’ No te feia i rotopu ia ratou tei faatia-faahou-hia i te roaraa o te Mireniuma, na roto i teie haamouraa ua noaa ïa ia ratou te hoê tia-faahou-raa no te haavaraa faautuaraa. Taa ê atu i te reira, e noaa ïa i te feia hapa ore tei faatia-faahou-hia te ô o te ora mure ore. Oia mau, e riro to ratou tia-faahou-raa ei ‘tia-faahou-raa no te ora.’—Ioane 5:29.

14 E nafea te tiaturiraa i te tia-faahou-raa e nehenehe ai e tamahanahana ia tatou i teie nei atoa? Te mea faufaa roa ˈtu â, e mea tia ia aha tatou ia noaa mau â ia tatou ta ˈna mau haamaitairaa no a muri aˈe?

Te mau haapiiraa ta tatou e huti mai i teie nei

15. E nafea te tiaturi i te tia-faahou-raa e nehenehe ai e tauturu i teie mahana?

15 Aita i maoro aˈenei ua pohe paha tei herehia e oe e te faaruru nei paha oe i te faaauraa rahi ta teie poheraa e hopoi mai. E tauturu te tiaturiraa o te tia-faahou-raa ia noaa ia oe te hoê hau e te hoê puai i roto ia oe tei ore e itehia e te feia aore i ite i te parau mau. “Aita vau i hinaaro e ia ore outou ia ite i te parau mau i te feia i mairi i te taoto nei,” ta Paulo ïa i tamahanahana i to Tesalonia, “ia ore hoi outou ia taiâ, mai te tahi pae aore o ratou tiairaa.” (Tesalonia 1, 4:13) Te ite ra anei oe ia oe iho i roto i te ao apî, i te ite–mata-raa ˈtu i te tia-faahou-raa? Mai te peu e e, ia tamahanahanahia ïa oe i teie nei ma te feruriruri i te tiaturiraa ia farerei â oe i tei herehia e oe.

16. Eaha paha to oe huru ia tupu te tia-faahou-raa?

16 Te mauiui nei paha oe i te mau faahopearaa i te pae tino o te orure hau a Adamu, peneiaˈe na roto i te hoê maˈi pohe. Eiaha e vaiiho i te ahoaho ta teie maˈi e hopoi mai ia haamoe oe i te tiaturiraa oaoa e e faatia-faahou-hia oe iho e e ora faahou mai oe e te hoê tino apî e te itoito i roto i te ao apî. E ia araara mai to mata e ia ite atu oe i te mau mata oaoa e ru ra i te apiti atu ia oe i to ratou oaoaraa i to oe tia-faahou-raa, e haamauruuru mau â oe i te Atua no to ˈna aroha hamani maitai.

17, 18. E mea tia ia haamanaˈo tatou i teihea na haapiiraa e piti?

17 I teie area taime, e hiˈopoa anaˈe e piti haapiiraa e mea tia ia haamanaˈo tatou. Te hoê, o te faufaaraa ïa o te taviniraa ia Iehova ma te nephe taatoa i teie atoa nei. Ma te pee i to tatou Fatu, i te Mesia ra o Iesu, e faaite papu to tatou oraraa haapae i to tatou here no Iehova e no to tatou taata-tupu. Mai te peu e e erehia tatou i ta tatou imiraa aore ra i to tatou tiamâraa no te patoiraa aore ra no te hamani-ino-raa, e faaoti tatou e mau papu noa i roto i te faaroo noa ˈtu eaha te huru o te mau tamataraa ta tatou e faaruru. Ia haamǎtaˈu te feia patoi ia haapohehia tatou, i reira te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e tamahanahana ˈi e e haapuai ai ia vai taiva ore noa tatou ia Iehova e i ta ˈna Basileia. Oia mau, na roto i to tatou itoito rahi i te pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ e noaa ˈi te tiaturiraa o te mau haamaitairaa mure ore ta Iehova i haapao no te feia parau-tia.

18 E taaihia te piti o te haapiiraa i to tatou huru ia faaruru tatou i te mau faahemaraa o te tino hara. E haapuai to tatou ite i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e to tatou mauruuru no to Iehova maitai rahi i ta tatou faaotiraa e mau papu noa i roto i te faaroo. “Eiaha e hinaaro i teie nei ao, e te mau mea atoa o teie nei ao,” ta te aposetolo Ioane ïa i faaara. “O te taata i hinaaro i teie nei ao, e te mau mea atoa, aore te hinaaro i te Metua ra i roto ia ˈna. O te mau mea atoa o teie nei ao, o te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei, e ere ïa i to ǒ mai i te Metua ra, no teie nei ao anaˈe ïa. E te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” (Ioane 1, 2:15-17) E iti mai te umeraa o te nounou taoˈa a teie nei ao i nia ia tatou ia faaau tatou i te reira i “te ora [mau].” (Timoteo 1, 6:17-19; MN) Mai te peu e e faahemahia tatou ia rave i te morare ore, e patoi uˈana tatou. Ua ite tatou e mai te peu e e pohe tatou hou Aramagedo, e nehenehe te hoê haerea ino tamau au-ore-hia e Iehova e tuu ia tatou i roto i te hoê â tupuraa e to te feia aita to ratou e tiaturiraa o te tia-faahou-raa.

19. Eiaha ia moehia ia tatou i teihea fanaˈoraa taa ê faito ore?

19 Hau roa ˈtu â, eiaha roa ia moehia ia tatou te fanaˈoraa taa ê faito ore e faaoaoa i te aau o Iehova i teie nei e a muri noa ˈtu. (Maseli 27:11) E faaite to tatou haapao maitai e tae roa ˈtu i te pohe aore ra to tatou hapa ore tamau e tae roa ˈtu i te hopea o teie faanahoraa ino, e te tia ra tatou i te pae o Iehova no nia i te tumu parau o te mana arii o te ao taatoa. E oaoa mau ïa tatou i te oraraa i roto i te paradaiso fenua ma te ora ˈtu anei i te ati rahi aore ra ma te ite i te semeio o te tia-faahou-raa.

Te haamâharaa i to tatou mau hiaai

20, 21. Na te aha e tauturu ia tatou ia tapea noa i to tatou haapao maitai noa ˈtu e aita ta tatou mau uiraa no nia i te tia-faahou-raa i pahonohia ˈtura? A faataa.

20 Aita i pahonohia ˈtura ta tatou mau uiraa atoa ia tatou i tauaparau no nia i te tia-faahou-raa. E nafea Iehova e faanaho ai i te mau mea no te feia faaipoipo ia pohe ratou? (Luka 20:34, 35) E tupu anei te mau tia-faahou-raa i te vahi i pohe ai te taata? E ora faahou anei te feia i faatia-faahou-hia no te faaea i pihai iho i to ratou utuafare? E rave rahi atu â uiraa no nia i te mau faanahoraa no te tia-faahou-raa aita i pahonohia ˈtura. Noa ˈtu râ, e mea tia ia haamanaˈo noa tatou i ta Ieremia mau parau: “Maitai to Iehova i te taata i tiai ia ˈna ra, i te [nephe] i imi ia ˈna ra; e mea maitai ia tiaturi atu â oia e ia tiai maite i te ora na Iehova.” (Oto o Ieremia 3:25, 26; MN) I te tau faataahia e Iehova, e faaitehia te mau mea atoa no to tatou mauruuru rahi roa ˈˈe ïa. No te aha tatou e nehenehe ai e papu i te reira?

21 A feruriruri i te mau parau faauruhia a te taata papai salamo ia ˈna i himene ia Iehova e: “Te heheu nei oe i to rima, e te haamâha nei i te hiaai o te mau mea ora atoa nei.” (Salamo 145:16) A paari ai tatou, e taui to tatou mau hiaai. Te mea o ta tatou i tiaturi i to tatou tamarii-rii-raa e ere ïa i ta tatou e hiaai nei i teie mahana. E ohipa mai tei orahia na e tatou e ta tatou atoa mau tiaturiraa i nia i ta tatou hiˈoraa i te huru oraraa. Noa ˈtu â ïa te huru o to tatou mau hiaai tano i roto i te ao apî, e haamâha mau iho â Iehova i te reira.

22. No te aha e tumu papu ai ta tatou no te arue ia Iehova?

22 Te mea faufaa, ia haapao maitai tatou taitahi i teie nei. “E e titauhia hoi te tiaau nei, ei taata haapao mau.” (Korinetia 1, 4:2) E mau tavini ïa tatou no te parau apî maitai hanahana o te Basileia o te Atua. E tauturu ta tatou pororaa ma te tuutuu ore i teie parau apî maitai i te feia atoa ta tatou e farerei ia tatou ia faaea noa i nia i te eˈa e aratai i te ora. A haamanaˈo noa i te mea e “e tau e [e tupuraa manaˈo-ore-hia]” to tatou atoa. (Koheleta 9:11; MN) No te faaiti i te tahi noa ˈˈe ahoaho faufaa ore no te huru papu ore o te oraraa, a tapea maite i te tiaturiraa hanahana o te tia-faahou-raa. Ia papu ia oe e e pohe oe hou te omuaraa o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia, e nehenehe ïa oe e tamahanahanahia i te ite-papu-raa e e tae mai taua tamǎrûraa ra. I to Iehova tau e nehenehe ai oe e faahiti i ta Ioba i parau na i te Atua Poiete e: “Na oe tiaoro mai, e na ˈu e parau atu ia oe.” Ia aruehia Iehova, o te hinaaro ra e faaora faahou i te feia atoa ta ˈna e haamanaˈo!—Ioba 14:15.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no Atopa 1988, api 25, neneihia e te mau Ite no Iehova.

^ Les Témoins de Jéhovah: Prédicateurs du Royaume de Dieu, api 662, neneihia e te mau Ite no Iehova.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E haavahia te taata i te roaraa o te Mireniuma i nia i teihea niu?

• No te aha e noaa ˈi ia vetahi ‘te hoê tia-faahou-raa no te ora’ e i te tahi atu ‘te hoê tia-faahou-raa no te haavaraa’?

• E nafea te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e nehenehe ai e tamahanahana ia tatou i teie nei?

• E nafea te mau parau o te Salamo 145:16 e tauturu ai ia tatou i mua i te mau uiraa no nia i te tia-faahou-raa aita i pahonohia ˈtura?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 27]

E nafea te tiaturi o te tia-faahou-raa e nehenehe ai e tauturu ia tatou i teie nei?