Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘A faaoromai maite i te ino’

‘A faaoromai maite i te ino’

‘A faaoromai maite i te ino’

“E ore . . . te tavini o te Fatu nei e tia ia mârô; ia mârû râ oia i te taata atoa nei, . . . [ma] te faaoromai maite i te ino.”—TIMOTEO 2, 2:24.

1. Ia haere tatou i roto i te taviniraa Kerisetiano, no te aha tatou e farerei ai i te tahi taime i te taata o te paraparau iria mai?

 E NAFEA outou ia faaû outou i te feia i au ore ia outou aore ra i te mea ta outou e faahohoˈa ra? I roto i ta ˈna faataaraa o te anotau hopea, ua faaite atea te aposetolo Paulo e e riro te taata ei ‘faaino, ei pari haavare noa, ei haapao ore, ei iria.’ (Timoteo 2, 3:1-5, 12) E farerei paha outou i tera mau taata i roto i ta outou taviniraa aore ra i roto i te tahi atu mau ohipa.

2. Eaha te mau irava o te nehenehe e tauturu ia tatou ia haa ma te paari i nia i te mau taata o te paraparau iria mai?

2 E ere o te taata atoa o te parau iria ra o te ore e anaanatae i te mea tia. E turai paha te fifi ino mau aore ra te inoino uˈana i te taata ia paraparau iria mai noa ˈtu o vai te haaati ra ia ratou. (Koheleta 7:7) E haa e rave rahi mai tera no te mea te ora ra e te ohipa ra ratou i roto i te hoê vahi e mea matauhia ia parau ino. E ere no te reira e farii ai tatou ei Kerisetiano i tera huru paraparau, teie râ e tauturu te reira ia tatou ia taa no te aha te tahi atu mau taata e na reira ˈi. Eaha te titauhia ia tatou i mua i te parau iria? Te na ô ra te Maseli 19:11 e: “Na te haapao o te taata e ore e riri vave ai.” E te faaara maira te Roma 12:17, 18 e: “Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei. . . . Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei.”

3. E nafea te hau e taaihia ˈi i roto i te poroi ta tatou e poro ra?

3 Mai te peu e e feia hau mau tatou, e ite-papu-hia te reira i roto i te huru ta tatou e faaite. E itehia te reira i roto i ta tatou e parau ra e e rave ra, i nia atoa paha i to tatou hohoˈa mata e i roto i te taˈiraa o to tatou reo. (Maseli 17:27) A tono ai oia i ta ˈna mau aposetolo no te poro, ua aˈo Iesu ia ratou e: “E ia tomo atu outou i roto i te fare, a faaora ˈtu i taua fetii ra. E te au ra taua fetii ra, o te ora ta outou i hinaaro no ratou ra, e tae ïa i nia ia ratou: ia ore râ ia au, e hoˈi mai ïa ora i nia ia outou iho.” (Mataio 10:12, 13) E parau apî maitai te poroi ta tatou e afai ra. Te parau ra te Bibilia i te reira ‘te evanelia o te hau,’ ‘te evanelia o te aroha o te Atua,’ e “te evanelia o te basileia.” (Ephesia 6:15; Ohipa 20:24; Mataio 24:14) Ta tatou fa, e ere ïa i te faahaparaa i te mau tiaturiraa o te tahi atu taata aore ra i te mǎrôraa i to ˈna mau manaˈo, teie râ o te faaiteraa ia ˈna i te parau apî maitai no roto mai i te Parau a te Atua.

4. Eaha ta outou e nehenehe e parau ia na ôhia mai e “Aita vau e anaanatae ra” hou outou e parau atoa ˈi i te tumu o to outou tere?

4 Ma te ore e faaroo mau, e na ô taue mai paha te fatu fare e, “Aita vau e anaanatae ra.” I roto i te tupuraa e rave rahi, e nehenehe e parau e, “Ua hinaaro vau e taio noa i teie irava poto no roto mai i te Bibilia.” Eita paha oia e patoi i te reira. I roto i te tahi atu mau tupuraa, e mea tano paha ia parau e: “Ua hinaaro vau e paraparau ia oe no nia i te hoê tau e ore roa ˈi te parau-tia ore e e haapii ai te mau taata atoa i te here te tahi i te tahi.” Mai te peu e eita te fatu fare e faaite oioi i te hinaaro e ite atu â, e nehenehe outou e parau faahou e: “E ere râ paha teie te taime tano no oe.” Noa ˈtu e e ere ta te fatu fare i te pahonoraa hau, e mea tia anei ia faaoti tatou e ‘e ore e au’ ia ˈna? No nia i te huru o te taata, a haamanaˈo i te aˈoraa bibilia ia ‘mǎrû i te taata atoa nei, ma te faaoromai maite i te ino.’—Timoteo 2, 2:24.

Taata faatura ore, aratai-hape-hia râ

5, 6. Mea nafea to Saulo haaraa i nia i te mau pǐpǐ a Iesu, e no te aha oia i ohipa ˈi mai tera?

5 I te senekele matamua, ua matau-maitai-hia te taata ra o Saulo te iˈoa, no ta ˈna paraparau faatura ore, no to ˈna atoa haerea haavî uˈana. Te na ô ra te Bibilia e ‘ua rahi ta ˈna parau haamǎtaˈu e te taparahi i te mau pǐpǐ a te Fatu.’ (Ohipa 9:1, 2) I muri aˈe, ua faˈi oia e ua riro oia ‘ei faaino e te hamani ino e ei taata [faatura ore].’ (Timoteo 1, 1:13; MN) Noa ˈtu e ua riro mai paha te tahi o to ˈna mau fetii ei Kerisetiano, ua parau oia no nia i to ˈna iho haerea i nia i te mau pǐpǐ a te Mesia e: “No te rahi o to ˈu riri ia ratou, hamani ino atura vau ia ratou e tae noa ˈtura i te oire ěê ra.” (Ohipa 23:16; 26:11; Roma 16:7, 11) Aita roa e haapapuraa e ua tamata te mau pǐpǐ i te faaô ia Saulo i roto i te mârôraa i mua i te taata a haa noa ˈi oia mai tera te huru.

6 No te aha Saulo i na reira ˈi? Tau matahiti i muri aˈe, ua papai oia e: “[Ua] na reira maua noa vau no te faaroo ore.” (Timoteo 1, 1:13) E Pharisea oia, o tei haapiihia ‘i te ture a te hui metua.’ (Ohipa 22:3) Noa ˈtu e e feruriraa aano to Gamaliela, te orometua haapii a Saulo ra, e taata manaˈo etaeta te tahuˈa rahi ra o Kaiapha, ta Saulo i amui atu. O Kaiapha te upoo i roto i te opuaraa ino o tei aratai i te haapoheraa o Iesu Mesia. (Mataio 26:3, 4, 63-66; Ohipa 5:34-39) I muri aˈe i te reira, ua rave Kaiapha e ia papu ia ˈna e ua rutuhia te mau aposetolo a Iesu, e ua aˈo etaeta ia ratou ia faaea i te poro ma te iˈoa o Iesu. Ua peretiteni Kaiapha i te hoê putuputuraa putapû a te Sunederi i reira to Setephano hopoi-ê-raahia ia pehihia i te ofai. (Ohipa 5:27, 28, 40; 7:1-60) Ua mataitai Saulo i te pehiraa, e ua faatia Kaiapha ia ˈna ia tutava ˈtu â i te haapohe i te mau pǐpǐ a Iesu ma te haru ia ratou i Damaseko. (Ohipa 8:1; 9:1, 2) I raro aˈe i teie mana, ua manaˈo Saulo e ua haapapu to ˈna haerea i te itoito rahi no te Atua, tera râ, ua ere iho â oia i te faaroo mau. (Ohipa 22:3-5) Ei faahopearaa, aita ˈtura Saulo i ite e o Iesu te Mesia mau. Ua taa râ ia Saulo e mea atâta to ˈna haerea i to Iesu tei faatiahia paraparau-semeio-raa mai ia ˈna i nia i te purumu e haere tia ˈtu i Damaseko.—Ohipa 9:3-6.

7. Eaha tei tupu i nia ia Saulo i to ˈna farereiraa ia Iesu i nia i te purumu e haere tia ˈtu i Damaseko?

7 I muri iti noa ˈˈe i te reira, ua tonohia te pǐpǐ ra o Anania ia horoa i te faaiteraa ia Saulo. E anaanatae anei outou i te haere e i te horoa i te faaiteraa ia ˈna? Ua taiâ Anania, ua paraparau mǎrû râ oia ia Saulo. Ua taui te haerea o Saulo i muri aˈe i to ˈna farerei-semeio-raa ia Iesu i nia i te purumu e haere tia ˈtu i Damaseko. (Ohipa 9:10-22) Ua matauhia ˈtura oia mai te aposetolo Paulo, te hoê mitionare Kerisetiano itoito rahi.

Taata mǎrû, itoito râ

8. Mea nafea to Iesu faaiteraa i te huru o to ˈna Metua i nia i te mau taata o tei rave i te mau ohipa ino?

8 E taata poro itoito rahi i te Basileia o Iesu e mea mǎrû oia e te itoito râ i roto i to ˈna mau taairaa e te taata. (Mataio 11:29) Ua faaite oia i te huru feruriraa o to ˈna Metua i te raˈi, o te aˈo ra i te paieti ore ia fariu ê i to ratou mau haerea ino. (Isaia 55:6, 7) I roto i te haaraa i nia i te feia hara, ua tapao Iesu i te taime i tupu ai te hoê tauiraa maitai, e ua faaitoito oia i tera mau taata. (Luka 7:37-50; 19:2-10) Aita Iesu i haava ia vetahi ê i nia i te huru rapaeau, ua pee râ i te aau maitai o to ˈna Metua, te faaoromai maite e te mǎrû ma te tiaturi e e aratai ia ratou i te tatarahapa. (Roma 2:4, MN) O te hinaaro o Iehova ia tatarahapa e ia faaorahia te mau huru taata atoa e tia ˈi.—Timoteo 1, 2:3, 4.

9. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai i te tupuraa te Isaia 42:1-4 i nia ia Iesu?

9 Ma te faaite i to Iehova manaˈo ia Iesu Mesia, te faahiti ra te papai Evanelia ra o Mataio i teie mau parau tohu e: “Inaha tau tavini, tei haapaohia e au ra; tau here e au maite ai tau aau: e tuu roa ˈtu vau i tau [v]arua i nia iho ia ˈna, e na ˈna e tuu atu i te ture i te mau Etene. E ore oia e mârô, e ore hoi e pii, e e ore hoi to ˈna reo e itea i te mau aroâ. Te aeho paruparu ra e ore oia e ofati; e te mori ama mohimohi ra e ore oia e tinai, e ia faatupu roa oia i ta ˈna ra mau ture. E e tiaturi atoa te mau Etene i to ˈna ra iˈoa.” (Mataio 12:17-21; MN; Isaia 42:1-4) Ia au i teie mau parau tohu, aita Iesu i apiti i roto i te mau parau aimârôraa maniania. I raro aˈe atoa i te faaheporaa, ua parau oia i te parau mau ma te ravea e putapû ai te feia aau haavare ore.—Ioane 7:32, 40, 45, 46.

10, 11. (a) Noa ˈtu e to rotopu te mau Pharisea i te feia patoi faahapa hua a Iesu, no te aha oia i horoa ˈi i te faaiteraa ia vetahi o ratou? (b) Teihea huru pahonoraa ta Iesu i horoa i te tahi taime i te feia patoi, eaha râ ta ˈna i ore i rave?

10 I te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua paraparau Iesu i te Pharisea e rave rahi. Noa ˈtu e ua tutava vetahi o ratou i te râmâ ia ˈna i roto i ta ˈna paraparauraa, aita Iesu i faaoti e e mau manaˈo turai iino to ratou atoa. E au ra e ua hinaaro o Simona, te hoê Pharisea faahapahapa, e hiˈopoa maitai ia Iesu e ua titau manihini ia ˈna ia haere mai e tamaa. Ua farii Iesu i te titau-manihini-raa e ua horoa oia i te faaiteraa i te feia i tae mai. (Luka 7:36-50) I te tahi atu taime, ua haere omoe mai te hoê Pharisea tiaraa teitei o Nikodemo te iˈoa ia Iesu ra i te po. Aita Iesu i faahapa ia ˈna i te tiairaa e ua poiri. Ua horoa râ oia i te faaiteraa ia Nikodemo no nia i te aroha ta te Atua i faaite i te tonoraa mai i ta ˈna Tamaiti no te faaora i te feia o te faatupu i te faaroo. Ua faaite maitai atoa Iesu i te faufaaraa ia auraro i ta te Atua faanahoraa. (Ioane 3:1-21) I muri aˈe, ua paraparau Nikodemo no Iesu i te faainoraahia te hoê parau maitai no nia ia Iesu e te tahi atu mau Pharisea.—Ioane 7:46-51.

11 Ua ite Iesu i te haavarevare o te feia o te tamata ra i te totoa ia ˈna. Aita oia i faatia i te feia patoi ia aratai ia ˈna i roto i te mau mârôraa faufaa ore. Ia tano râ, ua horoa oia i te mau pahonoraa poto e te puai ma te faahiti i te hoê faaueraa tumu, ma te faaohipa i te hoê faahohoˈaraa, aore ra ma te horoa i te hoê irava. (Mataio 12:38-42; 15:1-9; 16:1-4) I te tahi atu mau taime, aita noa Iesu i pahono ua ite-anaˈe-hia e ere iho â i te mea faufaa ia na reira.—Mareko 15:2-5; Luka 22:67-70.

12. Noa ˈtu e ua tuôhia oia, mea nafea to Iesu neheneheraa e tauturu i te taata?

12 I te tahi taime, ua tuôhia Iesu e te taata o tei uruhia i te mau varua faufau. Ia tupu te reira, ua faaoromai maite oia e ua faaohipa atoa i to ˈna mana no ǒ i te Atua ra no te tamahanahana. (Mareko 1:23-28; 5:2-8, 15) Mai te peu e e riri te tahi mau taata e e tuô mai a haere ai tatou i roto i te taviniraa, e titauhia ia faaoromai maite atoa tatou, e ia tutava tatou i te faatitiaifaro i te tupuraa ma te mǎrû e te faatano i te parau e tia ˈi.—Kolosa 4:6.

I roto i te utuafare

13. No te aha te mau taata i te tahi mau taime e patoi ai i te hoê melo utuafare o te haamata ra i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova?

13 E pinepine e ite-roa ˈˈe-hia te faufaaraa no te mau pǐpǐ a Iesu ia faaoromai maite ratou i roto i te utuafare. E hinaaro rahi te hoê taata o tei putapû roa te aau i te parau mau bibilia ia farii atoa to ˈna utuafare. Mai ta Iesu râ i parau, e riri mai paha te mau melo o te utuafare. (Mataio 10:32-37; Ioane 15:20, 21) Ua rau te mau tumu o te reira. Ei hiˈoraa, e nehenehe te mau haapiiraa bibilia e tauturu ia tatou ia riro ei taata haavare ore, te haapao, e te faatura, te haapii atoa ra te mau Papai e i roto i te mau tupuraa atoa e hopoia rahi aˈe ta tatou i mua i to tatou Atua Poiete. (Koheleta 12:1, 13; Ohipa 5:29) E riri mai paha te hoê melo utuafare o te manaˈo ra e te ere ra oia i to ˈna mana no to tatou hapa ore ia Iehova. Ia faaû i te hoê fifi, auê ïa te faufaaraa ia pee tatou i to Iesu hiˈoraa i te faaoromai-maite-raa!—Petero 1, 2:21-23; 3:1, 2.

14-16. Eaha tei hopoi mai i te mau tauiraa i roto ia vetahi o tei patoi i mutaa iho i to ratou mau melo utuafare?

14 E rave rahi o te tavini ra ia Iehova i teie nei e hoa faaipoipo aore ra e melo utuafare ê atu to ratou o tei patoi i te mau tauiraa ta ratou i rave ia ratou i haamata i te haapii i te Bibilia. Ua faaroo paha te feia patoi i te mau parau faaino no nia i te mau Ite no Iehova, e peneiaˈe ua mǎtaˈu ratou e e mana au ore ta ratou e faatupu i nia i te utuafare. Eaha tei turai ia ratou ia taui i to ratou huru? I roto i te tupuraa e rave rahi, o te hiˈoraa maitai te tumu rahi. No te mea ua faaohipa te taata tiaturi aueue ore i te aˈoraa bibilia—ma te haere tamau i te mau putuputuraa Kerisetiano e ma te apiti i roto i te taviniraa a amo atoa ˈi oia i te mau hopoia utuafare e ma te faaoromai maite i mua i te parau iria—i te tahi mau taime ua iti mai te mau patoiraa a te utuafare.—Petero 1, 2:12.

15 Ua patoi atoa paha te hoê taata i te faaroo i te mau faataaraa atoa no roto mai i te Bibilia no te manaˈo oti noa aore ra te teoteo. E parau mau te reira no te hoê taata i te mau Hau Amui no Marite o tei parau e ua riro oia ei taata paturu roa i te here aiˈa. I te hoê taime, tei te hoê tairururaa ta ˈna vahine, ua ohi pauroa oia i to ˈna ahu e ua faarue i te fare. I te tahi atu taime, ua faarue oia i te fare e te hoê pupuhi e ua haamǎtaˈu e haapohe ia ˈna iho. Ua pari te tane i te haapaoraa a ta ˈna vahine no to ˈna haerea maamaa atoa. Ua tutava râ te vahine i te faaohipa maite i te aˈoraa bibilia. E 20 matahiti i muri aˈe i to ˈna riroraa ei Ite no Iehova, ua na reira atoa te tane. I Albanie, ua riri roa te hoê vahine no te mea ua haapii ta ˈna tamahine i te Bibilia e te mau Ite no Iehova e ua bapetizohia ˈtura oia. Ahuru ma piti taime to te metua vahine tuinoraa i ta ta ˈna tamahine Bibilia. E i te hoê mahana ua tatara oia i te Bibilia apî ta ta ˈna tamahine i vaiiho i nia i te hoê airaa maa. Ma te tumu ore, ua matara te reira i te Mataio 10:36, e ua ite atura te metua vahine e no ˈna te mea i parauhia. No to ˈna râ tapitapi i te maitai o ta ˈna tamahine, ua apee te metua vahine ia ˈna i te pahi a reva ai ta ˈna tamahine na muri te tahi atu mau Ite no Iehova i te hoê tairururaa i Italia. I to te metua vahine iteraa i te here, te mau tauahiraa, e te ataata o te pǔpǔ e te faarooraa i ta ratou ata oaoa, ua taui aˈera to ˈna huru aau. Aita i maoro i muri aˈe i te reira, ua farii oia i te haapii i te Bibilia. I teie mahana, te tutava ra oia i te tauturu ia vetahi ê o tei patoi na i te omuaraa.

16 Hoê hiˈoraa, ua faahapa uˈana te hoê tane i ta ˈna vahine ma te tipi i te rima, a haafatata ˈi oia i te Piha a te Basileia. Ua pahono mǎrû te vahine e: “A tomo i roto i te Piha a te Basileia, e a hiˈo na.” Ua na reira oia, e i muri aˈe, ua riro mai oia ei matahiapo.

17. Mai te peu e e mea umeume te tupuraa i te tahi mau taime i roto i te hoê utuafare Kerisetiano, eaha te irava a te mau Papai o te nehenehe e tauturu?

17 Noa ˈtu e e Kerisetiano te taata atoa o to outou utuafare, te vai ra paha te mau taime e mea umeume te tupuraa utuafare e e mea iria atoa te mau parau no te tia ore o te taata. E mea tano ia tapao e ua aˈohia te mau Kerisetiano i Ephesia i tahito ra e: “Ia haapae-roa-hia te mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino, e te tairoiro, eiaha roa atoa ïa.” (Ephesia 4:31) E au ra e na te tupuraa i haaati i te mau Kerisetiano i Ephesia, to ratou iho tia ore, e i roto i te tahi mau tupuraa, to ratou huru oraraa i te matamua ra i faahema ia ratou. Eaha te tauturu ia ratou ia taui? Ua titauhia “ia faaapîhia [ratou] i roto i te puai e turai ra i to [ratou] huru feruriraa.” (Ephesia 4:23, MN) A haapii ai ratou i te Parau a te Atua, a feruriruri ai ia nafea te reira ia ohipa i nia i to ratou oraraa e tia ˈi, a amuimui ai e te mau hoa Kerisetiano, e a pure ai ma te aau tae, e ite-roa-hia ˈtu â te hotu a te varua o te Atua i roto i to ratou oraraa. E haapii ratou ‘ia hamani maitai ratou ia ratou iho, ma te [aumihi î i te here], ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi, mai ta te Atua i faaore mai i ta ratou i te Mesia ra.’ (Ephesia 4:32; MN) Noa ˈtu eaha ta vetahi ê e rave paha, e mea tia ia faaoromai maite tatou, ma te riro ei taata hamani maitai, aumihi, e te faaore i te hara. Oia mau, “eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei.” (Roma 12:17, 18) O te faaiteraa i te aroha mau ma te pee i te Atua, te ohipa tia noa ïa ia rave e tia ˈi.—Ioane 1, 4:8.

Aˈoraa no te mau Kerisetiano atoa

18. No te aha e mea tano ai te aˈoraa i roto i te Timoteo 2, 2:24 no te hoê matahiapo i Ephesia i tahito ra, e e nafea te mau Kerisetiano atoa e nehenehe ai e faufaahia i te reira?

18 E au te aˈoraa ia ‘faaoromai maite tatou i te ino’ i te mau Kerisetiano atoa. (Timoteo 2, 2:24) Ua faatae-na-mua-hia râ te reira ia Timoteo ra o tei hinaaro i te reira ia ˈna i tavini ei matahiapo i Ephesia. I roto i te amuiraa, ua faaite roa ˈtu vetahi ma te huna ore i to ratou mau manaˈo e ua haapii i te mau haapiiraa hape. No te mea aita ratou i maramarama roa ino i te fa o te Ture a Mose, aita ratou i taa maitai i te faufaaraa o te faaroo, te aroha, e te hoê manaˈo haava maitai. Ua faatupu te teoteo i te peapea i to ratou aimârôraa i nia i te mau parau, ma te ore e taa i te manaˈo faufaa roa o te mau haapiiraa a te Mesia e te faufaaraa o te paieti i te Atua. No te faatitiaifaro i teie tupuraa, e mea tia ia turu maite Timoteo i te parau mau bibilia ma te haa mǎrû râ i nia i to ˈna mau taeae. Mai te mau matahiapo no teie tau, ua ite oia e aita oia i fatu i te nǎnǎ e ua tia ia haa oia i nia ia vetahi ê na roto i te hoê ravea o te paturu i te aroha Kerisetiano e te auhoêraa.—Ephesia 4:1-3; Timoteo 1, 1:3-11; 5:1, 2; 6:3-5.

19. No te aha e mea faufaa ˈi no tatou paatoa ia “imi i te haehaa”?

19 Te aˈo ra te Atua i to ˈna nunaa ia “imi i te haehaa.” (Zephania 2:3) Te faaite ra te taˈo Hebera “haehaa” i te hoê huru o te tauturu i te hoê taata ia faaoromai i te faainoraa, ma te riri ore e ma te tahoo ore. Ia ani ïa tatou ma te aau tae i te tauturu a Iehova ia nehenehe tatou e faaoromai maite e e tia ˈtu no ˈna ma te au, i roto atoa i te mau tupuraa fifi.

Eaha ta outou i haapii?

• Ia faaû outou i te parau faatura ore, eaha te mau irava o te nehenehe e tauturu ia outou?

• No te aha Paulo i haa ˈi ma te faatura ore?

• E nafea te hiˈoraa o Iesu e tauturu ai ia tatou ia haa ma te au i nia i te mau huru taata atoa?

• Eaha te mau maitai e noaa mai na roto i te faaoromai-maite-raa i roto i ta tatou paraparauraa i te fare?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 12]

Noa ˈtu te roo o Saulo, ua hamani maitai Anania ia ˈna

[Hohoˈa i te api 15]

E nehenehe te hoê Kerisetiano e amo ra ma te haapao maitai i te mau hopoia e faaiti mai i te patoiraa a te utuafare

[Hohoˈa i te api 16]

E paturu te mau Kerisetiano i te aroha e te auhoêraa