Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tiai Iehova i te feia e tiaturi ia ˈna

E tiai Iehova i te feia e tiaturi ia ˈna

E tiai Iehova i te feia e tiaturi ia ˈna

“Na to [aau aroha] e to parau mau e tiai [tamau] mai ia ˈu.”—SALAMO 40:11; MN.

1. Eaha ta te arii o Davida i ani ia Iehova, e mea nafea taua aniraa ra i te fariiraahia i teie nei â?

 ‘UA TIAI maite atura te arii o Iseraela i tahito ra o Davida ia Iehova’ e ua tae roa oia i te parau e ‘ua fariu maira Iehova ia ˈna ra, e ua faaroo i ta ˈna pure.’ (Salamo 40:1) Pinepine oia iho i te ite e ua tiai Iehova i te feia e here ra ia ˈNa. E nehenehe ïa Davida e ani ia tiai tamau mai Iehova ia ˈna. (Salamo 40:11; MN) Tei rotopu o Davida i te mau tane e te mau vahine haapao maitai o tei fafauhia ˈtu i “te hoê tia-faahou-raa maitai roa,” e i teie nei â tei te vahi papu o Davida i roto i te mehara o Iehova ei taata e noaa ia ˈna taua utua ra. (Hebera 11:32-35, MN) Ua haapapuhia ïa to ˈna ora no a muri aˈe ma te ravea maitai roa ˈˈe. Ua papaihia to ˈna iˈoa i roto i te “buka manaˈoraa” a Iehova.—Malaki 3:16.

2. E nafea te mau Papai e tauturu ai ia taa tatou i te auraa o te parau tiaihia e Iehova?

2 Noa ˈtu e ua ora te feia haapao maitai i faahitihia i roto i te Hebera pene 11 hou Iesu Mesia a parahi mai ai i te fenua nei, ua ora râ ratou ia au i ta Iesu i haapii i te na ôraa e: “O te nounou i to ˈna ora ua ere ïa i te ora, e te ore e hinaaro i to ˈna ora i teie nei ao, ei ora mure ore ïa to ˈna i te ao a muri nei.” (Ioane 12:25) No reira, e ere roa ˈtu te auraa o te tiaihia e Iehova e, eita roa te hoê e haamauiuihia aore ra e hamani-ino-hia. Teie te auraa, e paruruhia te hoê taata i te pae varua ia nehenehe oia e tapea i te hoê tiaraa maitai roa i mua i te Atua.

3. Eaha te haapapuraa e vai ra e ua tiaihia te Mesia ra o Iesu e Iehova, e eaha te faahopearaa?

3 Ua roohia Iesu iho i te hamani-ino-raa uˈana e te faahaparaa, e i te pae hopea ua manuïa to ˈna mau enemi i to ratou tuuraa ia ˈna i te hoê pohe haama roa e te mauiui rahi. Aita râ te reira e patoi ra i ta te Atua i fafau e tiai i te Mesia. (Isaia 42:1-6) Te haapapu ra to Iesu tia-faahou-raa i te toru o te mahana i muri aˈe i to ˈna poheraa haama rahi e ua faaroo Iehova i ta ˈna pure e tauturu ia ˈna—mai ia Iehova i faaroo i ta Davida pure. Ei pahonoraa, ua horoa Iehova i te puai ia Iesu ia vai hapa ore noa. (Mataio 26:39) I te mea e ua tiaihia oia, ua noaa ia Iesu te pohe-ore-raa i te raˈi, e e tiaturiraa o te ora mure ore to te mau mirioni taata e faatupu ra i te faaroo i te hoo.

4. Eaha te haapapuraa i horoahia i te mau Kerisetiano faatavaihia e i te mau “mamoe ê atu”?

4 E nehenehe tatou e tiaturi e te hinaaro ra iho â Iehova e e nehenehe atoa o ˈna e tiai i ta ˈna mau tavini i teie nei mai ta ˈna i rave na i te tau o Davida e o Iesu. (Iakobo 1:17) E nehenehe te toea iti roa o te mau taeae faatavaihia o Iesu e parahi noa ra i te fenua e tiaturi i te parau fafau a Iehova: ‘Ua vaiihohia te tufaa ino ore ra, e te viivii ore, e te maheahea ore i nia i te raˈi no outou. O tei tiai-pare-hia e te mana o te Atua i te faaroo, ia noaa te ora i ineine i te faaitehia mai ia tae i te tau hopea ra.’ (Petero 1, 1:4, 5) E nehenehe atoa te mau “mamoe ê atu,” e tiaturiraa no te fenua to ratou, e tuu i to ratou tiaturiraa i nia i te Atua e ta ˈna parau fafau na roto i te taata papai salamo: “O Iehova ta outou e hinaaro, e te feia [taiva ore] no ˈna, e te faaora nei Iehova i te feia haavare ore.”—Ioane 10:16; Salamo 31:23; MN.

Tiaihia i te pae varua

5, 6. (a) Mea nafea te nunaa o te Atua i te tiairaahia i teie tau? (b) Eaha te taairaa e vai ra i rotopu i tei faatavaihia e o Iehova, e no te feia e tiaturiraa no te fenua to ratou?

5 I teie tau, ua rave Iehova i te mau faanahoraa no te tiai i to ˈna nunaa i te pae varua. Noa ˈtu e aita oia e paruru ra ia ratou i te hamani-ino-raa aore ra i te mau fifi e ati matauhia o te oraraa, ua horoa oia ma te taiva ore na ratou i te tauturu e te itoito titauhia no te tiai i to ratou taairaa piri e o oia. Ua haamau ratou i teie taairaa i nia i te niu o to ratou faaroo i te faanahoraa î i te here a te Atua no nia i te hoo. Ua faatavaihia vetahi o taua mau Kerisetiano haapao maitai ra e te varua o te Atua, ia riro ratou ei arii apiti e te Mesia i te raˈi. Ua faarirohia ratou ei feia parau-tia ei tamaiti varua a te Atua, e e tano hoi teie mau parau no ratou: “O tei faaora ia tatou i te varua mana o te pouri, e ua tahiti ê mai ia tatou i roto i te basileia o ta ˈna Tamaiti here ra; no ˈna i noaa ˈi to tatou ora, te hara i faaorehia ra, i to ˈna ra toto.”—Kolosa 1:13, 14.

6 E mau mirioni Kerisetiano haapao maitai ê atu tei papu e e nehenehe atoa ratou e fanaˈo i te faanahoraa a te Atua no nia i te hoo. Te taio ra tatou e: “Aita . . . te Tamaiti a te taata nei i haere mai ia tavinihia to ˈna, ei tavini râ , e ia horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.” (Mareko 10:45) Te tiai ru ra teie mau Kerisetiano ia fanaˈo i te tau mau ra i “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.” (Roma 8:21) I roto i tera area taime, te haafaufaa ra ratou i to ratou iho auhoaraa e te Atua e te tutava ra ratou ma te haavare ore i te haapuai i tera taairaa.

7. Na roto i teihea ravea Iehova e tiai ai i teie mahana i te maitai pae varua o to ˈna nunaa?

7 Te hoê ravea ta Iehova no te tiai i te maitai pae varua o to ˈna nunaa, o te haamauraa ïa i te hoê porotarama haapiiraa riirii. Na roto i te reira e noaa ˈi ia ratou te hoê ite tano roa ˈtu â o te parau mau. E horoa atoa Iehova i te aratairaa tamau na roto i ta ˈna Parau, ta ˈna faanahonahoraa, e to ˈna varua moˈa. I raro aˈe i te aratairaa a “te tavini haapao maitai e te paari,” ua riro te nunaa o te Atua na te ao atoa nei ei utuafare fetii nunaa rau. E haapao te pǔpǔ o te tavini i te mau hinaaro pae varua e ia titauhia, te mau hinaaro pae tino atoa o te utuafare o te mau tavini a Iehova—ma te ore e tâuˈa i te huru o to ratou nunaa aore ra tiaraa totiare.—Mataio 24:45.

8. Eaha ta Iehova e tiaturi ra no to ˈna feia taiva ore, a haapapu ai ia ratou i te aha?

8 Mai ia Iehova i ore i paruru tino ia Iesu i te mau aroraa a to ˈna mau enemi, eita atoa o ˈNa e paruru i te mau Kerisetiano mai tera i teie mahana. E ere râ te reira i te tapao o te au ore o te Atua. Eita roa ˈtu! Tera râ, te faaite ra te reira i to ˈna tiaturi e e turu ratou ia ˈna no nia i te tumu parau rahi o te ao taatoa nei. (Ioba 1:8-12; Maseli 27:11) Eita roa ˈtu Iehova e faarue i tei taiva ore ia ˈna, “e mea au hoi na Iehova i te parau-tia, e ore hoi oia e faarue i tana feia [taiva ore]. E vai â ratou e a muri noa ˈtu.”—Salamo 37:28; MN.

Tiaihia e te aau aroha e te parau mau

9, 10. (a) E nafea ta Iehova parau mau e tiai ai i to ˈna nunaa? (b) E nafea te Bibilia e faaite ai e e tiai Iehova i to ˈna feia taiva ore na roto i to ˈna aau aroha?

9 I roto i ta ˈna pure i papaihia i roto i te Salamo 40, ua ani Davida ia tiaihia o ˈna e to Iehova aau aroha e ta ˈna parau mau. E titau ta Iehova parau mau e to ˈna hinaaro i te parau-tia e ia faaite maramarama o ˈna i ta ˈna mau ture aveia. Te feia e ora ra ia au i teie mau ture aveia, e paruru-mau-hia ïa ratou i te ahoaho, te mǎtaˈu e te fifi e farereihia ra e te feia e tâuˈa ore ra i te reira. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e paruru ia tatou iho e tei herehia e tatou i te fifi mauiui mau e rave rahi mai te peu e e haapae tatou i te raau taero e te inu-hua-raa i te ava, te taiataraa, e te hoê huru oraraa haavî uˈana. E te feia atoa i atea ê i to Iehova eˈa o te parau mau—mai ia Davida i te hoê taime—te haapapuhia ra e o te Atua â te “tapuniraa” no te feia rave hara tatarahapa. E nehenehe teie feia e pii hua e: “E faaora oe ia ˈu i te ahoaho.” (Salamo 32:7) E parau faufaa mau â teie o te aau aroha o te Atua!

10 Teie te tahi atu â hiˈoraa o te aau aroha o te Atua, te faaara ra te Atua i ta ˈna mau tavini ia faataa ê noa ratou i te ao ino ta ˈna e fatata i te haamou. Te taio ra tatou e: “Eiaha e hinaaro i teie nei ao, e te mau mea atoa o teie nei ao. O te taata i hinaaro i teie nei ao ra, aore te hinaaro i te Metua ra i roto ia ˈna. O te mau mea atoa o teie nei ao, o te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei, e ere ïa i to ǒ mai i te Metua ra, no teie nei ao anaˈe ïa.” Ia haapaohia teie faaararaa e ia faaohipahia ia au i te reira, e nehenehe tatou, i te auraa mau, e paruru i to tatou ora e a muri noa ˈtu, no te mea te na ô faahou ra te irava e: “E te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.”—Ioane 1, 2:15-17.

Tiaihia e te ite i te feruri, te haroaroaraa, e te paari

11, 12. A faataa na e nafea te ite i te feruri, te haroaroaraa, e te paari e tiai ai ia tatou.

11 I te feia e tiaturi e noaa ia ratou te farii maitai o te Atua, ua faauruhia Solomona te tamaiti a Davida ia papai e: “Na te haapao maitai [aore ra ite i te feruri] e tiai ia oe i reira, e na te ite [aore ra haroaroaraa] e faaora ia oe.” Ua faaitoito atoa oia e: “E titau i te paari ia noaa . . . Eiaha e faarue ia ˈna, e na ˈna e tiai ia oe; ia hinaaro maite oe ia ˈna, na ˈna oe e faaora.”—Maseli 2:11; 4:5, 6.

12 E faaohipa tatou i te ite i te feruri ia feruriruri tatou i ta tatou e haapii ra i roto i te Parau a te Atua. Maoti te na reiraraa e rahi ai to tatou haroaroaraa a nehenehe atu ai tatou e haamau i te mau fa matamua roa e au. E mea faufaa roa te reira, i te mea e ua ite te rahiraa o tatou—na roto paha i ta tatou iho i ora aˈena—e e tupu mai te fifi ia haamau te taata i te mau fa matamua roa feruri ore ma te opua mau aore ra ma te ite ore. Te faahema nei ta Satani ao ia tatou na roto i te mau taoˈa materia, te tiaraa teitei, e te mana, a faaitoito ai Iehova ia tapi tatou i te mau fa pae varua faufaa roa ˈtu â. Ia ore te mau fa pae varua e tuuhia na mua roa, e nehenehe te mau utuafare e amahamaha, te mau auhoaraa e motu, e te mau fa pae varua e iti mai. Ei faahopearaa, e nehenehe te hoê taata e ooti mai i te tupuraa peapea faaitehia e teie mau parau a Iesu e: “Eaha ta te taata nei faufaa, ia roaa ia ˈna te taoˈa atoa o teie nei ao, ia ere oia i te ora?” (Mareko 8:36) Te faahepo ra te paari e ia pee tatou i ta Iesu aˈoraa: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.”—Mataio 6:33.

Te ati ia riro ei taata haapao noa ia ˈna iho

13, 14. Eaha te auraa o te haapao-noa-raa ia ˈna iho, e no te aha mea feruri ore ai ia na reira?

13 E anaanatae iho â te taata ia ˈna iho. Ia tuuhia râ to ˈna iho mau hinaaro e te mau mea ta ˈna e haafaufaa ra i roto i te oraraa na mua roa, e fifi ïa te itehia i te pae hopea. No reira, no te tiai i to tatou auhoaraa e o Iehova, te faaue maira oia e eiaha roa e haapao noa ia tatou iho. Teie te auraa o taua parau ra “te haapeapearaa i to ˈna anaˈe iho mau hinaaro aore ra te mau mea ta ˈna e haafaufaa ra.” Aita anei te reira e faataa maitai ra i te huru o te taata e rave rahi i teie mahana? Te vahi faufaa, te tohu ra te Bibilia e “i te anotau hopea” o te faanahoraa ino a Satani, “e riro te taata nei ei miimii,” aore ra e haapao noa ia ˈna iho.—Timoteo 2, 3:1, 2, MN.

14 Ua taa i te mau Kerisetiano te paari ia haapao i te faaueraa a te Bibilia ia anaanatae ia vetahi ê, ia aroha ia ratou mai te aroha ia ratou iho. (Luka 10:27; Philipi 2:4) Te manaˈo ra paha te rahiraa o te taata e eita e nehenehe e na reira, e mea faufaa roa râ mai te peu e e hinaaro tatou e fanaˈo i te mau faaipoiporaa manuïa, te mau taairaa oaoa i roto i te utuafare, e te mau auhoaraa maitatai. No reira, eiaha roa te hoê tavini mau a Iehova e vaiiho i te haapao-noa-raa ia ˈna iho ia faatere i to ˈna oraraa ma te haapae i te mau fa faufaa roa ˈtu â. Te mea faufaa roa ˈˈe, oia ïa, te mau ohipa faufaa a Iehova, te Atua ta ˈna e haamori ra.

15, 16. (a) E nehenehe te huru haapao-noa-raa ia ˈna iho e aratai ihea, ma te faahohoˈahia e teihea mau taata? (b) I te mea mau, eaha ta te hoê taata e rave ia haava oioi oia ia vetahi ê?

15 E nehenehe te huru haapao-noa-raa ia ˈna iho e aratai i te hoê taata ia haaparau-tia ia ˈna iho, e ei faahoˈiraa, e nehenehe oia e riro ei taata manaˈo etaeta e te teoteo. Te parau ra te Bibilia ma te tano e: “E ore oe e faatiahia, e tera ra taata, e te taata atoa e faahapa ˈtu; i taua mea hoi ta oe i faahapa ia vetahi ê ra, te faahapa atoa ra oe ia oe iho; o oe hoi e faahapa na, te rave atoa ra oe i taua mau mea ra.” (Roma 2:1; 14:4, 10) I to Iesu tau, ua manaˈo roa te mau aratai haapaoraa e mea tia roa ratou e e tiaraa to ratou no te faahapa ia Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ. I te na reiraraa, ua faariro ratou ia ratou iho ei haava. Ma te ite ore i ta ratou iho mau hara, ua faatae ïa ratou i te utua i nia ia ratou iho.

16 Ua vaiiho Iuda ia ˈna, te pǐpǐ a Iesu tei haavare ia ˈna, ia riro mai ei taata haava ia vetahi ê. I te hoê taime i Betania ia Maria, te tuahine o Lazaro, faatavairaa ia Iesu i te monoˈi noˈanoˈa, ua patoi uˈana Iuda. Ua faaite oia i to ˈna inoino ma te parauraa e: “Eaha teie nei monoˈi i ore i hoohia ˈi i te moni veo ia toru aˈe hanere, a hopoi atu ai na te taata rii ra?” Te na ô faahou râ te aamu e: “I na reira aˈera oia, e ere râ to te mea e e haapao oia i te taata rii, no te mea râ e eiâ oia, na ˈna i mau i te pute, e na ˈna hoi e hopoi i te moni atoa i tuuhia i roto ra.” (Ioane 12:1-6) Eiaha roa ˈtu tatou ia riro mai ia Iuda aore ra mai te mau aratai haapaoraa, o te haava oioi ia vetahi ê ma te faautua noa ia ratou iho.

17. A faahohoˈa i te ati o te riroraa mai ei taata faaahaaha aore ra tiaturi rahi roa ia ˈna iho.

17 Te mea peapea, ua riro vetahi mau Kerisetiano matamua noa ˈtu e e ere ratou i te feia eiâ mai ia Iuda, ei taata teoteo e te faaahaaha. Ua papai Iakobo no nia ia ratou e: “Te oaoa na outou i ta outou parau faaahaaha.” E ua na ô faahou oia e: “E mea ino ïa taua oaoa na.” (Iakobo 4:16) Eita e hoona ia faateitei tatou ia tatou iho no te mau ohipa ta tatou i rave aore ra no te mau haamaitairaa taa ê i roto i te taviniraa a Iehova. (Maseli 14:16) E haamanaˈo tatou i tei tupu i nia i te aposetolo Petero, i te hoê taime a tiaturi rahi roa ˈi oia ia ˈna iho, ua umere e: “Maheaitu noâ te taata atoa ia oe, e ore roa vau e maheaitu. . . . Pohe noâ vau i ǒ na oe, e ore roa vau e huna ia oe.” I te mea mau, aita e mea e faateitei tatou ia tatou iho. Te fanaˈo nei tatou i te mau mea atoa no to Iehova aau aroha noa. E tapea te haamanaˈoraa i te reira ia ore tatou e faaahaaha.—Mataio 26:33-35, 69-75.

18. Mai te aha to Iehova huru i mua i te teoteo?

18 “O te teoteo to te pohe ra na mua, e te aau faateitei to te hiˈa,” tei parauhia ia tatou. No te aha? Te pahono ra Iehova e: “Te riaria nei au i . . . te teoteo, e te faarahi.” (Maseli 8:13; 16:18) Eita tatou e maere e ua riri Iehova i “te aau teoteo o te arii o Asura; e te hiˈoraa teitei o tana mata”! (Isaia 10:12) Ua faautua Iehova ia ˈna no to ˈna teoteo. Ua fatata te ao taatoa a Satani, e ta ˈna atoa mau aratai taata e varua teoteo e te ahaaha i te faautua-atoa-hia. Eiaha roa ˈtu tatou e pee i te huru etaeta o te mau enemi o Iehova!

19. No nia i teihea tuhaa e teoteo ai te nunaa o te Atua ma te vai haehaa noa râ?

19 E tumu papu to te mau Kerisetiano mau ia teoteo i te riroraa mai ei tavini a Iehova. (Ieremia 9:24) I te hoê â taime, e tumu papu atoa ta ratou ia vai haehaa noa. No te aha? No te mea “ua rave paatoa . . . i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra.” (Roma 3:23) No reira, no te paruru i to tatou tiaraa tavini a Iehova, e mea tia ia pee tatou i te huru o te aposetolo Paulo, tei parau e “i haere mai te Mesia ra o Iesu i te ao nei e faaora i te feia hara,” e ua na ô â oia e: “E o vau hoi to ratou i hau.”—Timoteo 1, 1:15.

20. E nafea Iehova e tiai ai i to ˈna nunaa i teie nei, e e nafea oia e tiai ai ia ratou a muri aˈe?

20 I te mea e e oaoa te nunaa o Iehova i te tuu i to ratou iho mau hinaaro i te piti o te parahiraa ma te tuu i te mau faufaa a te Atua na mua roa, e nehenehe tatou e tiaturi e e tiai tamau Iehova ia ratou i te pae varua. E nehenehe atoa tatou e tiaturi e ia tae mai te ati rahi, e tiai Iehova i to ˈna nunaa eiaha noa i te pae varua i te pae tino atoa râ. A tomo ai tatou i roto i te ao apî a te Atua, e nehenehe tatou e pii hua e: “Inaha, teie to tatou Atua; ua tiai tatou ia ˈna, e ua faaora oia ia tatou: o Iehova teie; ta tatou i tiai na; e oaoa tatou ma te ouˈauˈa i te ora na ˈna.”—Isaia 25:9.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Mea nafea te arii o Davida e o Iesu Mesia i te tiairaahia?

• Mea nafea te nunaa o Iehova i te tiairaahia i teie mahana?

• No te aha e mea tia ˈi ia ore tatou e haapao noa ia tatou iho?

• No te aha tatou e nehenehe ai e teoteo ma te vai haehaa noa râ?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

Mea nafea to Iehova tiairaa ia Davida e ia Iesu?

[Hohoˈa i te mau api 18, 19]

Mea nafea te nunaa o te Atua i te tiairaahia i te pae varua i teie mahana?

[Hohoˈa i te api 20]

Noa ˈtu e e teoteo tatou i te taviniraa ia Iehova, ia vai haehaa noa tatou, e tia ˈi